513 matches
-
spiritualul care înglobează și un sufletesc doldora de iubire. Ritualul de fiecare seară de a-i scrie fiicei nu va putea fi întrerupt, chiar dacă scrierea se va face în gând. În plus, știe că nici măcar moartea n-ar putea întrerupe zvâcnirea iubirii ei, și promite în repetate rânduri că de acolo din ceruri iubirea ei o va urmări și se va revărsa asupra-i. - Inteligența înseamnă și adaptare la nou. Uneori noul este atât de bulversant, că ființa umană este de-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și mai ales cu zvâcniri de sensibilitate romantică, trimițând la poemele lui Al. A. Philippide: „Sălbaticele umbre - tăcerea de-nceput / Și le gonea năvalnic și-adânc prin anotimpuri, / Simțindu-se cum cerul în vastele răstimpuri / Foșnește stins de-a lungul taifunului de lut”. Invarianta elocuției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
clic și obiectivul nu mai știe unde s-o caute. Reperată, abia ai timp să-ntorci capul că a și șters-o. Pozează doar lui Dumnezeu. Și o face cu predilecție pe covorul roșu al toamnei, Între scurtele și explozivele zvîcniri. Sfidînd reporterii molîi. De la Început, m-am gîndit la ceea ce m-a impresionat mereu la veveriță: oprirea subită după o goană de zvîrlugă. Și poza țeapănă și iscoditoare dintre puseele de alergare. Pornind de la poză, m-am gîndit, Încercînd diverse
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
supraevaluat forțele: descoperind cât de mult îl ura Lin Biao, înțelegând că nu mai are nici el mult până când să i se „alăture lui Marx*”, Mao se îmbolnăvește grav și este mai-mai să moară la începutul anului 1972. într-o zvâcnire de orgoliu, își revine și este chiar în stare să primească vizita președintelui american Nixon, în februarie. Dar un resort intim s-a rupt. Pentru a evita organizarea propriei succesiuni, se lasă, nu fără perfidie, în voia jocului facțiunilor: după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu cel arab. Astfel se poate explica aprecierea lui Paul Wolfowitz, potrivit căruia povestea cu armele de distrugere în masă ale irakienilor nu a fost decît un "alibi birocratic" pentru a declanșa războiul. În acest timp, în lume se multiplică zvîcnirile războinice revanșarde, un fel de microseisme ce pot anunța un cutremur de proporții. Starea lumii devine una de enclavă multiformă. Această abordare brutală probează incapacitatea Statelor Unite de a se adapta concepției clasice a unei ordini interna-ționale a relațiilor dintre state
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nemărturisită invidie pentru ținuta demnă și curajoasă pe care o etalau. Era ca și cum aceste popoare ar fi purtat în spate și partea noastră de demnitate, la care noi renunțaserăm de mult. Acest reflex de raportare la baltici în clipele de zvâcnire a orgoliului național l-am păstrat până azi, deși din ’91 încoace nu prea mai știm ce se întâmplă acolo. Acum doi ani, când Estonia a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, am realizat că ei se
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început după ce a așezat lucrurile în albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid să meargă mai departe. Ba dimpotrivă. Sinuciderea lui Iorgu Armaș, a lui Lică, a lui Iorgovan sau a Sevastei nu emoționează mai mult. Ceea ce contează e asumarea responsabilității pentru fapte, decizii, vini fie chiar
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
deschide sufletul către misterul macabru, cei vii sunt trecut, cuprinși în viitorul morții și, asemeni Isoldei, agonizează învolburat, celebrând iubirea că moarte extatica. Lirismul târziu al poetei reorchestrează marile ei teme - la care se adaugă carnagiul războiului -, oficiind solemn, cu zvâcniri revoltate, „onoarea de a suferi”, într-o splendoare a dezolării spiritualizate amar, cu resemnare de astru crepuscular, absorbit în „forțele eterne”. Blamat că un sacrilegiu moral, dar entuziasmându-i pe Proust și pe Barrès, românul Le Visage émerveillé adopta formulă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
repede la zona de curbură a Carpaților Orientali, amintindu-ne de groaznicele cutremure care ne-au marcat existența. E un reflex logic având în vedere aria întinsă pe care își etalează forța distructivă 3. Cutremurele nu sunt, așadar, decât ultima zvâcnire a alunecării coloșilor est european și ponto moesic sub cel intra alpin. Fenomenul de subducție determină existența în dreptul curburii a unei regiuni joase care se întinde de-a lungul Siretului Inferior 4. În trecut, în încleștarea giganților, sub forța apăsării
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
net etape ce se succed, în fapt, conform unui principiu de continuitate. Mai puțin tranșantă este clasificarea lui Sergio Solmi. În studiul Poezia italiană contemporană el arată că literatura din prima jumătate a veacului trecut, aflată la granița dintre ultimele zvâcniri crepusculare ale minunatei aventuri a romantismului și nouă poezie ermetica trecea printr-o serie de schimbări radicale.180 Cei mai de seamă reprezentanți ai perioadei de tranziție au fost Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale și Umberto Saba. Se auzeau însă și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la bază o astfel de convenție și totodată cum se constituie un text autoreferențial. Tehnica fusese utilizată și de Geo Dumitrescu și de Ion Caraion. Enumerațiile, textele alcătuite din enunțuri juxtapuse proliferează și ele, poemul devine o acumulare enormă de zvâcniri de imagini: "ne colcăie alcoolul imensității-n vine/ ca-n negre cazemate o foame animală;/ centurile ascunse sub carnea minerală/ incendiază straniu pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
in 1688 să dețină încă 20 %. Rebeliunea din 1641 și reacția lui Cromwell au săpat prăpastii uriașe între cele două comunități, care, de acum încolo, vor fi diferențiate total din punct de vedere etnic, religios, economic, social și politic. Ultima zvîcnire a catolicilor irlandezi a avut loc în contextul celui de-al doilea război civil englez. După moartea lui Carol al II-lea, în 1685, pe tronul Angliei s-a suit fratele acestuia, Iacob al II-lea (1685-1688), care nu și-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
sulițe, nimic nu-i fac,/ suliță ridicată și platoșă./ Căci el socotește fierul ca pleava/ și arama ca lemnul putred;/ nu-l va străpunge arcul de aramă,/ ca iarba socotește catapulta;/ ca paiul s-au socotit ciocanele,/ el râde de zvâcnirea aruncătorului de flăcări. (...) nu-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor Mei./ Privește în față tot ce este înalt,/ și el este rege peste toate câte sunt în ape".14 Bănuit a se identifica sau măcar a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de negi invocat ca element al comparației, durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l grav, de nu chiar mohorât. De aceea și impresionează zvâcnirea spirituală, creatoare: pentru că o materie grea, lutoasă, e trudnic lăsată în urmă. Nimic din așa ceva în poemul lui D., poate doar o ușoară melancolie ce irizează versurile și atenuează din comicul întâmplărilor. Diferența atât de netă vine poate din faptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
spate. Acum puteam privi în bucătărie. Da, era Rosina, între două lumânări aprinse pe masa din bucătărie, încercând, fără succes, să aprindă una din lămpile mele și, probabil, distrugând fitilul pe parcursul acestei strădanii. I-am văzut privirea sașie, încordată, și zvâcnirile mofluze ale gurii în timp ce chinuia cu brutalitate fitilul, ridicându-l și coborându-l și îmbrâncindu-l cu un chibrit aprins. Flacăra lămpii se înălța, apoi se stingea. Rosina purta ceva negru, cu o bluză albă, iar părul întunecat, care de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lângă vreun calorifer debranșat ori lângă o sobă fără lemne, implicit vedem În acest anotimp ceva Înțepenit, poate frate cu moartea, eu văd În el viața. Nu doar pe aceea rară și de suprafață, precum fâlfâirea aripii unei ciori ori zvâcnirea roșie a veveriței care mi-a tăiat drumul astă dimineață, dar pe aceea, mult mai profundă sau, deopotrivă, intensă. Viața Își urmează cursul, cu intensitatea de astă vară, dar În adâncimea solului, care o ferește de ochii noștri. Parcă ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
americani, ca deunăzi În Irak, plătit, de astă dată cu sânge sârb. Sânge sârb, al unui popor eroic, devenit iarași a câta oară? victimă a politicii Apusului, ca’n toată istoria sa, Începând cu fatidicul Kosovo Polije. NATO, În ultima zvâcnire a agoniei, poartă un război nu Împotriva zisei și damnatei de el dictaturi miloșevice și chiar așa de-ar fi, nu contează culoarea politică a celui care-și apără țara, cum nu-l poate justifica pe invadator ci Împotriva Întregului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sugestia inefabilă, atracția concretului, înfășurat în multiple foițe de realități sufletești imponderabile și dublat de dorința de a căuta simbolicul, generalul, arhetipalul, construcția poemului liric-narativ- reflexiv în volute largi, precum la Mircea Ivănescu, dar cu tăieturi precise, bruște, punctate de zvâcniri expresioniste, de imagini tăioase, crude, îl disting pe P. în contextul poeziei anilor ’90. Propensiunea către filosofie, către cunoașterea adevărului propriu și a adevărului celorlalți - adevărul, în opinia lui, se definește nu prin continuitate, cum se exprimă Mircea Ivănescu, adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
tot acolo unde s-au născut. Instituția Căsătoriei nu le spunea nimic. Firi bolnăvicioase și meditative, erau înclinați cu predilecție spre lecturarea Ceaslovului, Psaltirii, Patericului, Bibliei și a Vieții sfinților, decât spre cele trecătoare ale vieții. N-au simțit niciodată zvâcnirea inimii la apariția unei frumuseți feminine. Sexul opus nu i-a atras niciodată, deloc; pentru ei " Femeia" era mai degrabă o noțiune abstractă mișcându-se doar în cadrul strict al cărților cu substrat religios. Hormonii lor, blegiți și obosiți, s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ferestruicii cu gratii, a mai aruncat o ultimă privire, lungă, spre peronul de care ne îndepărtam din ce în ce mai mult, în timp ce mânuța copilului, ieșită spontan printre gratiile de fier, se unduia în semn de rămas bun spre cei de pe peron, într-o zvâcnire dezordonată, inconștientă și nevinovată, cu mișcări din ce în ce mai slabe și neputincioase, asemenea aripii unui porumbel lovită brutal de alica braconierului ucigaș. După câteva clipe, mama s-a întors spre noi și ne-a zis: Stați, copii, așezați-vă la locurile voastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prima poreclă pe care mi-a făcut-o cadou Mircea: "Bălu". Nu-mi era tocmai bine. Stătusem câteva ore la rând în picioare, sub arșița soarelui. Mi-era foame, iar colbul drumului mă ardea îngrozitor. Eram aproape terminat... Dintr-o zvâcnire, mama a luat-o la fugă spre mine, ca o sportivă de performanță, cu baticul pierdut în miriște și părul răscolit de vânt. Titi, ți-e rău? Stai așa, dă-mi plasa. Acum hai să mergem. Spune, Titi, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
reapare, după ani, În munții din Sierra Maestra, drept cățelul care trebuie strangulat, din cauza „urletelor isterice“ din timpul unei ambuscade lipsite de succes făcute În speranța prinderii lui Sánchez Mosquera [celebrul colonel de armată al lui Batista]. „Cu o ultimă zvîcnire nervoasă, cățelul Încetă să se mai miște. Zăcea acolo, cu burta-n sus, cu capul Întins pe nuiele“. Dar, la sfîrșitul acestui incident din Episodes of the Revolutionary War, apare un alt cîine, În cătunul de la Mar Verde: „Félix l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o mișcare stilizată, ca la balet. Îl căutau pe Jack. Le dăduse o țeapă cu nu știu ce combinație. Cam asta era ideea, În mare. Transmiteau ce-aveau de spus mai puțin prin cuvinte, cît prin zvîcniri semnificative din cap, defilînd prin apartament și sprijinindu-se de pereți. După o vreme, unul dintre ei s-a dus la ușă și a zvîcnit iar din cap. Au ieșit unul după altul. - Vrei să tragi ceva?, a-ntrebat Mary. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Și totuși, tocmai pentru că nu era un chemat, un istoric poet, tocmai pentru că la zvâcnirile inimii sale nu răspundea o orchestrație complicată a inteligenței, aceea pe cari o au deschizătorii de cale, creatorii de viață, scăpărătorii de idei, de aceea acest martir și acest fanatic a făcut o carte rece, o carte învățată, o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
un program progresist, favorabil claselor defavorizate. La alegerile din 1919, noua mișcare nu a dorit să participe, însă la scrutinul din mai 1920 a obținut 18 mandate, în alianță cu Partidul Poporului, participând și la guvernare cu 3 miniștri. Ultima zvâcnire politică a lui Take Ionescu, la propriu și la figurat, a avut loc în decembrie 1921, când a devenit prim-ministru, însă numai după o lună, la 17 ianuarie 1922, în urma unei moțiuni de neîncredere, guvernul a demisionat. Câteva luni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]