311 matches
-
investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat foarte adesea simbolurile zoomorfe, atât în propria sa viață, cât și în scrierea care i se datorează. Viețuitoare emblematice, care-l reprezentau pe el însuși sau puterea sa, dar și altele, care ofereau modele de viață pentru omul creștin, au fost prinse într-un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fidelă gândirii medievale? Mai mult decât atât, contează faptul că un animal există în realitate sau nu? Răspunsurile se pot deduce din cele scrise mai sus: singurul lucru care este important e realitatea simbolică a fiecărei reprezentări animaliere. Cutare figură zoomorfă din iconografia creștină este purtătoarea unui mesaj divin, uneori ea "este", cum am văzut, Iisus Hristos (cazul inorogului, de pildă). În această situație, faptul că el îl reprezintă pe Hristos, faptul că acest lucru este atestat de cele opt ocurențe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prin mijlocirea sa, Biserica atribuie calificative și, mai ales, impune o ierarhie lumească în vârful căreia se plasează. Iar lucrările cu ajutorul cărora se produce acest fapt sunt cele mai importante din perioada medievală, cele în jurul cărora se încheagă întregul imaginar zoomorf: Fiziologul, bestiarele, enciclopediile, exegezele teologice, omiliile și predicile, plus o întreagă artă a iconografiei creștine, extrem de diversificată și de concretă. Cine ar studia mai amănunțit această metodă de manipulare prin intermediul simbolului animalier ar ajunge cu siguranță la concluzia că această
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să vedem în animal nu o ființă în carne și oase, care evoluează sau se adaptează mereu, nu o ființă inferioară omului, ci o sumă de reprezentări eclectice, un produs cultural, un concept. VI. CANTEMIR ȘI TRADIȚIA CREȘTINĂ A SIMBOLULUI ZOOMORF Cum se raportează Dimitrie Cantemir, în Istoria ieroglifică, la această imensă tradiție, care nu își pierduse cu totul autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite dedesubturi ale istoriei contemporane, al cărei nedreptățit se considera, autorul recurge la un sistem simbolic gata constituit, cel al măștilor zoomorfe, având grijă să "acordeze", să potrivească semnificația fiecărui simbol cu realitatea persoanei pe care o lua în cătare, mutând-o din logica istoriei în cea a ficțiunii. Cel puțin la nivel declarativ, autorul se arată dispus să respecte o anumită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale simbolurilor creștine se fac subtil, nu brutal, tezist. Dar frecvența procedeului este prea mare pentru a mai socoti că acesta este întâmplător. E limpede că Dimitrie Cantemir cultivă cu premeditare o perspectivă în aparență iconoclastă, îndrăzneață asupra simbolurilor creștine zoomorfe, care populau încă imaginarul românesc (și nu numai) al epocii. Astfel stând lucrurile, suntem obligați să ne întrebăm care ar putea fi rațiunea unui asemenea procedeu. De ce comite Cantemir astfel de deformări ale simbolurilor consacrate, cu prestigiu, care trimiteau la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
permanent sub ochi direcția către mântuire. Atât "naturile" bune ale fiarelor, cât și cele rele sunt tot rezultatul planului divin. Câtă vreme se mișcă în acest desen, ele au o funcție pedagogică, deci rămân utile în scenariul mântuirii. Apariția figurilor zoomorfe echivalează cu tot atâtea teofanii. Cum personajele cantemiriene sunt însă departe de orice armonie divină, era absolut logic ca, atașate chipului lor, măștile să se deformeze. Simbolurile animaliere se contorsionează, creând adevărate "anamorfoze", sub presiunea fondului, a realității pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze și să trateze ludic, aparent raționalist sau iconoclast, o serie de simboluri zoomorfe creștine, pentru a ilustra schimonosirea unei lumi care nu mai are salvare, care nu se mai lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei lumi care nu mai are salvare, care nu se mai lasă inclusă în lumea ordonată, armonioasă a lui Dumnezeu. Această operație nu este însă semnul unui scepticism, al unei neîncrederi față de realitatea spirituală a adevărurilor creștinismului, pe care simbolurile zoomorfe le transmit, ci semnul unei atitudini critice față de lumea pe dos, colcăitoare de vicii, care strică acest echilibru. Pe scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bine s-a spus2, el este personajul în construcția căruia s-a investit cea mai mare doză de subiectivitate. Or, aceasta presupune în mod obligatoriu o denaturare a mitului, fie ea și rafinată, lipsită de rupturi brutale. Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această deturnare a simbolului este vizibilă. Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra imaginarului zoomorf medieval, mută accentul pe interpretarea alegorică a fabulei, de găsit și în sursele antice. Cum varianta latinească a lucrării este fidelă și cum ea a fost răspândită în întreaga Europă, culeg din această sursă fragmentul care mă interesează: "Despre vultur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu e șoarece, ci un liliac, și din nou scăpă cu viață. Astfel s-a întâmplat că liliacul, schimbându-și de două ori numele, și-a salvat viața"11. Dată fiind imensa autoritate a fabulelor esopice, influența lor asupra imaginarului zoomorf vreme de secole, dacă nu chiar de milenii, de aici se trage una dintre trăsăturile simbolisticii liliacului: reputația sa de ființă schimbătoare, duplicitatea sa, predispoziția de a trece cu ușurință de la o cauză la alta. Dar tot din această fabulă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reptilei va câștiga, în sistemul medieval de reprezentări, atribute fantastice. Sigur, pentru europeanul medieval, obișnuit cu animale terestre, pe care le putea stăpâni, ba chiar domestici, crocodilul părea un monstru prin excelență. Așa s-a și impus animalul în imaginarul zoomorf, simbolic: ca o mașină de ucis, ca un devorator. Jean-Paul Clébert chiar atrage atenția asupra acestui aspect: "Pentru mitolog, marele crocodil este, înainte de toate, Devoratorul care, din zorii zilei, iese din adâncul mlaștinilor spre a înghiți făpturi vii. Este monstrul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 22 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 23 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în anul 1983. 24 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri, p. 16. 25 Idem, pp. 35-36. 26 Al.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentări deja coagulate în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări absconse, controlabile doar de către inițiați, ci de un ansamblu de simboluri exoterice, comune, omniprezente în imaginarul medieval și post-medieval. 3 D. Cantemir, op. cit., p. 491. 4 Idem, p. 726. 5 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 90 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 91 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în anul 1983. 92 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri, p. 16. 93 Idem, p. 35-36. 94 Al.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentări deja coagulate în sistemul simbolic antic ori medieval, să le plaseze în contexte diferite și să le atribuie o interpretare alegorică specifică, într-o altă cheie. Scenariul lucrării de față depinde, după cum se va constata, nu de raportarea măștilor zoomorfe din Istoria ieroglifică la reprezentări absconse, controlabile doar de către inițiați, ci de un ansamblu de simboluri exoterice, comune, omniprezente în imaginarul medieval și post-medieval. 279D. Cantemir, op. cit., p. 491. 280 Idem, p. 726. 281 Cornel Mihai Ionescu, op. cit., p. 30
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sieși a pastei și a tonului, se desprind greoi, ca smulse din pămîntul însuși, componentele unor imagini pe care memoria noastră ar fi tentată să le recunoască și chiar să le identifice vag. Siluete hieratice, atitudini și figuri rituale, forme zoomorfe și ceremonialuri pierdute, iată, la un prim inventar, reperele unei noi morfologii care transpar în pictura lui Teodor Moraru în cea de-a treia sa etapă. Semnul migrează acum spre centrul imaginii, iar limbajul este constrîns să accepte o dublă
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
interesante, ca exerciții de stil, sînt portretele, cîteodată retro, altădată SF, ale cunoscuților, chiar intimilor. Genealogia aceasta ciudată, în care înrudirile se arată în somn, aduce cu vrejul de fasole, din basmul cunoscut, din care tot dau ,cîrcei". Figuri antropoide, zoomorfe, spectre și aure de sfinți alunecă pe muzica din, să spunem, Dansul piticilor. Un amestec de mistere medievale, jitii, amintiri din presupuse turniruri populează un tărîm în care e loc și de covoare (persane) fermecate, și de sari, și de
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
o altă punere în context și pentru a le trezi la un alt fel de viață. Chiar și formele mai puțin autoritare prin ele însele sau prin puterea de a declanșa mecanismele memoriei, cum ar fi decupajele de text, imaginile zoomorfe ori cîmpurile decorative, sînt valorificate în același sens; că surse ale unei expresivități ignorate sau, oricum, de o importanță secundară, dar și ca spații generoase pentru desfășurarea unui complex ceremonial artistic și simbolic. În spațiul vast al livrescului și al
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
despre lucrările vechi sau moderne, executate de către un sculptor. Printre aceste lucrări, care pot să fie realizate din orice material (piatră naturală sau reconstituita, pământ ars, lemn, fildeș, metal, ceară etc.), se disting formele spațiale (statui, busturi, subiecte, grupuri, reproduceri zoomorfe etc.) și reliefurile înalte și reliefurile joase (bazoreliefuri), inclusiv sculpturile în relief pentru ansambluri arhitecturale. Lucrările de la această poziție pot fi obținute prin două procedee: într-unul, sculptorul cioplește lucrarea în materiale dure; în celălalt, artistul (care face statui) modelează
ANEXĂ nr. 97 din 5 ianuarie 2000 OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE SAU ANTICHITATI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166825_a_168154]
-
utilitatea lor reală constă în a conține sau a susține alte obiecte decorative, sau in a mări caracterul ornamental al acestora, pot fi menționate: 1) Statuetele și busturile; părțile componente de șeminee, de pendule sau de etajere (de exemplu reproduceri zoomorfe, de figuri simbolice, alegorice); trofeele (de exemplu cupe, vase) oferite cu ocazia unor manifestații sportive sau artistice; ornamentele murale, cum sunt, de exemplu, plăcile, plachetele, platourile, farfuriile, având un dispozitiv de agățare; medaliile și medalioanele, altele decât cele constituind articole
ANEXĂ nr. 83 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
turistice la fel de importante, respectiv mânăstirile Bistrița, Arnota și Polovragi, peșterile Muierilor, Polovragi și Liliecilor, Parcul National Buila-Vânturarița. În Horezu se află de asemenea magazine cu produse artizanale printre care și celebra ceramică smăltuita multicolor care are motive florale, antropomorfe și zoomorfe din care amintim celebrul cocos de Horezu. Ceramică are influențe orientale de la meșterii olari din vechime aduși de Constantin Brâncoveanu din Imperiul Otoman la construcția mănăstirii Horezu în secolul al XVII-lea. Nu există atestare documentara certă a satului dar
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
argint, disparate, respectiv un castronel ornat cu sfinți și cu inscripția în slavonă Făuritu-s-a acest pahar în anul șapte mii douzeci și trei.S-a cumpărat a bea întru slava lui Dumnezeu., un alt castronel, ornat cu motive zoomorfe, asemănător cu vasele scitice, o teacă de argint pentru două cuțitașe, un cauc mic de argint, de forma unei tigve, un colier de argint de 59 cm., două plăcuțe discoidale de argint, un cristal de stâncă șlefuit oval și 29
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
din Borzești să fie una dintre cele mai monumentale creații ale arhitecturii moldovenești. La biserica din Borzești, pentru prima oară în epoca lui Ștefan cel Mare, discurile smălțuite, așezate aici numai între timpanele ocnițelor, nu mai sunt ornate cu motive zoomorfe și antropomorfe, ci sunt simple, ca un buton central proeminent, înconjurat de un cerc în relief. În secolul al XVII-lea biserica era în ruine, lipsind acoperișul și tâmplăria. În anul 1879 biserica care a fost incendiată de turci, sau
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]