3,501 matches
-
să se întoarcă la treabă. Karin simțea că s-ar putea să fie ultima oară când puteau să stea de vorbă astfel. O prinse și o îmbrățișă pe Barbara înainte să plece. Dar orice ar fi însemnat legătura aia, în îmbrățișarea asta nu era nici urmă de ea. În seara aceea, când Daniel veni acasă, ea stătea călare pe trei valize pregătite, la câțiva pași de ușa lui de la intrare. Stătea acolo de o jumătate de oră. Avusese de gând s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vreme, asta-l ajutase să scape de mantia serilor de iarnă. Ciudățenia era că nu simțea aproape deloc dorință față de Barbara Gillespie. Poate că o găsea atrăgătoare, la modul abstract. Dar nici măcar acum, schimburile sale imaginare nu treceau niciodată dincolo de îmbrățișări inofensive. Parcă era... ce? Nici rudă, nici prietenă; cu siguranță nu o simplă amantă. O legătură care nu se inventase încă. Nu voia să o posede. Voia doar să cerceteze, cu obișnuita baterie de chestionare, ce anume o dărâmase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în sârmă ghimpată. — Nu contează. Tu ai fost odată Copilul Naturii și mie-mi ajunge chestia asta. Bărbatul Naturii, mă bucur să te cunosc. Îl cuprinse pe Daniel cu brațele, de parcă ar fi legat căpăstrul unui cal de un stâlp. Îmbrățișarea încetă înainte ca Daniel să poată răspunde la ea. Scuze pentru bășinile alea antice, moșule. Mult timp pierdut și mult stres, iar acum nici măcar nu mai țin minte ce mare scofală s-a întâmplat. Bun, nu voiam să te las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ci întinse mâinile și o prinse de încheieturi. — Mi-au dat drumul. N-am făcut nimic. — Pe mă-ta, urmele tale de frână i-au tăiat fața. Se chinui să-i dea un pumn, în timp ce el o cuprinse într-o îmbrățișare stângace. — Vrei sau nu vrei să-ți spun ce s-a întâmplat? Refuză să vorbească până când ea încetă să se zbată. O așeză pe un fotoliu-sac și încercă să-i ofere ceva de băut. El se cocoță, într-un echilibru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de bine. Înarmată și periculoasă. Poți să mănânci bărbații cum mănâncă broaștele muște. N-o să știe ce l-a lovit. Mortal, îți spun eu. Karin stă nemișcată și plânge. O strânge în brațe pe machieuza descurajată. Bonnie îi răspunde la îmbrățișare, ținând-o strâns, o complice înainte ca fapta să se consume. Apoi Karin e în centru, în același loc unde-l scosese prima oară din bârlog pe Robert Karsh. E seara devreme, iar biroul lui se golește în stradă. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din istorie - asta dacă mai putea scrie. Pare să se apropie, iar ea îl conduce. Gândurile se revarsă în el ca un pârâu asupra pietricelelor, dar nici unul nu e al lui. Vine și finalul, cu golul său. Apoi rămâne doar îmbrățișarea și pregătirea pentru vertijul nesfârșit. Fără cuvinte, se întorc la mașina ei. Încotro? spune ea. De fapt, n-au de ales. —Spre vest. Nu există altă busolă pentru ei doi. Ea conduce la întâmplare. Traversează un râu secat. —Oregon Trail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lor locuințe de la țară, unde-i așteaptă cu nerăbdare nevestele și copiii, sau spre apartamentele somptuoase din oraș, unde-i așteaptă o soție frumoasă sau o iubită Încîntătoare, cu zîmbetul plin de dragoste, cu trupul parfumat, Îngrijit și ispititor, cu Îmbrățișarea plină de tandrețe. Și toate acestea nu sînt decît un pumn de țărînă și de cenușă rece și un pic de gunoi. Uneori, un astfel de om te poftește la cină: gazda este un bărbat plăcut, de patruzeci și șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la fel de Încet. Deodată, femeia stătu locului. Din mulțimea de pe peron cineva se apropiase de ea. Era un tînăr. Femeia se opri uimită, ridică o mînă În semn de - protest, dădu să plece, iar În clipa următoare erau prinși Într-o Îmbrățișare pătimașă, contopindu-se unul cu altul În sărutări pline de pasiune. CÎnd călătorul se Întoarse la locul său, muribundul intrase deja În compartiment și se prăbușise pe pernele canapelei respirînd greu. Iar acum Își revenea treptat din starea de epuizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
demnitatea li se potrivea ca o haină croită anume pentru ei. Și așa cum se întîmplă și cu hainele bune, demnitatea clădirilor se răsfrînge și asupra locuitorilor. În felul acesta dobîndeai armonia, nu printr-o uniformitate forțată, ci printr-o intimă îmbrățișare a diferențelor. În toată varietatea ei, această stradă părea să aibă o mai mare unitate decît a noastră, unde n-ai fi putut ghici cine se află dincolo de care fațadă. Poate unde nu conta. În vilele monumentale din prelungirea parcului
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
un punct de excitare ușoară. începu să respire adînc. — Ești fericit, Duncan? îl întrebă ea în șoaptă. — Da. O mașină se opri la bordură. Cînd se uitară într-o parte, văzură profilul profesorului stînd imobil în spatele volanului. Se desfăcură din îmbrățișare, rîzînd. Peisajul mărit urma să descrie Blackhill, Riddrie, mlaștinile Campsie, povîrnișurile Cathkin și mulțimi venind din ambele părți, care se amestecau în jurul ecluzelor din mijloc. Pe o pînză de treizeci de metri pătrați a făcut și refăcut o rețea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de vedere în care ziua și noaptea se contopesc într-o magmă gălbuie, stelele, în plină zi, își desfășoară mersul pe sub lumina puternică a soarelui, iar noaptea se petrece același lucru, doar că lumina devine sunet. Ca să mă smulg din îmbrățișarea vegetală care m-ar fi putut anihila, mă abăteam de-a lungul unei râpe, un fel de albie secată și lungă de vreo două sute de metri, umblam cu soarele pe cap și cu picioarele în umbră, era o albie a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
o rufă proaspătă. Deschise fereastra și trase pe nări răcoarea de iarnă care nu se compara cu niciunul dintre agregatele lui de imitat frigul. El, care adora soarele și lumina incendiată din miezul verii, se lăsă prima oară cuprins de îmbrățișarea ninsorii și de îngheț. Dacă n-ar fi fost inginer, gândi că s-ar fi făcut ospătar. Zece ore din zi ar fi dus farfuriile și paharele celor adunați la o masă, într- atât îi plăcea să îi vadă pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
la impulsiune, echilibru, distribuire. A merge încet sau repede, cu pași mici sau mari, depinde de personalitate (o persoană care se furișează este nehotărâtă). În gestică, brațele atârnând presupun o atitudine neutră, cele ridicate arată triumful, desfacerea brațelor invită la îmbrățișare, iar aplauzele simbolizează o îmbrățișare scurtă și acustică (palmele înainte pot să însemne rugăminte). Brațele ridicate semnifică chemarea harului, o stare pasivă, receptivă. Ω. Deschiderea brațelor deasupra capului, trimite la semnificația coarnelor, o primire a formelor cosmice. Ω. Brațele ridicate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
merge încet sau repede, cu pași mici sau mari, depinde de personalitate (o persoană care se furișează este nehotărâtă). În gestică, brațele atârnând presupun o atitudine neutră, cele ridicate arată triumful, desfacerea brațelor invită la îmbrățișare, iar aplauzele simbolizează o îmbrățișare scurtă și acustică (palmele înainte pot să însemne rugăminte). Brațele ridicate semnifică chemarea harului, o stare pasivă, receptivă. Ω. Deschiderea brațelor deasupra capului, trimite la semnificația coarnelor, o primire a formelor cosmice. Ω. Brațele ridicate ale prizonierilor semnifică o supunere
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mă jur și pui prinsoare Că ești mai deosebită Și la toate potrivită. Ah, cât ești tu de frumoasă, Când ai fi și credincioasă, Atunci sufletul din mine Să-l fac jertfă pentru tine. Dumneaei atunci îi dă răspuns cu îmbrățișare, Iubite, Între mine și-ntre tine Dragostea s-au făcut fire Și cu mare sadacat Stăpânești înfricoșat, Apoi să-ți spun și de când Pătimesc așa tăcând. No. 22 Minunată ești la stat Și nostimă la umblat, Ai doi luceferi în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să crească respectul față de această comuniune unică, pe care însuși Dumnezeu a fondat-o. Prin urmare, pentru creștin, porunca înseamnă: - să ai teamă și respect de impulsurile sexuale; - să te auto-disciplinezi; - să te păstrezi curat pentru viitoarea căsătorie, sau pentru îmbrățișarea celibatului din dragoste față de Isus; - să cauți întâlnirea sexuală numai cu responsabilitatea unei iubiri altruiste și a unei relații conjugale; - să rămâi întotdeauna fidel soțului ( soției) - în timp de boală ca și în timp de sănătate; - să nu pui în
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
uscată și o gaură în care se strecurase și înainta un om căruia nu i se mai vedeau decât picioarele; un vânător de pitoni; astupase celelalte ieșiri și cobora să tragă reptila din bârlogul ei, dacă scăpa cu viață, fiindcă îmbrățișarea pitonului e mortală; șarpele își reglează contracțiile în contratimp cu bătăile inimii victimei și îi oprește inima. Cealaltă fotografie arăta un piton uriaș, de vreo șapte-opt metri, înfășurat în jurul unui bărbat care avea fața răvășită de groază. Vânătorul strângea cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Văd aievea tabloul când, aflându-mă la Buzău în familia socrului meu, în jurul unei mese mari veniseră toți membrii numeroasei familii. Băteau clopotele anunțând Pacea, trezind speranțe,declanșând energii și nemăsurata bucurie a vieții triumfătoare! Toasturi pentru istoricul moment, exuberanță, îmbrățișări, ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului. Una din cumnate, Lenuța, mă îmbia spre veselie și exuberanța momentului, dar eu rămâneam tot gânditor, încercând scrutarea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe Yariv în uniformă de ofițer nazist, nelipsindu-i literele SS de pe guler. Femeia care ținea pancarta cu keffiyeh-ul o văzu pe Maggie uitându-se. Strigă: —Vrei să salvezi Ierusalimul? Asta e soluția. Avea un accent newyorkez. Maggie se apropie. Suntem „Îmbrățișarea Ierusalimului“, spuse femeia, întinzându-i lui Maggie un pliant. Formăm un lanț uman în jurul capitalei eterne, nedivizate, a poporului evreu. O să stăm aici până când Yariv și toți ceilalți criminali vor dispărea și până când orașul nostru va fi din nou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Nu erau decât bărbați și discuțiile păreau mai zgomotoase decât de obicei, dar nu exista nimic din acea euforie gălăgioasă pe care își închipuise întotdeauna că o va aduce această zi. Eliberarea! Căderea dictatorului! Își imaginase țipete și dansuri frenetice; îmbrățișări spontane între străini pe stradă; se văzuse pe el însuși sărutând femei frumoase, pe toți căzând unii în brațele celorlalți într-o bucurie totală. Dar nu era așa. Oamenii erau reținuți, pentru orice eventualitate. Dacă intervenea poliția secretă, anunțând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lui rămase coborât vreme de aproape un minut. Se apropie încet de el, privindu-l tot timpul în ochi. Apoi, spre surpriza amândurora, întinse brațele și le trecu pe după umerii lui, până când el, încă înțepenit și nemișcat, fu cuprins în îmbrățișarea ei. Îl ținu așa un minut, apoi încă unul și încă unul, bătăile inimii ei domolindu-se treptat, în timp ce el rămânea neclintit ca marmura. În cele din urmă, îl convinse să se așeze, repetându-i că suferise un șoc teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
stătea deoparte și privea ringul de dans, cu mâna pe gâtul unei sticle de bere, dând din cap în ritmul muzicii. Părea pe jumătate drogat, pe jumătate beat - și total pe dinafară. Uri se așeză lângă el și, după o îmbrățișare scurtă, stând pe scaun, îi vorbi la ureche. În timp ce ei vorbeau, Maggie studia clubul. Aproape de intrare, zări un bărbat abia venit, care părea la fel de rătăcit ca ea. Purta niște ochelari fără rame, care îl transformau într-un „adult“ între acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ar cere acesteia să se dezbrace în apartamentul lui Maggie și apoi să dea iama în hainele ei, n-ar fi câtuși de puțin încântată. Edward. Nu vorbiseră de două zile. După câteva minute își luau la revedere, Orli prelungind îmbrățișarea sa cu Uri cu o secundă sau două mai mult decât era necesar. El și Maggie coborâră scările nu doar purtând haine noi, ci, după ce, la insistențele lui, abandonaseră tot ce ar fi putut conține un microfon: pantofi, geantă, pixuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
găsească înaintea lor. Președintele voia să fie reales și asta însemna că avea nevoie de un acord de pace între Israel și Palestina. Cui îi păsa că motivele lui erau șubrede? Cel puțin țările astea două, care încremeniseră într-o îmbrățișare a morții de atâta timp, încât nici nu-și mai puteau imagina viața una fără cealaltă, urmau să obțină acordul de care aveau nevoie. Maggie Costello ar fi participat la toate astea. Era în branșă de destul de mult timp ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
unei ispite, nu-i așa, Maggie? Nu a fost vina ta. Nu poți fi o capcană dacă nu știi asta. Și e vina mea că am căzut în ea. În plus, ești mai mult decât o ispită. Se îmbrățișară, o îmbrățișare lungă și puternică, iar apoi timid, precum adolescenții în tabăra de vară, făcură schimb de adrese de e-mail. Nici unul din ei nu avea o adresă fizică de care să poată fi sigur. Când Maggie încercă să-și ia la revedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]