6,137 matches
-
Zidului Berlinului. Sînt cehii mai puțin sensibili la simbolurile lor pe 4 roți decît românii? Probabil că nu. Deosebirea e că politicienii lor n-au zgîndărit asemenea sensibilități și nici nu și-au făcut un punct de glorie din așa-zisa nevindere a țării, de dragul conservării etatismului la ei în țară. Această privatizare a "Daciei" Pitești are, dincolo de contractul propriu-zis cu Renault, în care FPS-ul a vîndut cele 51 la suta de acțiuni ale sale acestei firme, o mai curînd
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
unde are o emisiune, Dintre sute de ziare, cu care a izbutit să provoace cîteva scandaluri mai mult sau mai putin mediatizate. Cel mai important dintre ele e faimoasa afacere Rona Hartner, care a început la Tele 7abc cu așa-zisele dezvăluiri despre viața intimă a președintelui Constantinescu produse de Corneliu Vadim Tudor. La aceeasi emisiune se produc periodic membri activi sau simpatizanți ai PRM, precum și diverși elogiatori ai meritelor fostei Securități. Vînător de scandaluri, Ion Diaconescu, directorul fondator al cotidianului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
scrise sub pseudonim și tot felul de șarje xenofobe și antisemite, măi ponderate, de felul celor care apar în Atac la persoană? La începutul săptămînii trecute, în Cotidianul a și apărut o mostră de gazetărie pe gustul noului director - așa-zisa dezvăluire că atacurile împotriva Partidului Democrat legate de afacerea Sunoil ar fi orchestrate din biroul purtătorului de cuvînt al PNȚCD, Remus Opriș, care ar fi sesizat SRI-ul, împotriva lui Radu Berceanu. Dacă în calitate de realizator tv., Ion Diaconescu se putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
de izbeliște de iresponsabilii săi conducători. Că întotdeauna, la capitolul acesta, trebuie evocat dl Emil Constantinescu. Mi-am cumpănit bine gîndurile înainte de a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație de la Cluj" nu găsesc. Spun așa-zisa pentru că, pînă în clipa de față, nici unul dintre cei denunțați drept semnatari ai documentului n-a recunoscut c-ar fi avut măcar știre de el. Și atunci? Cum își permite un personaj
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
patriotismul. Printr-un straniu proces de erodare morală, ei transforma actul politic al exercitării funcțiilor publice într-o afacere privată. Cu cât mai privată, cu atat mai grasă. Formă supremă a nerușinării lor - după cum scria de curand cineva - e așa-zisul "drept la imagine". Care imagine? Imaginea de lupi hămesiți, alergând disperați după căpătuiala? Mascarea îndărătul "intereselor partidului" a celor mai josnice ambiții personale? Ceea ce uită, indiferent de culoare și direcție, politicienii români aflați în activitate e că partidul nu e
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
Și, totuși, în 1935-1940, țările democratice apusene nu puteau proceda altfel decît declarînd război țărilor Axei. Dar, consecvent convingerilor sale, avea opinii negative despre procesul în care fusese implicat Ion Antonescu și foștii săi demnitari, vorbind în jurnal despre "așa-zișii criminali de război", crezînd că, toți, vor fi apoi grațiați de rege. Uită faptul, totuși esențial, ca judecarea și condamnarea antonescienilor nu era numai dorința rușilor sovietici ci și a aliaților occidentali, reiterata și în tratatul de pace cu România
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
presant (de vreo trei decenii încoace!) că sensibilitatea lirica a veacului viitor va urma a fi modelata mai cu seamă de cei ce compun încă un "salon al refuzaților". E foarte posibil ca unii din actualii mari beneficiari ai așa-zisei generații saizeciste să ajungă a rîma, în clamoarea lor rural-expresionistă și în metafizica lor declarativ-emfatică, mai mult ori mai puțin fabricată, cu autorii "poeziei de concepție" ori chiar cu sămănătoriștii. Constantin Abălută - Cârtita lui Pessoa, Ed. Ex-Ponto, Constantă, 1999, 90
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
în decembrie trecut în Monitorul Oficial - în precedentul exercițiu financiar a fost returnata la buget impresionantă suma de 23 de miliarde de lei, o sumă de unsprezece cifre, bani ce aparțin capitolului social-cultural, în primul rând cheltuielilor salariale. La nivelul zis "de jos", al secretariatelor, al direcțiilor orchestrelor simfonice, cu greu mai pot fi ajustați parametrii firești ce condiționează realizarea unei seri de muzică. Mă gândesc la ponderea, la echilibrul ce trebuie stabilit privind programarea soliștilor autohtoni, a celor din țară
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
lucrărilor, unele trebuind a fi închiriate sau cumpărate de la edituri situate în afara granițelor. Totul reprezintă angrenajul, reprezintă circuitul unei existente normale a instituțiilor de concert, normalitate pe care unele instituții ajung a o mimă destul de bine. Și dacă de la nivelul zis "de sus" pogoară neputința, la nivelele "de jos" se apelează la bunăvoință, la înțelegere în relația cu partenerii din țară și din străinătate. Sunt situații în care se poate ajunge la limita riscului unor compromisuri lezante ce grevează asupra calității
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
proces al nazismului, este de la sine înțeles că va trebui făcut și un proces al comunsimului, cu nimic mai prejos în ceea ce privește crimele împotriva umanității. În Germania, toți foștii membri ai Partidului Național Socialist au trecut prin fața unor tribunale, de așa-zisa denazificare. Acestea, practic, nu dădeau condamnări. Nu putea fi condamnată o țară întreagă. Dar fiecare a trebuit să treacă prin acest proces de "exorcizare". - Ar putea fi o primă fază publicarea dosarelor de securitate? - Și aici, in Germania, sînt multe
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
cu totul în 1932. Răul care îl ia în stăpînire e compact: fizic, sufletesc, financiar. Acum, prozatorul declară: "Nu mai cred în nici o idee, în nici un partid, în nici un om". E convins că societatea capitalista e profund nedreaptă, iar așa-zisul socialism sovietic o cruntă dezamăgire. Ba, a ajuns să nu mai creadă nici în rolul artei ("artă este o escrocherie; la fel ca și omul bisericii, predică sublimul, dar adună la gologani, cît poate mai mulți"). Începe să-și traducă
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
ferman, măcar că gramaticii mai tinerei și școliți mai încoace la Fanar îi ziceau cu i de la Ion, adecă firman, si cică așa avea a scrie și viitorimea, cum ar fi fost ea după atîta urgie scrisă ori nescrisa, ori măcar zisă. De pildă, gramaticii aceia răi de gură și nelegați în lanț, lătrînd pe la ostrețe încoace si-ncolo după bietul trecătoru gata a-l înhață de nădragii săi numai petice, - burliconosul și manglahaua, - ptiu!, că-mi veni cu amar în gură
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
majorități indistincte cu care au fost răsplătite aruncă o lumină urîtă chiar și asupra celor care s-au opus acestor manevre. Fiindcă, peste un timp, cine va sta să mai contabilizeze voturile contra sau feciorelnicele abțineri ale acestui Parlament? Așa-zisa grijă pentru siguranța națională sau pentru liniștea cetățenilor, care a metamorfozat un lucru limpede într-o tulbureala prielnica șantajelor sau falsurilor va fi, cu siguranta, peste cîțiva ani demontata piesă cu piesa și cercetată la adevărata ei semnificație. Fiindcă iluzia
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
scabros al relațiilor oculte securist-turnător nu vom înainta nici doi pași pe calea democrației. Ea are cu totul alte reguli decât ni se induce, cu o subtilitate ce-o întrece doar pe aceea a ciomagului, de către noii apostoli ai așa-zisei păci sociale. Până când nu vom elimina reziduurile toxice ale comunismului, până când nu ne vom debarasa de plăcerea perversă a minciunii, până când nu vom accepta dreptul celuilalt de a se exprima la fel de liber ca și noi, toate aceste construcții, faraonice în
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
toți, poate doar cu excepția unor tineri "postmoderni", descendenți ai acestuia. E o pecetluire, în sfera istoriei literare, a unei influențe care a încetat sau, măcar, s-a restrîns considerabil în România, spre-a persista, în virtutea unor circumstanțe diferențiale, în așa-zisa Republică Moldova. Pe de altă parte, antologia consemnează - lucru deosebit de important - cristalizarea unei conștiințe critice în raport cu un eminescianism de multe ori spontan, amorf, deci anacronic. E o dovadă că poetul nu mai e receptat epigonic, ci așezat la treapta analizei
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
să li se justifice un motiv oarecare." Se trăia "într-o măcinare de nervi și de energii de neînchipuit" scrie Beldeanu Tânărul dar lucidul Beldeanu subliniază în amintirile sale faptul că țărăniștii pierduseră lupta din cauza naivității lor, crezând în așa-zisa Convenție de pace care le promiseseră alegeri libere "garantate"! Ignorând însă faptul că România acelor ani se afla sub ocupație rusească. " Credeam că acest guvern putea să fie înlăturat și mă întrebam de ce nu o face. Răspunsurile ce veneau erau
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
creației literare, prognoza lui Eliade, din 1953, avea a se confirma, pînă la un punct, prin apariția, într-un val impozant, a scriitorilor ce s-au putut manifesta grație aproximativei liberalizări îngăduite de autoritățile totalitare, în jurul anului 1965. Simptomatic, așa-zișii poeți șaizeciști se străduiesc a da înapoi acele ceasornicului istoric, mutate în chip arbitrar de zelatorii utopiei roșii, reînnodînd legătura cu tradiția, în primul rînd cu cea a poeziei interbelice. Dar la nici unul dintre ei recuperarea originilor nu atinge intensitatea
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
pare că știe despre ce și cum gândesc finlandezii. Dar ce au finlandezii de spus? Ei n-au avut o revoluție sau o mineriadă de vreo 50 de ani..." Triumful mahalalei în politică După scandalul de presă iscat de așa-zisul document provenit dintr-o sursă de la Cotroceni, prin care dl Ion Iliescu era avertizat că i se pregătește exterminarea pentru a nu mai putea candida la președinția României, Bazil Ștefan semnează în ROMÂNIA LIBERĂ un editorial de bilanț al întregii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
al României. O persoană care se declară învinsă. De obicei, declarațiile de criză ale președintelui sînt taxate drept gafe în presă. Presupun că acest lucru nu i-a scăpat nici dlui Constantinescu. Încît îmi pun întrebarea dacă această ultimă așa-zisă gafă n-a fost programată ca atare. Spre deosebire de competitorii săi la președinție, care își pot alcătui discursul făcînd promisiuni, Emil Constantinescu nu poate porni de la promisiuni, deoarece s-ar trezi în fața unei neîncrederi existente. Atunci, cred, actualul președinte decide să
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
lacului "ca să se vadă frumos din avion". Din avionul cui?") Sergiu Huzum pare (este!) un copil mare, care "își scrie singur cartea pe care are chef s-o citească"... Un montaj inteligent și paradoxal combină intrarea rușilor în Focșani (barbarii ziși, nostim, "calmuci", aflați la p. 199 de ce), cu Cambodgia lui Pol Pot, cu Danaidele, cu "Sahia" în care operatorii "de încredere", care îi filmau pe tovarăși, erau echipați, anual, de C.C. cu două costume noi din stofă englezească! (p. 146
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
cele care eventual mi se vor mai adresa) dintr-un singur motiv: ar fi o lipsă de cavalerism din partea mea să particip la o luptă de idei dinainte câștigată, datorită uriașei disproporții dintre forțele implicate. Eu aș veni la așa-zisa luptă însoțit de Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Ion Negoițescu, Constantin Noica, Edgar Papu, Petru Creția ș. a., iar în fața mea s-ar afla câțiva tineri lipsiți până și de pregătirea intelectuală necesară unui profesor
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
sfinți diferiți de tradiție, monumentali și decorativi, depărtîndu-se de tradiție și apropiindu-se de portretele țăranilor din zilele noastre. Ne-a dat sfinți în opinci și straie naționale cărora nu le lipsește decît expresia evlaviei ce se așteaptă de la așa-zisele icoane, căci zugrăvirea sfinților a fost și trebuie să rămîie Dar conflictul cu N. Iorga s-a acutizat enorm după război. Și aceasta datorită contenciosului Tzigara din vremea războiului. Cînd autoritățile oficiale s-au evacuat, în 1916, la Iași, Tzigara
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
și la bază și la vîrf. Ca într-un pseudo-sondaj, s-au ales două cupluri bîntuite de un conflict ce se chinuie să le intersecteze destinele și nu reușește. Pentru că nu trebuie neglijat faptul că este vorba de o așa-zisă "comedie de bulevard" căreia i s-au accentuat valențele caricaturale prin tratarea în cheie parodică. De unde și înrudirea cu spectacolul lui Vlad Mugur Crima din Strada Lourcine, care a transformat un vodevil de Eugène Labiche într-o farsă postmodernă. Uzînd
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
victoria principiilor pacifiste trebuie să lupte din toate puterile pentru cucerirea lumii de către Germania". Război pentru pace? Iar mai devreme, referindu-se la "drepturile omului", Marx, profetul infirmat de realitățile timpurilor de după el, filozofa modest instruindu-ne: Nici unul din așa-zisele drepturi ale omului nu depășește limitele omului egoist, ale omului ca membru al societății civile, adică ca individ închis în sine însuși, minat de interesele lui personale, de bunul său plac personal și separat de întreaga comunitate... Singură legătură care
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
dacă nu din alt punct de vedere. Fiindcă e un loc unde nimeni nu face, cu adevarat, nimic, unde toți se plictisesc teribil și încearcă disperat să iși justifice lor înșiși ori celorlați prezenta, ocuparea unui anumit post academic, așa-zisele interese de cercetare. Oxfordul e o lume în esență moartă. Dar impasibilitatea și inactivitatea ei ajung să declanșeze scriitorului nu rictusuri ironice ori glume pentru inițiați (că la Lodge, de exemplu), ci, printr-o translație literala cumva, reflecții despre moarte
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]