13,494 matches
-
și în cazul celor instituționale, limitarea resurselor duce la apatiția unor relații încordate, care pot deveni conflictuale. "Oamenilor apreciază Oglev și Russev (2005) le este caracteristică tendința de a exagera contribuția personală și importanța muncii lor, iar în legătură cu aceasta, orice împărțire a resurselor, la orice nivel (putere, premiu, pământ) poate duce la conflict" (p. 103). Autorii arată faptul că 75-80% din conflictele interpersonale iau naștere din cauza afectării materiale a lucrătorilor unei instituții (v. p. 105). Dimensiunile relațiilor conflictuale Potrivit lui Bernard Mayer
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viața cotidiană în pofida avantajelor pe care le întrezărim -, relațiile de cooperare nu sunt practicate decât dacă disputa se poartă pentru distribuirea unor resurse neglijabile și când nu este implicat explicit orgoliul personal. Cercetătorii au dezvăluit că pe măsură ce "profiturile eventuale cresc, împărțirea egală (și cooperarea n.n. G.A.) nu mai apare niciunuia dintre cei implicați în conflict ca o soluție viabilă; sunt preferate alocările ce satisfac interesele personale, chiar dacă acestea conduc la deteriorarea adesea iremediabilă a relației cu partenerul" (Boncu, 2006, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a contribui la bunăstarea ființei iubite; • experiența fericirii alături de persoana iubită; • stima deosebită pentru persoana iubită; • siguranța de a putea să contăm pe sprijinul persoanei iubite în vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la pacea democratică, ce înlocuiește balanța de putere ca echilibru dominant în sistem, după apariția unei mase critice kantiene. Această abordare a distincției dintre alinierea la hegemon și socializarea liberală poate fi operaționalizată empiric prin examinarea ajustărilor din cadrul aranjamentelor de împărțire a responsabilităților din regimuri multilaterale importante. În acest sens, esențiale sunt angajamentele de alianță ale Americii din Europa și Asia de Est, și statutul statelor de rangul doi din cadrul acestor regimuri. Potrivit lui Deudney și Ikenberry, de exemplu, semi-suveranitatea și statutul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pp. 104-105). Totuși, se poate afirma, în schimb, că trăsăturile asimetrice ale relației Germaniei și Japoniei cu SUA inhibă, de fapt, un tipar mai liberal al cooperării în privința securității, bazat pe o mai mare egalitate în termenii aranjamentelor referitoare la împărțirea responsabilităților. O ordine internațională structurată pe aceste coordonate ar reflecta un tipar al cooperării diferit sub aspect calitativ de cel imaginat de Deudney și Ikenberry. Astfel, aranjamentele pentru împărțirea responsabilităților dintre principalele puteri apar ca un test calitativ esențial al
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bazat pe o mai mare egalitate în termenii aranjamentelor referitoare la împărțirea responsabilităților. O ordine internațională structurată pe aceste coordonate ar reflecta un tipar al cooperării diferit sub aspect calitativ de cel imaginat de Deudney și Ikenberry. Astfel, aranjamentele pentru împărțirea responsabilităților dintre principalele puteri apar ca un test calitativ esențial al tiparelor generale de activitate instituționalizată, care au apărut în perioada post-Război Rece. Dezbaterile despre împărțirea responsabilităților sunt deseori exprimate în termenii unui cadru cost-beneficiu, care poate fi supus analizei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
diferit sub aspect calitativ de cel imaginat de Deudney și Ikenberry. Astfel, aranjamentele pentru împărțirea responsabilităților dintre principalele puteri apar ca un test calitativ esențial al tiparelor generale de activitate instituționalizată, care au apărut în perioada post-Război Rece. Dezbaterile despre împărțirea responsabilităților sunt deseori exprimate în termenii unui cadru cost-beneficiu, care poate fi supus analizei instituționaliste. Din această perspectivă, astfel de dezbateri reflectă preocupări pentru câștigurile obținute prin cooperare. Astfel, apariția unei structuri mai echitabile a relațiilor dintre marile puteri ar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre marile puteri ar putea fi explicată mai bine de teoria instituționalistă, și nu de cea liberală. Totuși, se pot face două observații împotriva acestui argument. Mai întâi, în realitate, instituționaliștii nu au anticipat schimbări majore în termenii relațiilor de împărțire a responsabilităților dintre principalele puteri. Ei au pus accent cu precădere pe continuitate în interiorul societății internaționale după Războiul Rece, spre deosebire de neorealiști, care au prevăzut un sistem multipolar emergent. Într-adevăr, acest accent decurge logic din focalizarea instituționalismului pe caracterul dependent
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
variației interne Liberalism Apariția unei "mase critice" de state în sens larg liberale 1 2 3 "Alinierea la norme" de esență liberală Structură stabilă a relațiilor dintre marile puteri la nivel global Schimbare non-graduală către o simetrie mai mare a împărțirii responsabilităților Nivel ridicat al variației interne Structura capitolelor În continuare vom contura organizarea lucrării de față și îi vom preciza contribuția la literatura de specialitate. Capitolul teoretic este urmat de trei capitole cu studii de caz, care examinează politica externă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
află sub presiuni pentru a-și ajusta orientarea. Dacă există presiuni pentru schimbare, atunci ele sunt evaluate în raport cu criteriile care fac distincție între alinierea la hegemon și socializarea liberală. Se analizează dacă există semne că statul își modifică abordarea față de împărțirea responsabilităților astfel încât adoptă un rol mai apropiat de cel al SUA, și dacă există dovezi ale presiunilor pentru internalizarea normelor cooperării atât în chestiuni de securitate, cât și în chestiuni economice. Concluziile extind cele trei teme principale ale cărții. Mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lui Anderson, ea a evoluat de la un rol pasiv în formularea politicilor publice, la unul activ de la policy taker, la policy maker. (Anderson, 1997, p. 105). În al doilea rând, Germania a mărit gradul de egalitate reflectat în aranjamentele de împărțire a responsabilităților, încheiate cu principalii săi parteneri. În contextul NATO, aceste adaptări procedurale au făcut ca Germania să se expună la costurile și riscurile crescute asociate cu implicarea militară în afara granițelor. De asemenea, Germania a încercat să preia responsabilități în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
europeană" (Anderson, 1999, p. 209; vezi și Otte, 2000, pentru o evaluare asemănătoare). Totuși, un rol mai mare pentru Germania și Europa în chestiunile de securitate îi permit să contribuie mai eficient atât la administrarea crizelor internaționale, cât și la împărțirea responsabilităților internaționale. În mod similar, un nivel mai ușor de susținut al contribuțiilor la bugetul UE permite Germaniei să joace în continuare un rol major în sponsorizarea procesului de integrare. Prin urmare, se poate ca Anderson să facă o falsă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cooperare deja stabilite. Realizarea acestor ajustări oferă Germaniei o platformă stabilă de pe care să-și continue rolul activ în dezvoltarea cooperării internaționale într-o multitudine de chestiuni, și o încurajează să se implice mai mult în diplomația asociată procesului de împărțire a responsabilităților. Astfel, Germania joacă un rol central în consolidarea structurilor multilaterale regionale și globale. În prezent, Germania reunificată are ocazia fără precedent de a se desprinde definitiv de trecutul tulbure. Acest proces nu este simplu sau fără frământări, iar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japoniei de a balansa împotriva poziției dominante a SUA. Există semnale că statutul Japoniei de potențial rival al SUA duce la tensiuni în cadrul alianței americano-japoneze pentru securitate. Războiul din Golf a fost cel mai important eveniment care a evidențiat "politica împărțirii responsabilităților" în raport cu SUA (Pharr, 1993). Contribuția Japoniei a venit sub forma unor trupe de geniu și a 13 miliarde de dolari pentru eforturile aliate, acordate în câteva tranșe. Potrivit lui Lincoln, această reacție a avut loc pentru că "Japonia ar fi fost
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în ciuda schimbării administrației, de la CDU la coaliția dintre SPD și Partidul Verzilor. Mai mult, în această perioadă SUA au încurajat creșterea implicării armatei germane în activități NATO în afara regiunii. Deși au rămas preocupate de posibilele implicații ale acestei transformări pentru împărțirea responsabilităților între NATO și instituțiile UE, SUA au părut că acceptă principiul conform căruia status quo-ul Războiului Rece legat de împărțirea responsabilităților trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
implicării armatei germane în activități NATO în afara regiunii. Deși au rămas preocupate de posibilele implicații ale acestei transformări pentru împărțirea responsabilităților între NATO și instituțiile UE, SUA au părut că acceptă principiul conform căruia status quo-ul Războiului Rece legat de împărțirea responsabilităților trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante ale împărțirii responsabilităților între cadre multilaterale importante în aria securității, atât în cazul Germaniei, cât și în cel al SUA. Și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
între NATO și instituțiile UE, SUA au părut că acceptă principiul conform căruia status quo-ul Războiului Rece legat de împărțirea responsabilităților trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante ale împărțirii responsabilităților între cadre multilaterale importante în aria securității, atât în cazul Germaniei, cât și în cel al SUA. Și Germania unificată a ajuns să joace un rol mai activ în dezvoltarea integrării europene decât în timpul Războiului Rece. Aceasta a fost
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tendința generală de cea de aliniere în cadrul unei structuri de putere unipolare. SUA sunt încurajate să-și reducă angajamentele în regiuni strategice cheie, și să renegocieze cadrele multilaterale dintre celelalte puteri importante. Acest fapt duce la modificarea structurii aranjamentelor de împărțire a responsabilităților dintre principalele puteri, care afectează diplomația în domeniul economic și al securității. Într-adevăr, egalizarea drepturilor și responsabilităților pe arena securității facilitează o schimbare paralelă în domeniul economic, datorită dependențelor încurajate de hegemonia militară a Americii. Astfel, calitatea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru schimbare cu care se confruntă Germania, Japonia și China în prezent își au originile la începutul anilor 1970 sau chiar mai devreme. Dezbaterile privind rolul Germaniei în NATO și în UE au avut loc înainte de unificare. În Japonia, chestiunea împărțirii responsabilităților și presiunile pentru liberalizarea economică există de multe decenii. În cazul Chinei, procesul de liberalizare economică și socială, care a culminat cu presiunile pentru descentralizare, a început în 1976. Totutși, în toate cele trei cazuri, intervalul de timp dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cazul Germaniei, schimbarea a stat la baza gradului în care elitele au internalizat normele principalelor cadre multilaterale. În Japonia, nevoia de îndepărtare de strategia Yoshida reflectă presiuni pentru liberalizarea economiei și pentru îndeplinirea unui rol mai proeminent în aranjamentele de împărțire a responsabilităților din domeniul securității. Orientarea Chinei către o direcție cu adevărat mai ostilă ar prezenta riscul erodării grave a bazei politice interne a elitei chineze prin obstrucționarea fluxurilor economice care derivă din implicare. Criza tranziției identității Chinei după 1989
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lume de state democratice care rezolvă problemele globale cu ajutorul structurilor și politicilor internaționale comune? Acest lucru sună fantezist în vremurile noastre, de teroare și război ... [dar] s-ar putea ca până și acei americani care se opun însăși ideii de împărțire a puterii globale, și ca SUA să devină o țară "normală", să fie nevoiți să accepte, mai devreme sau mai târziu, că acest lucru este inevitabil și că, de fapt, se va întâmpla oricum, tocmai din cauza tipului de societate deschisă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Senkaku / 102, 124 Interese naționale / 29, 33-34, 50, 55-56, 63, 78, 83, 85, 87, 105, 127, 147 Internalizare / 37, 39-40, 42, 44, 48, 52-53, 65, 131, 149, 152, 159, 162, 165 Iran / 126 Italia: Războiul din Golf / 79 Conciliatorism / 174 Împărțirea responsabilităților / 46-47, 53, 95, 154 J Janning, J. / 94 Japonia / 31-32, 34-35, 43, 45, 51, 68, 78, 82, 86, 96, 99-119, 123-124, 127-128, 134, 141, 152-153, 155-156, 158-165, 172, 174, 177 acordarea de asistență externă / 104, 108 ADB / 104, 110
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
compensează diviziunea socială și ajută la surmontarea ei: are o funcție de "reparație", de unificare a spiritelor în același creuzet cultural (Mesnard, 1996, pp. 30 și urm.; Ory, 1994). Această concepție cere o politică a loisir-urilor. Statul se interesează de împărțirea muncă/non-muncă, muncă/loisir, muncă/timp liber. Acest lucru începe cu universitățile populare, apoi, după 1968, educația permanentă (legea Delors din 1971), pentru a se infiltra în toate instituțiile. Joffre Dumazedier și Georges Friedmann consideră că, într-o societate structurată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în perioada Renașterii, documentația existentă privește viața curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea puțin sau deloc. Împărțirea societății se făcea pe criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de privilegii. A doua categorie socială era cea a negustorilor și funcționarilor, iar a treia era clasa productivă (țărani, meșteșugari, mici funcționari și negustori). Mentalitatea oamenilor Renașterii prezintă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
revăzut (și editat poate) dicționarul româno-german a lui Polizo; apoi mai este, dacă nu ne înșelăm, autorul mai multor cărți didactice pentru școalele primare. Mult mai puțin cunoscut, poate și mai puțin însemnat, este d. I. C. Maxim. [2 iulie 1876] ÎMPĂRȚIREA PREMIILOR Împărțirea premiilor la Institutul Academic s-a făcut, după cum anunțasem în numărul trecut, duminică în 27 iunie. Pe la oara 1 a început esamenul de muzică, care a ținut până după, 2 oare. Publicul, foarte numeros, în care multe dame
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]