287 matches
-
Girl”, despre care se spunea că ar fi absolvit un colegiu dintr-un loc uitat de lume. Lângă ea ocupa spațiul o blondă zveltă. Buzz aprinse lampa, ca să vadă mai bine. Observă câteva instantanee promoționale cu „Juicy Lucy”, Lucy cea zemoasă, într-un costum de baie în dungi. Dedesubt era ștampilată adresa unei agenții pentru promovarea tinerelor talente. Mijindu-și ochii, Buzz remarcă privirea încețoșată a fetei, care afișa un zâmbet pierdut - probabil băgase în ea niscaiva substanțe interzise. Buzz decise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
trădare plănuiți în ședințele voastre? Răspunde-mi la asta! — Claire mi-a zis că nu va trebui să vorbesc despre așa ceva! — Cine-i bucățica aia dulce pentru care tu și Chaz Minear vă băteați în timpul războiului? Cine e bucățica aia zemoasă? Loftis izbucni în hohote de plâns, căzu în genunchi și declară cu o voce cântată: — Refuz să răspund, pentru că răspunsurile mele s-ar putea să mă incrimineze, dar n-am făcut rău nimănui și nici prietenii mei n-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de noi doi? În ultima vreme Audrey mi s-a părut cam nervoasă, așa că am urmărit-o până la Hollywood, unde s-a întâlnit cu tine. Mickey nu știe de voi doi, așa că nu te agita. Buzz îi trimise un sărut zemos prin receptor, închise și o sună pe Audrey. Suna ocupat. Așa că o luă la picior până în parcarea din spate și sări în mașină. Intră în mare viteză pe roșu, pe galben și pe toate scurtăturile pe care le știa. Văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
idealuri, iar eu simțeam că mi se surpă țărâna sub picioare, că zbor de-a binelea, că însuși miezul cerului e pe-aici, pe-aproape. De aterizat, n-am putut ateriza decât după ce rupsesem, cum ai culege ciuperci și pere zemoase toamna, gâtul celor patruzeci de păsări de vis și omăt. Cădeau stele ca niște bufnițe pe câmp, sălbatice și gâtuite de alice. Notă. Cele două interviuri/ dialoguri au fost realizate în două momente diferite și au fost publicate în presa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
său se produse un curent, iar domnul Chawla, observând deranjanta lipsă de inițiativă a fiului său, coborî ziarul rulat și pleosc! lovi cu putere musca, astfel că nu mai rămaseră din ea decât picioarele agitându-se neputincioase deasupra unei pete zemoase și urmele aripilor iridiscente. — Ce s-a-ntâmplat cu bunul simț al tău? întrebă domnul Chawla. Dumnezeu știe prin ce mormane de balegă și prin ce gropi de gunoi au umblat muștele astea. Hai. Mănâncă-ți micul dejun. Se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
întreținut aproape permanent în godinul bondoc (mult mai târziu mi-am construit o sobă de teracotă imensă, cam cât acelea din sălile de așteptare de prin gări, cu o rolă spațioasă în care puneam la copt mere voluptoase, ce crăpau zemos de căldură și durere... Ă, da, oarecum prevăzător, îmi procurasem de la anticariat Cultura speciilor forestiere, lucrare meticuloasă și încântătoare. Desigur, ea nu rezolvă ignoranța mea rușinată. Dacă stau și judec (și am făcut-o neîntrerupt de ieri până aziă, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
osul genunchiului, de asemenea potrivite spre a fi fierte. Apoi ajungea de la pulpele din față până la șunca pulpelor din spate. Și continua de la ceafă, trecând prin fileu, până la cotlete și burtă. Între timp, auzeam adevăruri de nezdruncinat: „Ceafă e mai zemos decât cotlet la porc...“ Împachetat în aluat, fileul trebuia introdus în cuptor. Și alte indicații, pe care le mai urmez și astăzi. Pe noi, care aveam zilnic dreptul la numai câte un polonic de zeamă lungă de varză sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care transfor mă nopțile în grădini. În acest timp, fata din tren răsfoiește alene paginile neterminate prin care trece un vas de poveste, condus de un mare vrăjitor în ale bucătăriei, descendent al țarilor Rusiei, care farmecă lumea cu roșii zemoase amestecate cu opt feluri de ardei iute, reinventează feijoada, doro wett și puiul jamaican, face pace între rulourile maki și crabul picant din Singapore, pune pe tavă baclavale turcești și tarte Tatin care întrec în savoare până și rețetele celui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dar lîngă tine toate se văd strîmb. E adevărat: fericirea și suferința sînt aceeași lumină privită altfel. Căldura raiului cu sărăcia duhului său ne amintește visul fericit ce-n veghe nu pare decît o prostie. Dar, nu e. E bulbul zemos al gîndului treaz și ne înalță pentru a ne îngenunchea.. Pentru că ne proiectăm înălțimea pe care n-o vom atinge niciodată. Căci, dacă durerea e un galben greu în zestrea noastră, fericirea e o iluzie. Ca orice tinerețe a unui
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cer. Printre pietrele cubice ale pavajului țâșneau torente ducând la vale, spre mare, gunoiul și zoaiele urbei. Aveai senzația că te lovesc peste față, umplând-o de bale, burțile netede și solzoase ale unor pești înotând în derivă prin aerul zemos. Tocmai în această perioadă se hotărî Carol să renunțe la serviciile vasului de sub pat, pentru a-și relua mersul la latrina de scânduri din fundul curții. Filip trebuia să-l urmeze de fiecare dată, zi sau noapte. Cu umbrela în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu pe un trunchi de copac, ci direct pe podeaua de scânduri proaspăt vopsită, palpitând de dorință, cu sânii mari ca niște talere ale unei balanțe aflate În extaz, având de o parte și de alta câte un sfârc greu, zemos, și cu sexul ca un platou auriu din mijlocul căruia Își Înălța gâtul același pui de cocostârc golaș și lacom de desfătări. Jos, lângă platou, cele trei țevi ale Extraterestrului se făceau din ce În ce mai mici, revenindu-și la forma lor obișnuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Milou (geniu care îl exclude din galeria plicticoasă a eroilor ortografiați cu majusculă) este umbrit de pornirea către urmărirea dezordonată de pisici sau de incursiunile, temerare, în băcănii sau muzee de științe naturale, în căutarea propriului Graal, osul uriaș și zemos la care nu încetează să viseze. De aici, o dimensiune specială ce evocă grația bufă a comediilor mute, cele care propun nu doar strălucirea personajelor umane, ci și alura jucăușă a animalelor ce împart nemurirea cu stăpânii lor. În ceea ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o nouă substanță, în vreme ce culoarea fericirii era fumul ce îl invăluia ca o mantie, atunci când părăsea, pe jumătate amețit, laboratorul său. Pentru Milou (și, ca în orice poveste, și cățeii au dreptul la partea lor de fericire, nu mai puțin zemoasă și rumenă decât a oamenilor pe care îi iubesc atât de mult), fericirea însemna, în oricare dintre aceste după-amieze calme și nesfârșite, bucuria fără seamăn de a goni, în libertate, după pisicile ce se aventurau pe domeniul lor. La capătul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
acesta îi creează un fel de satisfacție drăcească, îi dă energie, după fiecare ospăț carnal face un duș fierbinte apoi unul rece ca gheața după care se înfășoară într-un cearceaf umed, mănâncă trei kilograme de mere, dintre cele mai zemoase, le alege cu un fel de instinct de animal, când nu găsește mere pe plac, mănâncă cel puțin un kilogram de lămâi, e o masă de dezintoxicare, după un dezmăț e nevoie de purificare, spune râzând cu toată gura, apoi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pădurii, pe acolo, pe unde fluturi violeți înaintau în zvâcnete și zigzaguri cu efect de caleidoscop. În curând, se înapoie, smuncindu-și coada lungă după ea, ca pe o trenă plimbată pe pardoseala de mozaic a unui castel. Adusese câteva frunze zemoase, ținându-le sus, în lăbuța gingașă. Vânătorul O'Piatră preluă frunzele purtate cu grijă de simpatica maimuțică, afișând o grimasă de satisfacție în vopsiții lui pomeți. Manevrând fața Profesorului cu o mână fermă sub bărbie, el stoarse o frunză pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trezi dimineața târziu, iar Paul i-ar spune lui Emmy ce dulce e așa adormită și răvășită și ar comanda micul dejun în cameră (croissanți pufoși, suc proaspăt de portocale, cafea cu lapte gras și o farfurie plină cu căpușuni zemoase) și ar face planuri pentru — — Hei, Emmy? Paul o atinse cu degetele pe mână. — Mai ești aici? — Scuze. Ce ziceai? — Ziceam că trebuie să plec. Trebuia să mă întâlnesc cu niște prieteni la zece, dar, ăă, am uitat detot. Zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
soarbe dintr-o Înghițitură, apoi un pocal plin, pe care-l ia cu el pentru o plimbare prin grădină. Face un ocol, se desfată suflând roua rămasă pe flori, apoi se duce să culeagă dude albe, pe care le așază, zemoase, pe limbă și le strivește de cerul gurii, la fiecare Înghițitură de vin. Astfel Încât, atunci când se hotărăște să se Întoarcă, s-a scurs deja mai bine de un ceas. E vremea ca Vartan să se trezească. Nu-l mai strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
albă, lungă, subțire, o față îngustă și palidă și mari ochi verzi și buze moi, murmur, lipite de buzele sale, murmur, murmurând: iartă-mă. Întindea sânii sticloși, stângul, dreptul, să-i recunoască, să-i sărute. Superbe, delicate fructe, palid-violacee, tari, zemoase, cu biberonul lung și amar. „Iartă-mă, Dominic.“ Își lipise gura de lobul urechii lui clăpăuge. „Da, m-am uitat în portofel. Să-ți aflu numele. Iartă-mă, Dominic“, și reluă ritualul, să-l trezească. Apatic, însă, stors, plăpândul Dominic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vor cuvintele s-ascundă e zarva ce domnește-n scrin. în scrinul ce le-adăpostește ca pe-ustensile de tâmplar, ce-n aerul cel dens cioplește povești cu tâlc, povești cu har. limbajul brut, crescut din mlaștini, e candid și zemos, cu nuferi grași ce stau să odoreze totul de în lumină mare-i lași. limbajul fin, cel pomădat cu umbre și sulemeneli dibace, e chinuit și hurducat, un insectar prea plin de ace. nehotărâtă ca un gândăcel, pe trupul ierbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
creangă a bucuriei scuturată ades asupra mea? sunt floarea zăpezii topindu-se sub povara de alb. cine sunt eu, tăcere înveșmântată în aurori boreale prelungite la nesfârșit? sunt mirare înghețată, stilet înfipt în pieptul deschis. cine sunt eu, cuvânt roditor, zemos și dulce în cerul gurii? sunt vortex neliniștit ce te absoarbe cu foame și sete. cine sunt eu, nor atotștiutor tivind pleoapa cerului? sunt rozul ascuns în textura ta pe care-l arăți doar celor ce au ochi ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mai fragili și peste tot nu vedeai decât frunze și fructe căzute pe jos.Era perioada perelor coapte, a nucilor numai bune de cules. Pentru noi, cei mai mici, era o mare bucurie; nu reușeam să adunăm toate perele galbene, zemoase și mari cât doi pumni la un loc. Mâncam cu poftă până simțeam că ne plesnește stomacul. Pe zece septembrie ( duminica), urma să aibă loc un eveniment foarte important, pentru noi, cei catolici: primirea sfintei Împărtășanii! Toți copiii, care Împlineau
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a plastronului dantelat. Lentilele de contact îi fac ochii verzi și aprinși ca de tigru. Verificați tenul individului - parcă e văruit. Arată groaznic, are bujori în obrăjori. Freza lui „latino“ strălucește, picură vitaminele. Urechile de cauciuc îi sunt tăioase și zemoase. După ce voi fi făcut toți banii pe care trebuie să-i fac și voi ajunge în California pentru binemeritata operație estetică pe care mi-am promis-o, voi menționa numele bătrânului cu ochii verzi de pe micul ecran și voi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
iar, mi-am spălat părul cu șampon, am golit o stacană sau două, m-am uitat prin Morning Line și m-am întors la cârciumă. În drum spre casă, am intrat într-o pizzerie și am mâncat Una Mare, Groasă, Zemoasă și Fierbinte. La Furter Factory din apropiere am făcut să mi se reverse pe sub curea încă trei Long Whopper dintr-o carne aproximativă și un American Way. Așa că, la sfârșitul zilei, mi-am făcut o oală de ceai pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ei venise vremea... Ce va fi? Și a fost ploaia! Din norii vineți - asemănători celor ce mai trecuseră pe cerul târgului în ultima vreme - curgeau acum șuvoaie! Torente! Sevă pentru știuleții de mai târziu și pentru fânețe; merele vor fi zemoase, numai bune pentru cidru; moara de la cascadă își va învârti iarăși roata! Apa fântânilor va fi mai proaspătă; aerul curat! După povestea asta, Ceasornicarul ar fi devenit, poate, pentru mai toți oamenii locului, un fel de Dumnezeu. Mulți l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să Își ia zborul, ațâțător. — Pune-mi și mie o vodcă și niște sifon rece, suntem În vacanță, ce naiba. El Însă a luat-o În brațe lacom, Îi frământa bucile În tăcere, gemând, gata să-și Împlânte mădularul În carlinga zemoasă, ea l-a respins și l-a privit În ochi cu seriozitate. Avem de vorbit lucruri importante. Lucian a rânjit Înghițindu-și saliva, i-a turnat vodcă Într-un pahar de apă și sifon Într-unul de vodcă, apoi s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]