399 matches
-
copac". Legendei i se dă curs nu o singură dată. Atrage atenția o adevărată schemă a dispunerii vizuale, întretăiată perpetuu de porți și împrejmuiri. Zidurile par a avea o organizare concentrică, atrăgînd invariabil interesul privirii. Mănăstirile sînt înconjurate cu piatră, "zugrăvite", templele așijderea. Obsesia textului rămîne opoziția în afară / înăuntru, justificată de atîtea puncte de trecere și porți păzite. Detalii în mișcare, numărul personajelor, configurația grupului, culorile, armonia sau persistența cromatică se notează, cum în această descriere a ritualului: "Înaintea vanului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unui roman în trei volume este o sumă de imagini prea multe și prea diverse, ca să putem avea în minte clară, bine delimitată, perfect individualizată, figura (...). Pe cînd un tip secundar, care apare numai într-un capitol, dacă e bine zugrăvit, ne rămîne în minte mai exact (...)." Indeterminarea de natură a personajului, "efect al textului", cum preferă să-l califice Philippe Hamon, rămîne una pînă la sfîrșitul lecturii. Rolul "întregitor" al percepției cititorului și al facultății lui reprezentative, în privința personajului, apare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
8,10 cornuri În formă de piramidă ce se acopere cu hîrtie velină și pe care zugravii de țară pictează chipuri de Îngeri. Pe față se lipește o coală mare ce acopere Întreaga circumferință a obezii și pe care este zugrăvită nașterea lui Hristos. În dosul stelei, pe celălalt cerc al obezii este fixată o cruce În al cărei centru, se face o gaură pe care este introdus un fus pe care se Învîrtește steaua. Pe vîrful fusului, Înăuntru, se fixează
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
m-am dus. Stropiți-mi fața cu apă De mă petreceți la groapă. Stropiți-mi fața cu vin Că eu la voi nu mai vin, Mă duc În loc de suspin În curte la Rusalim Unde-s toate cele multe Cu casele zugrăvite. Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să fie. ” ,, Acum ceasul mi-a sosit ” ,, Acum ceasul mi-a sosit Și lume am părăsit. Îngerul sta-n fața mea Din lume ca să mă ia. Să mă ducă-n zbor frumos Unde
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mînăstirii și la dispariția ei. Actuala biserică cu hramul Sf.Mucenic Gheorghe este așezată pe locul vechii mînăstiri, În 1828. A fost o bisericuță mică, adusă de la Zegujani. De aici au venit și cărțile de ritual. În 1971 este restaurată, zugrăvită și resfințită. În această biserică a păstorit Între 1820-1866 Constantin Săvescu; de la 1855 la 1868 Covlescu zis Borcea. După 1868 servesc la biserică preoți din Lupoaia. Preot C.Lupoianu servește pînă În 1877 Împreună cu C.Nicolescu. Preotul C.Lupoianu moare
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină, cu cadavre în descompunere, unde poetul are obsesii, spaime, nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol/ Pe albe statui feminine" (În parc); d. Orașul văzut ca un muzeu al figurilor de ceară: "Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nevasta, travestit în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în București, Aghiuță își ia numele de Kir Ianulea și își inventează o biografie aventuroasă, pe care o răspândește în târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor de seamă, a intrat în societatea aleasă și s-a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
modelul hegelian la o fenomenologie a pasiunii Kierkegaard instituie anumite cadențe și ordonări. Demersul său se Înscrie pe făgașe disciplinate de o logica a inimii, ea prescrie pasiunii legea armoniei și gradației. Kierkegaard face gradat trecerea de la starea pasională nudă, zugrăvită nemijlocit, cu literă de flacără și scrum, la starea pasională cenzurată cerebral, chemată la ordine de gînd și judecată matur În funcție de imperativul seriosului”. Deturnarea ontologică, marea răsturnare, acel Kehre heidegerian pe care-1 induce fetei de Împărat pajul se Înscrie tot
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a dinamicilor spiritului și intelectului leopardian, adâncă tăcere și pacea infinită din Infinitul fiind plăsmuiri ce iau naștere în interiorul eu-lui. Dimpotrivă, în Viața solitara liniștea ființei este rezultatul interiorizării celei din afară. Calmul și armonia ce domină peisajul înconjurător apar zugrăvite treptat, prin eliminarea succesiva a sunetelor descrisă printr-o acumulare de negații (vv. 28-32). În acest spațiu de liniște se deschide o zonă în care imobilitatea și tăcerea corpului se confundă cu liniștea din exterior. Armonia este interiorizata, corpul își
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
combinării și al ordonării a patru elemente diferite" (1976, p. 307). Blake urmărește îndeaproape textul ce compune Apocalipsa Sfanțului Ioan Teologul, din care împrumuta liber metaforă celor patru Zoa este vorba despre cele patru animale care înconjoară tronul lui Isus, zugrăvite convențional ca având figurile unui om, a unui leu, a unui taur și a unui vultur. Ansamblul iconografic este recurent în tradiția ebraica: viziunea profetului Iezechiel descrie patru creaturi aflate pe malul râului Chebar. Damon observa că animalele respective "sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a libertății reale. Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția Viziunii Divine, zugrăvita că purtând "straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și dominația impusă de emoțiile negative (ură). Nu trebuie omis detaliul că palatul lui Urizen este organizat sub
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ea este "una din cele mai puternice creațiuni ale literaturii române în acest gen". Ipotezei de lucru astfel enunțate îi urmează însă o sumară, dar pertinentă demonstrație: "Caractere tari, de oameni primitivi se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate sunt fericit îmbinate, până și tonul sfătos și stilul cam greoi al scriitorului ardelean pare potrivit anume, ca să contribuie la impresia aceea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
clipă de uimire și să-i descarce de pe suflet sarcina vieții. Prin raportare la aceste idei, Slavici observă că romanului Mihai Vereanu al lui Iacob Negruzzi îi lipsește farmecul vieții, scenele sunt prea puțin dezvoltate, mișcările sufletești sunt prea slab zugrăvite 250, iar lui Radu, eroul poemei lui Ronnetti-Roman − vigoarea, măreția și frumusețea, e o stârpitură care ne-ar veni să ne prindă milă. Ambele opere suferă de lipsa unității concepției, a unității estetice și chiar a unității tehnice. Cerințele estetice
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Toate aceste cărți constituie deja un patrimoniu științific care servește generației de astăzi și va fi de real folos generațiilor viitoare. Pentru mine, academicianul Mihai Cristea este cu adevărat tipul cercetătorului înzestrat cu cele două mari calități, Pasiune și Vocație, zugrăvite și explicate atât de frumos de un alt mare academician al Românei și un bun prieten al domniei sale, Nichifor Ceapoiu. Am vorbit despre cele două mari pasiuni ale domnului Mihai Cristea, ameliorarea porumbului timpuriu și resursele genetice vegetale în contextul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Și „îmbrăcat”: „E la fel ca Și cu o scândură nelucrată - din orice lemn ar fi ea - care nu se potrivește să fie așezată ca ramă, până nu i se taie prisosul Și asprimile, Și numai așa se îmbracă chipul zugrăvit al unui rege. Și atunci, oricine admiră frumusețea chipului sau a tabloului, nu pentru că este din lemn, aur sau argint, ci pentru izbânda meșteșugului întru asemănarea cu originalul. Apoi cu multă băgare de seamă, grijă Și silință, fiind isprăvită lucrarea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Cum de nu, până vine popa, să intrăm, și porniră toți trei spre scara monumentală ce ducea în apartamentul domnesc. Urcară nestingheriți în sala mare. Spătarul Mihai își ridică privirea spre fresca amintind de drumul făcut la Adrianopol. Era bine zugrăvită. Ștefan se scuză că trebuie să cheme slugile și dispăru. — Spuneați de Mateiaș; unde e? — În grajd, are treabă cu caii, răspunse Stanca. — La Turbați acum o să pornim zugrăveala și doresc să iasă bine. După câte îmi aduc aminte, aci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Se ridicară amândoi și unchiul, curtenitor după obiceiuri europenești, își sprijini nepoata de braț, dându-i întâietate la toate ușile. Stanca îi mulțumea de fiecare dată, cu un surâs copilăresc. Din sala mare, aruncând o ultimă privire tavanului boltit și zugrăvit, întruchipând drumul lui vodă făcut cu nouă ani în urmă la Adrianopol, spătarul își conduse nepoata într-o trecere intermediară dând înspre galeria care unea cerdacul de deasupra intrării de la răsărit cu loggia dinspre apus ce dădea spre lac. — O
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cunoască termeni istorici 4.2Să folosească termeni istorici În formularea unor enunțuri Obiective operaționale: O1: Să descrie un fapt istoric, folosind elemente date. O2: Să localizeze corect pe hartă faptele istorice expuse politică Înfăptuită de Mihai Viteazul Recunoaște personajul politic zugrăvit, cat și lupta la care se referă textul În versuri Viteazul fără o explicație coerentă Recunoaște personajul politic cu dificultate O3: Să găsească explicații pentru acțiunea oamenilor politici ai epocii 04: Să descrie relațiile dintre spațiul istoric si cel geografic
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Daciei, vine la a zeilor serbare; Soarele, copil de aur al albastrei sfintei mări, Vine ostenit de drumuri și la masă se așează, Aerul se aurește de-a lui față luminoasă, Sala verde din pădure strălucește în cântări. Și ca zugrăviți stau zeii în lumina cea de soare. Părul lor cel alb lucește, barba-n brâu li curge mare, Creții buzei lor să numeri poți în aerul cel clar; Hainele întunecate albe par în strălucire Și ei râd cu veselie l-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de fier! Ce să fac ca să nu pier, Căci rănit sunt de amor, 20De nici trăesc, nici nu mor: Somnul meu nu este somn, Nici pe mine nu sunt domn. A dormi de sunt pe cale, Zăresc chipul Dumitale: O icoană zugrăvită Cu mulți nuri închipuită. {EminescuOpIV 235} EA-ȘI URMA CĂRAREA-N CODRU Ea-și urma cărarea-n codru. Eu mă iau pe a ei urmă, Când ajung cu ea alături Răsuflarea-mi mi se curmă. Mai răsuflu înc-odată, Zic o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce se urmează una pe alta, un fel de automat care să puie forma sa și modul său de a fi afară de orice controversă, și mijlocul pentru aceasta este religiunea sau mai spețial: dreptul divin. Dreptul divin samănă cu planul zugrăvit a unei case a cărei zidire-i este anterioară. El face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia de purpură cu care s-acopere toată mizeria adâncă a vieții
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decât betoane și sfărâmături de BCA, țevi de la schele și, în toate colțurile, mirosul insuportabil de urină. Ne-au dat mături de nuiele să măturăm molozul de prin încăperile vide. Pe pereții diverselor camere un maniac scrisese cu verde "Fut zugrăvite". Ne-mpiedicam mereu de zugrăvițele astea, niște băietane în pantaloni și surtucuri bălțate de vopsea. Se-ntindeau cu muncitorii, niște puștani și ei, prin toate colțurile. Pileau cu ei o vodcă ordinară sau bere. Vorbeau la fel ca țigăncile de pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ușor să fii afectat de sentimente importante, să bravezi în versuri Soarta, să acuzi Destinul, și să le spui injurii Zeilor, decât să pătrunzi zdravăn în ridicolul oamenilor, și să redai într-un mod plăcut pe scenă defectele tuturor. Când zugrăviți eroi, faceți ceea ce vreți. Sunt portrete după voie, în care nu se caută asemănarea; și nu aveți decât să urmați caracteristicile unei imaginații care-și ia avânt, și care adesea abandonează veridicul pentru a înhăța miraculosul. Însă când îi zugrăvești
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
moravurile și viciile unei lumi infernale cu instituții caricaturale și hibride care îi stimulau malițiozitatea râsului "vitriolant". Explicații caracterologice pentru prevalența satirei în opera lui Caragiale găsim, de pildă, la Garabet Ibrăileanu: ,,Bineînțeles Caragiale nu este un satiric din cauza obiectului zugrăvit, ci din cauza firii sale. Dacă era un umorist din fire, alegea altă lume, alte subiecte. Dar atunci n-ar mai fi fost marele istoric al unei perioade din România contemporană, pentru că tarele urâte ale unei societăți nu pot fi tratate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce vreau să spun. Și să le spui asta la amândoi, Farraj, da? — Da, domnule. Am Închis telefonul: — Așa... Și acum e timpul să o luăm din loc. A costat zece pfennigi călătoria cu metroul până la stația Grădina Zoologică, proaspăt zugrăvită ca să arate bine pe timpul celor două săptămâni cât țineau Jocurile olimpice. Chiar și zidurile caselor de lângă stație fuseseră date cu un strat nou de alb. Dar sus, deasupra orașului, acolo unde zeppelinul Hindenburg se deplasa zgomotos de colo-colo ducând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]