635 matches
-
fi una circulară: personajul se întoarce în punctul din care a plecat. În acest fel, spațiul apare sub forma unui labirint, fiind caracterizat de nesiguranță și constrîngere. Întrebarea despre modul în care este trăit spațiul de personajul cu care este pus în relație are o importanță mai mare decît răspunsurile generalizatoare. Relații cu alte elemente Relațiile dintre diferitele elemente la nivelul povestirii iau naștere datorită modului în care acestea sînt combinate și prezentate. Relațiile dintre spațiu și eveniment devin evidente dacă ne gîndim
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
analogie cu structura propoziției, acești doi actanți ar putea fi considerați drept complemente circumstanțiale de natură adverbială. Ei nu sînt legați de obiect prin intermediul "unui verb", ci se leagă cu ajutorul unor construcții prepoziționale, cum sînt datorită, în ciuda, de funcția care pune în relație subiectul cu complementul. Acești actanți sînt, în multe privințe, diferiți de ceilalți. Ei nu sînt în relație directă cu obiectul, ci cu funcția care leagă subiectul de obiect. La prima vedere, nu par să fie necesari acțiunii. În practică însă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
actanțiale întregi pot fi catalogate drept adevărate sau false. Situația frecventă în care subiectul aspiră la un țel iluzoriu și finalmente îl atinge ar putea fi explicată în acest fel. Acest aspect al analizei actanțiale am putea încerca să-l punem în relație cu o tipologie. Fabulele care arată influența predominantă a unui secret în structura lor actanțială (de exemplu, anumite basme și mituri) ar putea fi opuse, sub forma unei categorii separate, fabulelor în care o minciună determină structura. Of Old People
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
paralelă acesteia, aceea a celor buni-dar-plicticoși față de cei interesanți-dar-răi. O altă opoziție de nuanță ideologică în ficțiune este aceea dintre persoana înaltă și subțire pe de o parte, și persoana scundă și grasă pe de altă parte, fapt care este pus în relație cu consecința sa: șansele de căsătorie sau celibatul inevitabil. Pe baza experienței trecute, a moștenirii, a posesiunii, a relației cu un al treilea, a vîrstei și a stilului de viață, se pot contura alte grupuri, care sînt adesea legate de
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unui înțeles asociat violenței politice sau a fost propus ca un cadru de lucru în problema migrației și refugiaților în Europa. În abordarea maximalistă se face referire la un "nucleu vital" rău definit. În nicio situație cauzele nu au fost puse în relație cu puterea din sistemul internațional iar condițiile insecurității umane au fost în mod deschis decuplate de cauzele principale.' 514 Marlies Glasius și Mary Kaldor, spre exemplu, atrag atenția asupra faptului că, în timp ce concepțiile tradiționale privind amenințările la adresa securității erau legate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pentru prezervarea identității, este perceput ca un pericol de către comunitatea națională. Un proces în spirală de acțiune-reacțiune poate deveni astfel manifest. 4.1.5 Factori geopolitici ai insecurității umane Există în geopolitică un gen de examinare de tip clasic care pune în relație creșterea demografică și resursele existente la un moment dat. Inevitabil, o asemenea analiză conduce la întrebarea câți oameni poate hrăni un anumit spațiu geografic? Faptul că lumea este divizată în state separate, fiecare stat având un spațiu geografic alocat întreținerii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
problemele pe care le tratează ideologia, putem observa că, în istoria intelectuală a conceptului, s-a încetățenit ideea că acesta este în mod fundamental legat de politică. Așa cum susține Martin Seliger, "politica este inseparabilă de ideologie"70. Dar ea este pusă în relație și cu problema puterii, în măsura în care se consideră că servește fie celor care o dețin, fie celor care vor să o cucerească. Totodată, conceptul de ideologie apare în strânsă legătură cu o viziune asupra lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
destinată să reașeze la locul său ceea ce a fost inversat 81. Înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie are două dimensiuni, una care presupune o analiză teoretică, aceasta fiind întregită de o perspectivă empirică. Din punct de vedere teoretic, ideologia este pusă în relație directă cu noțiuni corelative, precum cele de alienare, mistificare și reificare: "Ideologia este parte a acelui proces general de alienare, prin care produsele activității umane își asumă propria viață și ajung să-i conducă pe oamenii care le-au produs
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare să se regăsească și în cazul conceptului de ideologie, care, conform tradiției gândirii occidentale, a fost pus în relație cu ele. Cu toate acestea, Rorty nu poate anula importanța conceptului nici pentru teoria științifică, și cu atât mai puțin pentru teoria socială și politică a perioadei contemporane. Mai mult decât atât, cred că încercarea sa de a explica "politic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
regăsi influența miturilor, a ideologiei și a utopiei. Aceste elemente ale imaginarului, considerate în tradiția obiectivistă a nu fi decât niște "reprezentări eronate" ale realității, au fost de regulă asociate, chiar în interiorul teoriei sociale și politice, unor interese ascunse, fiind puse în relație cu scopul diverselor segmente sociale fie de a-și prezerva statu-quoul, fie de a impune o "nouă ordine". Spre exemplu, din acest punct de vedere, este invocat așa-numitul "imaginar de clasă", ce ar cuprinde percepțiile pe care indivizii le
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceea a raportului dintre mit și ideologie. Pentru gânditorii sociali neomarxiști, spre exemplu, problema "demitologizării" pe care o implică "procesul iluminismului" atrage după sine problema "criticii ideologiei". Aceasta din urmă este absolut necesară în condițiile în care "rațiunea instrumentală" este pusă în relație cu fenomenul puterii, ceea ce o face să își piardă forța critică și să rămână încastrată în capcana mitului din care gândirea iluministă nu reușește să scape. Critica ideologiei privește deci îndepărtarea a ceea ce a rămas mitic într-o teorie care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu rol de indicator în analizele referitoare la comportamentul politic (acesta din urmă fiind atribuit, de regulă, atât actorilor colectivi, cât și celor individuali). Ideologia nu este însă, în acest context, variabila fundamentală, iar când este luată în discuție e pusă în relație cu fenomene precum dominația și interesele. Nu intenționez, desigur, să resping sau să neg importanța acestor fenomene pentru înțelegerea diverselor forme de manifestare ideologică exhibate de diferite grupuri în plan social. Așa cum am arătat pe parcursul primului capitol, conceptul de ideologie
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca societate de masă, în care comunicarea și, prin urmare, formele simbolice dețin un rol deosebit de important. Asumând, așa cum subliniase și Giddens, că studiul ideologiei trebuie pus în relație cu studiul limbajului din lumea socială, teoreticianul american John B. Thompson consideră că este necesar ca analiza acestui concept să fie realizată, date fiind transformările socio-istorice din lumea contemporană în care conflictele sociale și politice, în plan național și internațional
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este vizibilă atunci când se ajunge la consecințe optime din punctul de vedere al atingerii intereselor urmărite. În mod evident, pentru fiecare caz în parte pot exista și consecințe negative, care ne indică faptul că interesul scontat nu a fost atins. Pusă în relație cu dilema prizonierului, ideologia "colectivismului" se bazează pe ideea că preferințele individuale trebuie subordonate intrereselor colective, întrucât avantajele personale pot rezulta din atingerea acestora. Într-o astfel de situație, chiar și cei care "dezertează" de la împlinirea intereselor colective pot beneficia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le implică. Pe parcursul capitolului de față, acestea sunt scopurile mele principale: de a urmări modul în care gândirea postmodernă a constituit o provocare la adresa conceptului de ideologie dar și la adresa celorlalte concepte ale gândirii moderne cu care acesta a fost pus în relație și de a evidenția măsura în care ideologia reușește să răspundă acestei provocări. Pentru a contura cadrele unei astfel de discuții, e necesar să circumscriem principalele coordonate ale postmodernității. La nivelul unor clarificări terminologice, trebuie specificată diferența dintre postmodernism și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acceptate, sacralizate, autoritare și de a se angaja într-un adevărat război pentru a submina sistemele de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că nu pot fi eliminate, dar chiar trebuie apărate în cazul în care reprezintă obiectul unor constrângeri proce-durale493. În aceeași direcție, este abordată și problema interesului, care nu mai indică obligativitatea unei critici a ideologiei, din moment ce el nu mai este pus în relație cu statutul social, practicile de semnificare implicit cele de natură ideologică nemaifiind, ca atare, în mod necesar reduse la acesta. Mai mult decât atât, se arată că astfel de practici nu pot anihila prezența interesului, indiferent de natura lor, întrucât
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mamei de obligații profesionale, fie în urma unor ambiții profesionale, fie (din cauzaă presiunilor materiale din familie lipsa de suport oferit mamei din partea relației ei sociale. În cazul unui părinte cu mai mulți copii, afecțiunea scăzută față de unul anume se poate pune în relație cu anumite caracteristici ale copilului: prezența unui handicap, anumite caracteristici fizice sau psihice, care sunt adesea puse de părinte pe prin plan prin comparație cu trăsăturile fratelui sau sorei. În familiile cu astfel de atitudine parentală putem spune că ar
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
exercițiul vorbirii. Discursul este inclus într-un interdiscurs Discursul nu capătă sens decît în interiorul unui univers format din alte discursuri printre care el trebuie să-și croiască drum. Pentru a interpreta cel mai mic enunț, trebuie ca el să fie pus în relație cu tot felul de alte discursuri pe care le comentăm, parodiem, cităm. Fiecare gen discursiv are propriul său mod de a administra multitudinea de relații interdiscursive: un manual de filosofie nu citează în același fel și aceleași surse ca un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de a administra multitudinea de relații interdiscursive: un manual de filosofie nu citează în același fel și aceleași surse ca un animator de vînzări promoționale. Simplul fapt de a include un discurs într-un gen (conferință, telejurnal) înseamnă a-l pune în relație cu un ansamblu infinit de discursuri aparținînd aceluiași gen. 2. Enunț și text Pentru a desemna producțiile verbale, lingviștii nu dispun numai de termenul "discurs", ci recurg de asemenea la enunț și la text, care primesc definiții diverse. Noțiunii de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
modernă. Se stabilește astfel o distincție între corespondența privată, scrisă de mînă, și corespondența administrativă sau comercială, care este dactilografiată. Prima circulă de la individ la individ, produce texte unice, care păstrează urmele singularității scriptorului ei; cea de-a doua nu pune în relație doi indivizi: chiar dacă este semnată de un responsabil, ea circulă de la un organism oficial la un client sau consumator și produce texte prefabricate, ale căror copii pot fi păstrate. Caracterul standardizat al dactilografiei materializează oarecum acest anonimat. Spațialitatea textului Odată cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
opune teleconferința telefonică telefonului tradițional sau radioului; - numărul nelimitat de destinatari reprezintă o consecință a absenței contactului fizic. În locul unei enunțări între două persoane sau cu un public mai larg grupat în același loc (curs, conferință, spectacol), radioul sau televiziunea pun în relație, într-o asimetrie extraordinară, un enunțiator și un auditoriu a cărui extindere și identitate sînt dificil de determinat; - caracterul static sau nu al interlocutorilor depinde, de asemenea, de mediu: radioul de mașină presupune un auditoriu mobil, apariția telefonului mobil permite
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
familie. Scena înglobantă este cea a discursului politic, ai cărui parteneri sînt legați în spațiul și în timpul unor alegeri. Scena generică este cea a publicațiilor prin care un candidat prezintă alegătorilor săi programul. Scenografia este cea a corespondenței private, care pune în relație doi indivizi ce întrețin o relație personală. Or, această scenografie invocă în al treilea paragraf garanția unei alte scene de vorbire: "un fel de gîndire în comun, așa cum se întîmplă seara, în jurul mesei, în familie". Astfel, se presupune că cititorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și un "voi", al doilea nu conține decît un "eu", dar ambele încearcă să includă cititorul în text. "Noi" și "voi" împreună Iată un text care aparține unui gen scurt și cu multe constrîngeri: oferta de locuri de muncă. Aceasta pune în relație o întreprindere care se erijează în enunțiator și un cititor interpelat la persoana a doua, căruia i se atribuie locul celui care caută un serviciu. Mai exact, textul pune în relație un "noi" și un "voi" a căror referință se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu multe constrîngeri: oferta de locuri de muncă. Aceasta pune în relație o întreprindere care se erijează în enunțiator și un cititor interpelat la persoana a doua, căruia i se atribuie locul celui care caută un serviciu. Mai exact, textul pune în relație un "noi" și un "voi" a căror referință se schimbă pe parcursul textului: ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM SEDIILE VIITORULUI Cu o Cifră de Afaceri de 11 miliarde de franci și aproape 12 000 de colaboratori repartizați în 35 de locații, BERTRAND FAURE
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]