3,716 matches
-
început să umble cu lămîiță-n sîn! -Ei, și dacă?! - Bărbate, a crescut, bărbate... - Asta voiai să-mi spui? Tu nu vezi că-i cât un mosor? - Da nu știi ce-i în capu ei... - Mai taci dracului din gură! Ai îmbătrînit și tu ca alte cumetre... Și-a plecat repede la depou, c-avea treabă și nu era chip să întîrzie. Trecuseră câteva luni. Întomna. O lumină de început de septembrie, pierită, albă, împînzea curtea. Pomii lăsau o umbră rară în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că-l iubea cu toate relele pe care i le făcuse. Îl ținea în voile sale, dar hoțului u trecuse focul dragostei. Lăsase vreo două borțoase, însă tot la țigancă se întorcea. Asta o mai ținea pe Didina. Simțea că îmbătrînește. Până în vară 1-a terminat Paraschiv și pe Rică, căruțașul de-l băgase la pârnaie cu Gheorghe. Îl găsise în câmpul Herăstrăului cu căruța lui. Cărase niște cireșe. Avea alți cai, numai vână. Cum a dat cu ochii de el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și se pierd parcă fără urmă într-un fond de întuneric, pe care "fața" îl ascunde cu greu, mască nesigură a unui abis îndurerat. În fiece cută pare a se fi adunat vremea, a se fi ruginit devenirea, a fi îmbătrînit durata. Nu atârnă timpul în ridurile bătrâneții și nu e fiecare cută un cadavru temporal? Fața omenească este folosită de demonia vremii ca o demonstrație de zădărnicie. O poate cineva privi senin în amurgul ei? Înclină-ți ochii spre un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gratii. - Ștefane! vezi tu regele evreilor! Gătitu-i-ai scaun împărătesc și schiptru pentru mînile lui ca să judece asupra Israilului ca Samoil judecătorul? Dar ai slăbit, tânărul meu amic, zise ea întristată privindu-l din nou, și pare c-ai îmbătrînit tare... de ce postești, să nu postești, făt-frumos ce ești. Dar deodată ea păru a-l recunoaște. - - Nu ești tu cumva Levy Canaan? esclamă ea. Halila! departe de mine. Ea-și smulse mâna -[ n]dărăt, pe care bătrânul o apăsase pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de grată și fertilă încît ea reintra în râzătorul ei curent. Era un gurmand al conversațiunii. Răzemat cu cotul de un pian, având pe genunchi niște carte și răsfoindu-le poate cu atențiune, vedem un om tânăr, care însă părea îmbătrînit de vreme. Era însă o-mbătrînire nu dintr-un trai pre răpede, pin o consumțiune pre repede a puterii firești. Avea aspectul unui om tare, cel puțin sufletește tare. Deși n-a fi avut mai mult de 25 de ani, totuși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
față. Sau, pe scurt, de a demonstra că tot psihanaliza este fundamentul și în psihologia mulțimilor 351. În sfîrșit, un al patrulea motiv este de ordin personal. Deținem, în acest sens, mărturia lui Freud însuși. Fără îndoială că austriacul a îmbătrînit. Și Dumnezeu știe că bătrînețea lui i-a servit unuia dintre ei mai abili detractori ai săi un pretext pentru a-i denigra scrierile de după 1920. Unii atribuie concepția lui asupra mulțimilor conservatorismului proverbial al oamenilor în vîrstă, iar pesimismul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un deziderat foarte greu de atins. „Legile matematicii, chimiei, fizicii și biologiei - afirmă Gary S. Becker<footnote Gary S. Becker, Comportamentul uman - o abordare economică, Editura All, București, 1994, p. 14. footnote> - au o influență covârșitoare asupra comportamentului [...]. Că omul îmbătrânește, că rata creșterii populației este egală cu rata nașterii plus rata migrației minus rata morții, că, de regulă, copiii cu părinți mai inteligenți tind să fie mai inteligenți decât copiii cu părinți mai puțin inteligenți, că oamenii pentru a trăi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
un deziderat foarte greu de atins. „Legile matematicii, chimiei, fizicii și biologiei - afirmă Gary S. Becker<footnote Gary S. Becker, Comportamentul uman - o abordare economică, Editura All, București, 1994, p. 14. footnote> - au o influență covârșitoare asupra comportamentului [...]. Că omul îmbătrânește, că rata creșterii populației este egală cu rata nașterii plus rata migrației minus rata morții, că, de regulă, copiii cu părinți mai inteligenți tind să fie mai inteligenți decât copiii cu părinți mai puțin inteligenți, că oamenii pentru a trăi
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
magice, Connors a dat timpul Înapoi și a jucat cum nu mai jucase niciodată În cariera lui. A ajuns În semifinale cu doar câteva zile Înainte de a Împlini 40 de ani, lucru nemaiîntâlnit În tenisul profesionist. Noi, cei care am Îmbătrânit odată cu Connors, am savurat alături de el fiecare minut al jocului său incredibil. Ce anume Îl ajutase pe Connors să ajungă până În acel punct? Să fi fost talent, strategie sau viclenie? Să fi fost o condiție fizică ieșită din comun? În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mulți intervievați descriu procesul prin care au devenit persoanele de sprijin pentru părinții lor, ce și-au pierdut din putere, sunt bolnavi sau au nevoie de asistență. Acest proces este însoțit de o schimbare a percepției asupra părinților pe măsură ce ei îmbătrânesc; 2. în vreme ce modelul în formă de U pare să fie mai frecvent printre intervievați, un grup restrâns de povești ale vieții pot fi descrise ca „traiectorii moderat-ascendente” dinspre o percepție negativă către una pozitivă. Aceste povești prezintă copilării trăite în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
oxigenului; dar un exces al acestor derivați ai oxigenului este foarte periculos, deoarece se poate fixa oriunde: este vorba despre „radicalii liberi”, cunoscuți din publicațiile destinate femeilor, pentru că produc îmbătrânirea celulelor și, printre altele, a celulelor pielii. Or, copiii trizomici îmbătrânesc foarte repede, anumiți cercetători remarcând chiar similitudini între această îmbătrânire accelerată și boala Alzheimer. Alte cercetări arată chiar că benzile 21-22 conțin în plus o genă care multiplică precursorul unei proteine numite A4, ce joacă un rol în regenerarea membranelor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prin teoria nodului identității personale, conform căreia numele și chipul sunt stocate împreună în memorie. O ușoară scădere a gradului de recunoaștere (între 10% și 20%) intervine totuși după 50 de ani, dar trebuie să ne aducem aminte că persoanele îmbătrânesc în tot acest timp și au acum în jur de 70 de ani! Procentajul reamintirii și recunoașterii numelor și fotografiilor prietenilor din colegiu după o perioadă cuprinsă între 3 luni și 48 de ani (adaptare după H.P. Bahrick, P.O.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
urechi mici și ascuțite care poartă denumiri diverse: elfi, spiriduși etc. Descrierea nu este chiar atât de legendară: cardiologul neo-zeelandez Williams a descris copii care au această fizionomie, dar și deficiențe ale sistemului vascular (în special ale inimii) și care îmbătrânesc prematur. În cadrul acestor atribute („sindromul Williams”), competențele cognitive generale sunt foarte deficitare, ca la copiii trizomici (de exemplu, IQ-ul mediu este 60), dar indivizii sunt de foarte multe ori înzestrați cu talent muzical (Lenhoff et al., 1998). Anomalia genetică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vârstnice, dar și pentru dezvoltarea unei „societăți a tuturor vârstelor”. Cele două documente aprobate la Viena în 1982, Planul de acțiune și Declarația finală, au definit trei orientări prioritare ale politicilor publice: - asigurarea unei dezvoltări durabile într-o lume care îmbătrânește din punct de vedere demografic; - promovarea stării de sănătate și a unui mod de viață decent pentru persoanele în vârstă; - crearea unui mediu favorabil pentru toate vârstele. Ulterior, la nivel global s-a înregistrat un ușor progres în integrarea populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și obrazu-ți Încrețește. Urești lumea, urești viața Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la țară, Povestea Vorbei și celelalte scrieri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
interzis totul, cu excepția loviturilor și torturilor, a brutalității și a cruzimii. Am văzut cum putrezesc, puțin câte puțin, zidurile celulelor, ale curților, am văzut cum se ruginesc gratiile, cum se surpă tencuielile și se destramă chiar și cărămizile. Temnicerii au îmbătrânit odată cu mine, unii au și murit. Luni în șir am vorbit cu șobolanii pentru a mă simți viu. Câte una din acele jivine venea să vadă ce mai fac în fiecare după-amiază ieșind dintr-o gaură în podea, iar eu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în obraji. — N-am necazuri, zise, pentru sine, Petrache. Adică nici nu știu ce am. Cum ar fi să simți că suflă un vânt pe lumea asta, dar, când te uiți mai atent, vezi că nu bate de nicăieri. Or mai fi îmbătrânit și vremurile, săracele. Lumea e și ea ca omul, se naște, trăiește și îmbătrânește. Când lumea era mai tânără, n-avea nevoie de niciunele, acuma, de când a îmbătrânit, are nevoie de mașini, de curent electric, de astea, cum le zice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi să simți că suflă un vânt pe lumea asta, dar, când te uiți mai atent, vezi că nu bate de nicăieri. Or mai fi îmbătrânit și vremurile, săracele. Lumea e și ea ca omul, se naște, trăiește și îmbătrânește. Când lumea era mai tânără, n-avea nevoie de niciunele, acuma, de când a îmbătrânit, are nevoie de mașini, de curent electric, de astea, cum le zice, computere. Cum e omul când e neputincios, ba ochelari, ba toiag... Petrache ridică paharul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uiți mai atent, vezi că nu bate de nicăieri. Or mai fi îmbătrânit și vremurile, săracele. Lumea e și ea ca omul, se naște, trăiește și îmbătrânește. Când lumea era mai tânără, n-avea nevoie de niciunele, acuma, de când a îmbătrânit, are nevoie de mașini, de curent electric, de astea, cum le zice, computere. Cum e omul când e neputincios, ba ochelari, ba toiag... Petrache ridică paharul și trase o dușcă zdravănă. — Am venit prin centru, zise. Mi s-a părut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gata. A doua zi, de la capăt. Ce sens au toate astea ? Cumătrul Fandarac privi dojenitor, peste umărul lui Petrache, către Șofronică, care își făcuse urechile pâlnie. Apoi spuse, cu voce scăzută : — Sensul pe care l-au avut totdeauna. Numai lumea îmbătrânește, oamenii sunt la fel. Dar poate că trebuie să te mai duci la femei. — Uite, până și asta. Ca s-o iau în brațe pe Aurica, a trebuit să mă sui până la cer. Dar ai avut dreptate, stelele sunt parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
E destul doar atât ? — Măsurile violente nu sunt întotdeauna cele mai nimerite. În urmă trebuie să rămână tăcere, nu sânge. Doar dacă nu se poate altfel. E bine, pe cât se poate, să lași sângele la locul lui. — Ai început să îmbătrânești, râse Iacob al lui Zevedei. — Nu m-aș bizui prea mult pe asta, răspunse liniștită Vocea. Ca și aerul, vocile nu îmbătrânesc. Pune-mă la încercare și-ai să vezi. Numai că, în ce privește sângele, a vărsa și a risipi nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu se poate altfel. E bine, pe cât se poate, să lași sângele la locul lui. — Ai început să îmbătrânești, râse Iacob al lui Zevedei. — Nu m-aș bizui prea mult pe asta, răspunse liniștită Vocea. Ca și aerul, vocile nu îmbătrânesc. Pune-mă la încercare și-ai să vezi. Numai că, în ce privește sângele, a vărsa și a risipi nu e același lucru. Dacă risipești, ostenești mai mult după aceea. Și, pe urmă, nu ăsta e rolul nostru. Nu noi, ci poeții
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în hol. Or, papucii rămăseseră în odaie, unul lângă fotoliu, celălalt în mijlocul covorului. E straniu, parcă ar fi vrut să fugă de ceva, parcă s-ar fi smucit și și-a pierdut papucii în buimăceala aia. — Oamenii, mai ales când îmbătrânesc, nu mai sunt atenți la detaliile astea... — Dimpotrivă. E totuși ceva ce nu înțeleg. Strada a fost împânzită brusc de polițiști, de tot felul de figuri ciudate, de ambulanțe care nu aveau niciun rost. N-am înțeles cine i-a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lăsându-i unul câte unul, presărați pe stradă ca să nu se grupeze, Rada se privi în vitrină, căutând să-și regăsească privirea intensă. Chipul pe care-l vedea era însă tulbure și străin. Avea douăzeci și trei de ani, dar îmbătrânise. — Nu avem aceleași amintiri, repetă Rada, făcând giratoriul și intrând pe bulevardul Carol. Bărbatul privea pe fereastră, recunoștea locurile și ar fi vrut să-i spună asta, dar își dădu seama de greșeală și se abținu. Clătina din cap, de parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și, cum Pavel Avădanei se simțea încurcat de privirile ei, se ridică, începu să caute în frigider și, apoi, meșteri ceva cu cuțitul, pe fundul de lemn. — Pe noi ne-a luat direct din șut, spuse bărbatul, care continua să îmbătrânească, chiar dacă mai bău o înghițitură. Ne-au încolonat ca la armată și ne-au dus la gară. Era un tren numai cu noi. Cineva ne spunea prin difuzoarele din gară că la București e lovitură de stat și noi trebuia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]