KorAP: Find »[drukola/base=zeri & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...13 >

318 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

fi foarte greu pentru țărani! Toți oamenii sunt îngrijorați din cauza standardelor!” (bărbat, Ațintiș). „În opinia mea, integrarea este foarte bună! Dar nu pentru noi, poate pentru nepoata mea! Până atunci va fi foarte greu! Însă nu este altă cale!” (femeie, Zerind). Dincolo de această atitudine condiționat pozitivă, se întâlnesc și atitudini extreme în rândul populației rurale. Euroscepticii invocă lipsa locurilor de muncă și creșterea prețurilor ca argumente pentru înrăutățirea situației. Conform acestora, după integrare, România va deveni piață de desfacerea pentru produsele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cele legate de valori și mentalități apar în discursul celor intervievați. Cât de european este satul meu? Raportându-se la ceea ce înțeleg prin sat european, majoritatea celor intervievați nu consideră că trăiesc într-un astfel de sat. Cu excepția celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând ideea că satul lor ar putea fi numit european. Motivele cele mai invocate sunt legate tot de registrul economic. Cei intervievați pun accentul pe lipsa infrastructurii, pe decalajele de ordin

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
european au simțul muncii, au o mentalitate diferită care lipsește din România, pentru că dacă este sărăcie nu este nici mentalitate!” (bărbat, Hănești). „Există diferențe în mentalitate, în infrastructură!” (bărbat, Traian Vuia). „Noi nu suntem europeni! Noi avem mentalități diferite!” (bărbat, Zerind). Chiar dacă în cinci din cele șase sate investigate majoritatea consideră că nu trăiește într-un sat european, există totuși voci care susțin că satul lor se află totuși în Europa. Deși nu reprezintă opinia dominantă, totuși unii locuitori din Tomșani

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
culturi civice parohiale, în termenii lui Almond și Verba, dezvoltă relații aproape exclusiv în interiorul grupului de rudenie, preferă în general să aștepte să se întâmple ceva în bine, decât să colaboreze pentru a produce acel bine. La polul opus, în Zerind, ceea ce surprinde este relativa bogăție a manifestărilor capitalului social de tip bridging. Capitolul de față caută să sintetizeze cele deja prezentate de către colegii mei pentru fiecare sat în parte, încercând să ofere o perspectivă generală asupra spiritului comunitar și a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
puțin sau chiar deloc implicată. Pe de altă parte, există experiența ridicării unui nou dispensar și a unui monument prin contribuția sătenilor. Extinderea rețelei de apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare de proiecte din Zerind. Localitatea este una bine dezvoltată în raport cu media ruralului românesc. Accesul său la proiectele dedicate comunităților

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare de proiecte din Zerind. Localitatea este una bine dezvoltată în raport cu media ruralului românesc. Accesul său la proiectele dedicate comunităților celor mai sărace a fost inexistent, însă nivelul ridicat de inițiativă locală a condus la identificarea unor surse alternative. Investițiile în infrastructură domină, fiind gestionate

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de inițiativă locală a condus la identificarea unor surse alternative. Investițiile în infrastructură domină, fiind gestionate de regulă de primărie, însă cu o importantă participare din partea comunității. Sunt încercări de a atrage fonduri și printr-un ONG local (Asociația Pro Zerind), dar și de la investitori privați, existând unele preocupări de a crește atractivitatea, de exemplu, prin elaborarea unui Plan Urbanistic General care să stimuleze antreprenoriatul în zonă. În plus, Zerindul caută să exploateze și statutul său de localitate de graniță. Acțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sărbători precum „Fiii Satului”, participarea în ONG-uri locale etc. Toate acestea reprezintă ancore pentru producerea bunului public în interiorul comunității, indiferent de forma pe care o ia acesta. Cele șase sate diferă și sub acest aspect. Viața comunitară înfloritoare din Zerind contrastează din nou cu Hăneștiul și Trifeștiul, cărora li se adaugă și Tomșaniul. Ațintiș reprezintă un caz aparte, instituțiile participării găsindu-și expresii extrem de pragmatice în așa numită bancă țigănească, în obiceiul alegerii ciobanului satului și în adoptarea unui element

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de fotbal este un astfel de vehicul. Întâlnită în Traian Vuia, Trifești și Zerind, ea poate aduna oamenii, oferindu-le prilejul de a identifica problemele și interesele comune și de a dezvolta apoi strategii de acțiune colectivă. Tabelul 2. Viață comunitară informală în cele șase sate Satul Activități Tomșani În puține rânduri, comunitatea locală

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și un comitet. Casierul strânge lunar aproximativ 3 milioane de lei. Când unul dintre contribuabili este în nevoie (suferă accidente, are un deces în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
3 milioane de lei. Când unul dintre contribuabili este în nevoie (suferă accidente, are un deces în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric, o echipă de fotbal se numără printre

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sat, marchează simbolic viața comunitară. Membrii marcanți ai comunității, indiferent de orientarea și apartenența politică, participă la ședințele organizațiilor locale ale partidelor reprezentate în consiliul local. Motivul este reprezentat de nevoia de a colabora în beneficiul comun. Exceptând Ațintiș și Zerind, în toate celelalte localități studiate, participarea curentă la viața comunității este mai degrabă scăzută. Tomșaniul reprezintă un exemplu excelent în acest sens. Sat „modern”, conform tipologiei lui Dumitru Sandu, ar fi fost de așteptat să prezinte niveluri mai ridicate de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
satului are o tradiție veche. La fel se întâmplă cu pajiștea din față principalei cârciumi din localitate, loc de întâlnire și dezbatere, un fel de „Poiană a lui Iocan”. Se adaugă noul dispensar și monumentul, ambele realizate cu contribuția comunității. Zerind Renovarea dispensarului, consolidarea digurilor de protecție la Criș, pietruirea drumurilor și alte câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public. Traian Vuia și Ațintiș îmbină potențialul de încredere interumană cu o precauție explicit exprimată în Atințiș față de autorități. În Zerind, potențialul de participare este unul extrem de ridicat, așa cum o probează și acțiunile trecute și prezente. Concluzii. Elemente de cultură participativă în cele șase sate Cele șase sate oferă patternuri diferite de implicare a locuitorilor în viața cetății. Zerindul reprezintă prototipul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de cooperare, în ciuda faptului că în acest caz cooperarea a dus la eșecul propunerii în cauză. Ațintiș Rădăcinile culturii participative pot fi relativ ușor identificate. Oamenii cooperează pentru realizarea intereselor comune, însă o anumită neîncredere separă autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
caz cooperarea a dus la eșecul propunerii în cauză. Ațintiș Rădăcinile culturii participative pot fi relativ ușor identificate. Oamenii cooperează pentru realizarea intereselor comune, însă o anumită neîncredere separă autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale ale partidelor politice cooperează în interesul comun

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate, cu precădere în Zerind. Trebuie notat însă și faptul că, tipologic, Zerindul acoperă cea mai mică parte din populația rurală din România (7%). Pe de altă parte, dacă dăm la o parte Zerindul, neomogenitatea nu este deosebit de ridicată. Tomșani și Trifești prezintă exemple trecute

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu ziarul și care au fost intervievați

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
se informează populația și sătenii și am de gând să îl dau la oamenii din sat, după ce angajații primăriei îl vor înțelege bine” (reprezentant al autorității locale, Ațintiș). „Un ziar despre Uniunea Europeană! Arată bine, l-am văzut la primar!” (bărbat, Zerind). Deși a citi ziare nu este un lucru pe care îl fac frecvent sătenii din România, ziarul Satul românesc, sat european a prezentat interes pentru cei care au intrat în contact cu acesta. Impactul cel mai crescut este în zonele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cei care au intrat în contact cu acesta. Impactul cel mai crescut este în zonele sărace, în care solidaritatea socială și spiritul comunitar sunt slabe. Din acest punct de vedere, se poate spune că ziarul a atins ținta dorită. În Zerind, sat cu populație majoritar maghiară, publicația a stârnit discuții publice și vii controverse. În Traian Vuia și Tomșani, sate situate în apropierea unor mari orașe, în care accesul la informație este facil, sosirea ziarului a trecut aproape neobservată, autoritățile locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale amintindu-și de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând atenție. În Tomșani însă, impactul a fost cel mai ridicat. Expus în fața

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu posterul și care au fost intervievați în cadrul cercetării de teren. Impactul posterului a fost diferit de cel al ziarului. Dacă ziarul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin accesul scăzut la informație, fapt care îi face pe oamenii din Hănești și Trifești mai sensibili față de tot ceea ce este nou. Zerind

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]