265 matches
-
farfurie în care avem nucă de cocos sau nucă măcinată cu zahăr farin. Rețeta nr. 29 Înghețată de căpșuni Ingrediente: 1 kg de căpșuni, 250 g zahăr, 500 g frișcă. Mod de preparare: Spălăm bine căpșunile, le lăsăm să se zvânte și le facem pastă la mixer. Într-un castron amestecăm piureul de căpșuni cu 250 g zahăr pudră și apoi încorporăm totul cu 500 g frișcă. Punem această compoziție în cupe din plastic și le introducem la congelator, unde le
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
nevoie-mare, Și e vesel, când în ciorbă Nasu-și vâră, cu-ncântare. E în voal, vopsea, verdeață; Seva-și varsă; e-n covată; Nu-i strivit de vreme;-n viață, El viclean, viteaz se-arată. Vrăbiuța se ivește, Penele atent își zvântă; Viorel spre ea privește, Spre văzduh când se avântă. Ești copil isteț, cuminte; Poți ușor să afli dacă ,,V’’ apare în cuvinte. Câți de ,,v’’ pe-aici se joacă? Xilofonul necăjește; Pretextează că îi place, Însă nu mă amăgește: El
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
sfârșitul anului, sau până la 26 ianuarie 1990, că eu aș întineri cu 20 de ani."? Generalul zice că i-ar fi răspuns:”Tovarășe Președinte, în clădire, sunt instalate peste 3000 de compresoare și reșouri, pentru a se putea lucra și zvânta puțin pereții. Este imposibil să poată fi terminată această lucrare, dar vă promit în mod solemn, pe onoarea mea de general, că pe 23 august 1990, va fi terminată și veți putea să-i faceți inaugurarea în mod sigur”. Se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cele mai mari din întreaga regiune a Colinelor Tutovei. Este motivul pentru care versanții văilor sunt afectați de intense alunecări de teren și/sau erodați de râpi și ravene, în timp ce șesurile văilor (local însoțite lateral de fragmente de terase joase, zvântate), pot fi supuse, temporar și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în contact,ca de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4 m adâncime sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
prelucrează cu combinatorul imediat și apoi se seamănă năutul.După efectuarea arăturii, până la venirea iernii se lucrează cu grapa cu discuri pentru distrugerea 30 buruienilor, pentru mărunțire și nivelare. Acest sistem de lucrare se impune din cauză că primăvara arătura denivelată se zvântă neuniform, motiv pentru care nu se poate trece repede la pregătirea patului germinativ. Lăsarea arăturii negrăpate peste iarnă atrage după sine o întârziere a semănatului cu mai multe zile, fapt ce se răsfrânge negativ asupra producției. într-o arătură negrăpată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decor în trompe l'oeil menit să îmbrobodească locuitorii în rutina lor domestică și să-i izoleze în raport cu mult mai neliniștitorul ei context elementar. Asemenea labirintului real de canale, contururile clare ale aparenței drenau neliniștea afară dintr-o profunzime bântuită, zvântând o țesătură de fond foarte lălâie a lucrurilor și mereu traversabilă de sudori reci. Înaintând în vârstă, descoperise felurite chipuri noi ale monstruozității, iar de nenumărate altele, încă și mai cutremurătoare, luase cunoștință doar din auzite. Ca bun cetățean, clădea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dăruiește însă și un lest suplimentar de plumb - o ancoră, o temelie, un punct fix în spațiul reprezentării, un temei organizator. Doar numit ca atare insuportabilul se scindează de suportabil; precipitatul lui algezic se sustrage soluției prin puterea verbului. Cuvintele zvântă elementul faptic al experienței de frământu-i vital, scoțându-l afară dintr-o confuzie mai originară cu ceea ce el nu este. Sita lor situează pentru prima dată faptul pornind de la un mediu difuz și eterogen, caracterizat de imposibilitatea distincției riguroase între
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deja al lui și, c-o rotire fulgerătoare, îl deturnase centrifugal, preluând inițiativa printr-o adeziune superficială la adversitatea ce-l lesta. Viteza e alchimia ce transformă plumbul în aur, în valoare pură de posibilități aflate inalienabil la purtător. Se zvântase de frica pe cale de a-l pătrunde cum s-ar scutura un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are un cap și-o coadă ce se-aleargă fără-ncetare, făcând să alterneze confuz în el
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai bine zis mica ei deschidere centrală, parcela ei lipsă - cea mai joasă și mai străină - ce orientează ochiul vârtejului. Peretele translucid al pâlniei desparte fără greș infinit de marea confuzie cu care infinitul mic al evitării pare îmbibat; el zvântă, practic, fapticul de posibil, pietrificându-l. Ricoșeu cu ricoșeu, ca la jocul de flipper, momentul inoportun e dirijat către întâlnire; diferența e că mașinăria zgomotoasă de bar, printr-o grosolană simplificare, leagă tampoanele-factori de o anume localizare; asta nu e cazul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Hristos a înviat”. După ce mama le scotea din boia, foi de ceapă, sfeclă roșie sau coajă de nucă verde, păstrată de anul trecut de la decojirea nucilor, le ungeam cu puțin ulei sau cu o feliuță de slănină, iar când se zvântau le lustruiam cu ceva moale, pufos, așteptând nerăbdători ca mama să ne laude pentru treaba făcu tă, ea fiind aceea care hotăra ale cui ouă sunt mai străl ucitoare, demne de a fi selecționate pentru a ne însoți la b
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
iar la urmă copiii, noi între noi, zicându-ne „Hristos a înviat” - „Adevărat a înviat”. Cojile de la ouă fiind sfințite la biserică de către părintele nu le aruncam - ar fi păcat - ci le adunam grămăjoară cu grămăjoară, le mărunțeam după ce se zvântau, și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam la scurs până se zvântau bine. Apoi le tăiam mărunt și le așezam la uscat între foi de hârtie. Când consideram că sunt destul de uscate, le puneam în săculețe de pânză, de hârtie sau în cutii de carton. (Uneori uscăm mărarul și întreg, tot în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dintr-o mână în cealaltă, ne dureau umerii și aveam bătături dureroase în palmele care ne usturau și ne făceau să suferim îngrozitor. Atunci lăsam căldările jos și ridicam brațele sus, spre cer, cu degetele palmelor desfăcute, pentru a se zvânta la soare. Ajunși pe "șantier", aruncam apa peste săpătura fărâmițată pe care Mircea și Lică o luau metodic la mărunțit cu sapele. După ce întreaga masă de pământ și apă devenea un fel de terci, treceam la următoarea fază a operațiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dintr-o mână în cealaltă, ne dureau umerii și aveam bătături dureroase în palmele care ne usturau și ne făceau să suferim îngrozitor. Atunci lăsam căldările jos și ridicam brațele sus, spre cer, cu degetele palmelor desfăcute, pentru a se zvânta la soare. (...) Desculți, cu folmoștoacele de paie în mână, asemenea unor saltimbanci în fața totemurilor noi, cei patru frați, călcam sistematic și apăsat pământul de sub picioare, presărând paiele. Călcam lutul în ritm de dans, ca într-un ritual primitiv al unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o poate compensa: „Când m-am pedicat/ D-o pană/ De mreană,/ Și m-am poticnit,/ Caftan ți-am stropit,/ Caftan și cioltar,/ Galben buzdugan/ Afar’d-am ieșit/ La mal pe uscat,/ C-o nar-am suflat,/ Toate le-am zvântat;/ C-o nară de vânt/ Le-am uscat curând.” (București). Calul este, așa cum se descoperă în scenariile inițiatice precedente, „htonian la origine, dar devine treptat solar și uranian” Colinda citată exprimă sugestiv îmbinarea celor patru elemente fundamentale în natura animalului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suburbii bucureștene, proprietarul, domnul Matei, un om cu adevărat de bine, înălțase de curând, din paiantă, o anexă cu mai multe încăperi necomunicante, anume destinate închirierii. Cu ușile și ferestrele larg deschise către grădina din față, spre a se mai zvânta varul proaspăt de pe pereți și lutul încă umed de pe jos, acestea își așteptau viitorii ocupanți, dintre care unul m-am hotărât imediat să fiu eu, împreună cu nevasta, desigur, pentru că de curând devenisem, vezi Doamne, și cap de familie. Căzând repede
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru că a existat, a devenit un etalon, În cadrul altei mode. Dar să revenim la povestea noastră. Avem deci la dispoziție, pentru zvântare, nisip ori prundiș, exact la limita dintre apă și faleză, altfel spus, stânca, deci muntele. Și În timp ce ne zvântăm, să le speculăm puțin pentru ca, generalizând, să Încadrăm povestea În cadrul mai larg al mediului și al protecției lui. Avem de-a face cu două elemente, mai mult, două negentropii, ordini sau, dacă vreți, Vieți: marea, a cărei negentropie se manifestă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tipic pisicesc: să transform chiar poezia unui moment, indiferent care, În pragmatism, dezvăluind realitatea ascunsă sub culoare. Și, după ce am ajuns, parcurgând plaja, În mare și ideatic În ceea ce numeam eu “marea interioară”, trebuie să ieșim la mal, ca să ne zvântăm. Asta musai, căci ne așteaptă trenul care ne va duce, nu spun Încă unde; data viitoare. Nu-i nevoie de bilet: voi face eu cinste la toți cei prezenți săptămâna viitoare. Acum Însă, Întinși pe plajă, să ne amintim că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult din oală roșie decât din pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu uit iarăși de mărețele mele ploști ardelenești, Îmbrăcate În piele de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai e sărac. ...Mă doare Bucovina ca o rană, și nu se mai tămăduie de-un veac. Doamne, când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai, un fag de rouri ud, ca vânturile când mă vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud. NICOLAE DABIJA LA TAXOBENI, DE PAȘTELE BLAJINILOR De Paștele Blajinilor, la Taxobeni, la fel ca peste tot în Basarabia, în toate cimitirele și la toate mormintele se fac slujbe de pomenire a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la moș Danilov pentru a-i înapoia furca și am continuat drumul spre viitoarea noastră locuință. Am ajuns. Tata a golit sacul. Deoarece nu toate resturile aduse erau perfect uscate, fiind jilave și ude, le-a lăsat să se mai zvânte la soare, iar noi am făcut rost de vreascuri și de crengi, de capete de lemne, de bucăți de ziar și de hârtie pentru aprinderea focului. Am cărat tot materialul în mijlocul cămăruței, am verificat încă o dată ca cele patru ferestruici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dimensiuni și prin țelurile esențiale ale prezentului, formulate de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) GORUNESCU Valeriu „Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mijloacelor de producție, ca bază a noii orânduiri, a progresului economic și social al României. Realitatea fundamentală a societății noastre, proprietatea socialistă, condiționează toate aspectele vieții economice și sociale.“ („Problematica proprietății socialiste“, Tribuna, 10 noiembrie 1988) RACHICI Dim., scriitor „Poporu-și zvântă lacrima, lucid Își scoate morții, calm, de sub ruine Și-unit de forța ce-o numim Partid Urcă spre sine, și mai mult spre sine!“ (Scînteia, 12 martie 1977) „În anul celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă mâinile cu șorțul cel nou, cusut de Emilia la atelierul unde lucra de ceva timp. Emilia, îndurerată și ea de jalea maică-si îi spuse lui tată-su că au luat tot ce trebuie șii făcu semn că să plece
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]