341 matches
-
Sora mea s-a născut curînd după ce am ajuns. Atracția fatală a mamei e demonstrată de faptul că, deși se vedea că era gravidă și că avea un băiat de doi ani, a fost angajată ca menajeră de un fermier zgîrcit a cărui nevastă murise. Primele săptămîni am fost fericit. Dormeam împreună într-o cameră cu tavan scund, în spatele casei și mîncam singuri. îmi amintesc cum stăteam furișați într-un colț al salonului, în timp ce fermierul și copiii lui luau masa în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
picioare, stătea Tătica. Badislav Dumitru, poreclit Babuc, care credea că-și pierduse două fete-ntr-o singură noapte. "Stătea săracu' acolo, pe prag, și plîngea", avea să povestească de zeci de ori Maria. "Bietul tătica! Așa rău cum îl știi, zgârcit și cum o mai fi, n-are totuși inima rea. Doar că a fost prea muncit și chinuit din copilărie. Rămas fără părinți de mic, în grija unui frate mai mare care-l bătea cu gârbaciul pentru orice. Luat apoi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la înălțimea unor supraoameni. Cât despre el... era destul că ajunsese și-aici. Ai lui erau încă la țară cu toții. Frati-su mâncase atâta bătaie în '58, când cu colectivizarea, că rămăsese strâmb de-un șold și cu-o mână zgârcită, și ar fi cerșit la ușa bisericii dacă nu i-ar fi găsit el slujba asta la ei la garaj. Spală și Luca pe jos cu furtunul, mai ia țigări și chifle mecanicilor, ce să facă... Ai lui, de când au
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
au fost luptătorii păgâni căzuți în mâinile dușmanilor, ținuți zeci de ani în oubliette și torturați zilnic sub ochii seniorului. Fericiți arșii de vii, jupuiții și canceroșii. Dar țipetele fetei păreau, totuși, de plăcere insuportabilă, iar pe fața ei buza zgârcită și ochii strânși arătau un extaz distrugător. Singurul fapt pe care cuvintele îl pot înfățișa, deși atroce, a părut un gest de tandrețe față de ce fusese-nainte: cu o fulgerare expertă a unei lame, albinosul i-a despicat Ceciliei pântecul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de piatră, în liniștea lor de mormânt. Și-abia de sub ultima boltă de fildeș cranian, cea din clipa morții mele, va ieși, ca să se odihnească în creștet, pe fontanelă, nimfa halucinantă a psihicului meu, umflat[ de lichid și cu aripi zgârcite, pompând substanța din pântec, perla aceea lichidă, în aripi, privind meta-lumea cu ochi tari, bombați și impersonali, abia atunci va desface aripi multicolore, cu lacuri de carmin și delte de negru și franjuri de albastru electric, cu toate fețele și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
țeastă mai mare ca o cupolă de catedrală, cu podeaua ca un infinit mozaic, pe care am mers săptămâni până la mormântul de cristal de sub apexul bolții, ca să vedem fluturul ce se forma acolo, cu ochii încă lăptoși și aripile încă zgârcite și trompa abia schițată. Știam că-n curând avea să spargă în țăndări sicriul prismatic și să-și întindă aripile, bătând puternic din ele, în toată țeasta, și că atunci ființa fără nume prin care călătoream avea să-nceapă să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vergeturi de grăsime. Toți acești artiști de condiție mediocră își găseau publicul mai către periferii, în Amstelveen, Noort, Waatergrafsmeer și rareori se aventurau dincoace de Waterlooplein, de unde începea, de fapt, centrul. Pe-acolo, firește, turiștii erau mai rari și mai zgârciți, dar ce să-i faci? în centru era zona adevăraților artiști, cu care ei nu se puteau în nici un fel măsura. Până la aceștia, însă, poate că ar trebui menționați, cu destulă repulsie totuși, și monștrii, care alcătuiau o categorie separată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
seamă - ar fi primit în cutia de tablă, pe când tropăia de frig (incredibil de natural!) pe soclul lui, un cec de șase sute de mii de guldeni, unii spuneau chiar că de un milion. Căci în harnica plutocrație a Olandei, protestanți zgârciți și adunători, care trăiau modest și-n schimb burdușeau băncile cu cascade scânteietoare de guldeni, se formase un public select pentru noua artă, așa cum Ruysdael sau Vermeer aveau afficionados care-ar fi plătit oricât pentru un ulei crepuscular. Era însă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
deodată în toate părțile, prin toate dimensiunile. Lăsând crisalida goală în urmă, vom ieși din ea umezi, zbârciți, cu câțiva lobi înghesuiți unu-n altul, dar încet ne zbicim și începem pomparea. Un lichid nou, oniric, începe să umfle aripile zgârcite, și emisferele se desfac, se întind, circumvoluțiunile pier, corpul calos se îndreaptă și-și întinde-nainte pedunculii olfactivi ca două antene cu măciulii fațetate. Aripile se întind, mozaicate, multicolore, până ajung țepene ca niște lame baroce, și ființa psihică poate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul său. Însă, câștigând pensia, sergentul devenea alt om. Încurajat de astă perspectivă, el strigă că nu crede nici în Dumnezeu, nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meci de tenis al lui Boris Becker, criza căsniciei și vizita reginei Angliei. I-am observat pe berlinezi pe stradă și la teatru, la picnicuri și În birouri și În locuințe, dar și În parcuri, veseli și goi sub soarele zgârcit al unei veri infirme. Nu voi spune, teatral, ca atâția oficiali În festivele lor vizite: „sunt un berlinez”. Dacă aș fi, aș vedea, probabil, mai bine dificultățile și contradicțiile, aș găsi o justificare mai puțin facilă, mai Întemeiată și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
care Karin nu voise să intre, banii pe care ar fi trebuit să-i folosească pentru fapte bune, aveau să se termine și ei. Asta e o dovadă clară că nu poți fi sora mea. Sora mea e cea mai zgârcită persoană pe care o cunosc. Poate cu excepția tatei. Ea tresări, rănită. Dar fața lui inexpresivă o opri. Probabil că avea dreptate. Toată viața se agățase, panicată, de tot ceea ce putea pluti suficient de mult ca s-o elibereze de urgia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
întunericul trăsurii, doamna Marica își netezea bordura de blană de samur a dulămii de serasir. Se împlinise și la față și la trup, dar deși era nepoata lui Antonie Vodă din Popești, care a intrat în cronică drept cel mai zgârcit domn ce s-a pomenit vreodată pe aceste meleaguri, ținea la eleganță în mod deosebit. Și ea și fetele ei știau să se îmbrace după moda orientală, dovedind rafinament și dare de mână. Era tot atât de vioaie ca și în tinerețe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
albă a lămpilor cu spermanțet fața lui era roșie ca focul: Să văd și eu! Cum adică, am citit de zeci de ori documentul și nu am băgat de seamă că este fals? Necunoscutul se ridică și, cu o plecăciune zgârcită, dădu sulul marelui vizir spunând: — Documentul este un fals. Oamenii mei au raportat în acest sens și, trist, îl măsură din ochi pe marele agă al ienicerilor, parcă cerându-și voie să vorbească. De sub turbane, de pe capetele rase șiroia sudoarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Godot de Beckett. PÎnă aici nimic anormal. Dar din textul celebru, junele a eliminat 3 personaje. Au rămas deci, două. Riscant. Hai să zic, din Apus de soare poți scoate un sfert din eroi, că nu deranjează ; dar din Beckett, zgîrcit mereu cu distribuțiile textelor sale, e aproape imposibil! Ce-ați zice, spre exemplu, de un spectacol Conu Leonida față cu reacțiunea din care s-ar scoate eroinele (Efimița și Safta)?... CÎt am stat În Praga, Între 28 mai și 4
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mă lansez pe gheață după un întreg stol de păsărele - un buchet de șikse, o ghirlandă de copile creștine. Sunt atât de căzut în adorație, încât dorința mea e mai presus de erecție. Puțulica mea circumcisă e pur și simplu zgârcită toată de-atâta venerație. De vină o fi groaza. Cum de reușesc să fie atât de superbe, de sănătoase, de blonde? Disprețul meu pentru obiectul credinței lor este mai mult decât neutralizat de sentimentul de adorație pentru înfățișarea lor, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
persoană. Da. Tot româncă. Este într-o stare foarte gravă. Ceva în legătură cu niște complicații după naștere. Maiorul von Streinitz a dat-o în grija unei infirmiere. Sunetul unor pași grei pe coridor le întrerupe discuția. În cameră intră Mâțu. Lumina zgârcită provenită de la un bec minuscul montat pe tavanul holului pătrunde odată cu el în cameră. "Au reparat băieții generatorul" gândește Marius. Dom' locotenent, avem doi prizonieri. O infirmieră pe care am trimis-o sub escortă la magazie pentru niște cutii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dedesupturile strategiei care au generat aceste hotărâri regretabile. După cum se svonea, Hitler a cerut evreilor deoarece Îi presununea extrem de bogați, să-l finanțeze cu bani, pentru industria sa de armament de război Însă, aceștia au refuzat. Deoarece evreii sunt extrem de zgârciți, și-a refuzat colaborarea cu Hitler, acesta, având puterea, s-a răzbunat...!”. „Îmi pare rău dar, vă contrazic...opinie Tony Pavone. După părerea mea, evreii nu sunt zgârcciți, dumnealor fac economie și nu risipesc necontrolat banii, Încercând din puțin să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
este extrem de căutat...!!” „Regret, protestă șoferul, Întinzându-i Înapoi banii. Dacă mă prinde miliția ori agenții securității făcând afaceri cu valută străină, mă pot prezenta singur la Închisoare...!!” Câteva momente Tony Pavone stătu În expectativă. De regulă nu era om zgârcit, dar nici să arunce banii la voia Întâmplării nu admitea. Mai privi odată la șofer care tremura de frig pe lângă mașină, Înjurând la adresa nimănui. Mai scoase din portofel Încă o banknotă de douăzeci dollars, oferindu-le pe amândouă șoferului. „Să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vă spuneam... Această Metropolă se află Împărțită În zone de influență, bine conturate. Inima orașului e dominată de Capitaliști „Majoritate Evrei” ce Învârtesc economia planetei mai abitir de cum Întoarce o gospodină plăcinta...! Mai pot preciza: acești evrei bilionari sunt mai zgârciți decăt Însuși „Avarul” lui Moliere*. Mai putem afla comunități majore de emigranți cam În felul următor: Astoria, grecii cu restaurante și produse culinare Încât poți mânca ieftin până ce-ți pleznește burta; Greenpoint, polonezii cu produsele lor animalice În care salamul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
agresivi. Nimfa ruga, implora. Ambele mâini erau întinse către mine într-un gest de o patetică nerăbdare. Degetele îi erau rășchirate, gata să-mi apuce și să-mi sfâșie corpul, iar fața contractată, cu ochii tulburi și buza de sus zgârcită, arăta chinul dulce care precede orgasmul. Tot florarul de curbe al corpului ei, plin și zvelt în același timp, se-ntindea către mine într-o singură, dementă mișcare. Devastată de pasiune, dintr-o clipă într-alta părea că-și va
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ea aici, în Anglia, câtă pensie alimentară ar fi obținut? Foarte puțină. Ei doi n-aveau copii și Sally avea convingerea că tribunalele britanice erau zgârcite în privința banilor. Așa era și Gaskell. Și mai era și familia lui. Bogați și zgârciți. Se așeză și-l fixă cu privirea pe bărbatu-său. — Unde ți-e lacul de unghii? întrebă Gaskell când termină și în cabină zăceau împrăștiate douăsprezece prezervative umflate. — Vedea-te-aș mort! îi răspunse ea și ieși pe punte ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
gazelă. Femeile scoteau apă din puț ca să ude cu o cantitate infimă, aproape picătură cu picătură, micile plante care începuseră să încolțească. Trecu o zi, o săptămână, o lună, un an? Trecură și mulți ani. Puțul Ajamuk era într-adevăr zgârcit. Niciodată, de-a lungul atâtor ani, nu s-a arătat prea darnic, dar e adevărat că niciodată nu le-a refuzat celor ce îl săpaseră apa necesară pentru a supraviețui. Laila începu să îmbătrânească. Suleiman se făcu mai voinic. Aisha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
drept mai mare ca mine cu douăzeci de ani, era arhicunoscută, datorită bogăției de întâmplări și incidente neprevăzute, unele deosebit de savuroase. Băieții erau harnici și săritori, ajutând-o mai mereu pe bunica Ilinca la treburile gospodăriei. Ea era, uneori, cam zgârcită și calculată la bani, din cauza creanțelor ce trebuia achitate la bancă. Într-o iarnă geroasă, i-au tăiat cu joagărul și i-au crăpat cu toporul o căruță de lemne pentru foc, primind ca plată câte un blid cu sâmburi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
moș Costache gândea o sumă înfricosător de minimă), care le rămâne, în schimb vor avea hrană. Pun pe Marina să le gătească zilnic. "Moș Costache începu să facă cumpărătiri de alimente, care puteau să mire pe cei care-l cunoșteau zgârcit. Cumpără fasole uscată, care vara nu se mai caută, linte, ceapă, costiță râncedă, carne afumată (mai mult picioare, coaste și fălci), în care Marina găsi viermi mici, albi. Bătând cuie în tavanul odăii, el își atârnă alimentele, așteptând campania de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]