16,677 matches
-
pensiilor, s-au găsit alte portițe de reducere a pensiilor - impozitarea - chiar și mai mare decât era planificată reducerea. Și mai dureros este că nici aceste măsuri nu sunt de mare ajutor redresării țării, fiindcă nu producem nimic, doar cumpărăm împrumutându-ne de la FMI. Peste această perioadă a furiei vieții politice care m-a marcat pentru multă vreme, s-au așternut evenimente ieșite din comun, fenomene meteorologice periculoase, călduri toride alternând cu ploi torențiale iscate ca din senin, de parcă se rupea
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale.Așa cum sugerează,fără modestie, în lucrarea sa Ecce homo, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
am reprodus-o. Cunoștem foarte bine pe Aurelian Popescu, fiind consăteanul meu, cu locuința părintească în apropiere. Deși nu avea alte studii în afară de școala primară, era un cititor de literatură împătimit, făcându-și o bibliotecă personală impunătoare din care ne împrumuta și nouă pentru lectură , școlarilor costeșteni, iar la serbarea tradițională de la sfârșitul anului școlar, venea de fiecare dată și făcea cadou cărți elevilor premianți. Dezvoltarea carierei de calcar pentru industria chimică de la Govora luând amploare, Aurelian Popescu a devenit muncitor
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
Belean Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mă mai las surprinsă de venirea celui mai flămând anotimp în ochi de toamnă îi aștern în fiecare seară povești dizlocate din cutele amintirii unele le împrumut din glasu-ți șoptit din vremea când se topeau zăpezi într-un ritual cantatii se roagă firului de iarbă i-aud chinul încolțirii în semitransă, unde nu mă vede nimeni gândul poate zburda în voie pe toate cărările odată bătătorite chiar dacă
PRIMĂVARA-ANOTIMP FLĂMÂND de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357112_a_358441]
-
pe profet. Se făcuse o asemenea liniște încât puteai auzi păsările bătând din aripi în zbor. Apoi vorbi Iisus. Vorbea destul de încet însă în liniștea aceea îl auzi și el foarte clar. Iisus spunea o povestioară cu un stăpân care împrumutase niște talanți de argint supușilor săi. După un timp stăpânul își ceru înapoi talanții iar unul dintre ei îi dădu înapoi talantul pe care i-l dăduse stăpânul. Pe acesta îl pedepsi stăpânul și îl condamnă la o aspră pedeapsă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
masa alăturată cu alte două căni. -De fapt în fiecare seară beau vinul făcut de prietenul meu, farmacistul Gogu Stoian, îmi spuse Gib. -Mă bucur dragă Gib că te reîntâlnesc. Te-am cunoscut prin cărțile tale pe care mi le împrumuta fetiță ta cea mare, Miră. Despre tine îmi mai povesteau literații N. Milcu, Radu Bardeș, C.S. Nicolăescu-Plopșor care participau în casa ta la ședințe de cenaclu. Dar multe am aflat din cartea lui Mihail Diaconescu. -Nu-mi vorbi de acest om
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
cerea una Cu noi, handbaliștii, Erau fetele de la handbal, Și baschetbalistele, În seara de adio i-am cerut Nicoletei pantofii mărimea 39 și am intrat în ei, deși purtam 43, doar călcâiele mi-au rămas pe afară, De la cantină am împrumutat hainele unei bucătărese, și un polonic de cazan, Aveam sâni două perne, Cerceii, Machiajul, Și rujul, Mi le-au pus împreună Antonie, Grămescu, Alexandru, Ionescu, Din recuzita fetelor, dansul reuniunii, s-a desfășurat în același timp cu micul carnaval, în
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
îi întindea toată trusa din care aceasta se servea fără nicio jenă. Eram geloasă, dar nu pe creioanele Tatianei, ci pe tupeul Luminiței, care se folosea de ascuțitoarea mea fără măcar să mă întrebe dacă eram de accord să i-o împrumut. Din fericire prietenia lor nu a durat prea mult și în mod intenționat, Tatiana a început să-și aducă la școală creioane de la librăria din colțul străzii de unde locuia. Într-o dimineață, când somnoroasă mă așezam în rând, pe zăpada
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
În dreapta, Doña Letizia dă măsura talentului lui Niram, rămânând de neuitat prin postură, chip și vestimentație. Prin portretul prințesei ne întoarcem pictural în Renaștere, la Leonardo. Letizia este „sora” Giocondei, de o maiestuoasă frumusețe feminină. Fascinează faldurile rochiei, un drapaj împrumutat dintr-un desen al lui da Vinci, lucrat, ca și partea superioară a rochiei, renascentist, aceasta din urmă inspirată mai degrabă din însuși portretul Monei Lisa. Mâinile, și ele după un studiu a lui Leonardo, se odihnesc în armonia primitoare
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
distante**. Este momentul în care înțelegem toate translațiile, sensul în care clasicismul, suprarealismul și abstracționismul se armonizează într-o sinteză „peste mode si timp” și care, plecând de la Leonardo, îi face pe ceilalți doi mari artiști ai modernității să-și „împrumute” specular (ca într-o oglindă magică) operele. Aceasta este libertatea postmodernă a unui artist care își declară subiacent și năstrușnic afinitățile elective. ---------------------------------------------------------------- * NIRAM Romeo: „Parta sărutului a Asturiei” (Ulei și acrilic pe pânză, 140 x 200 cm) ** http://www.youtube
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
pentru a fi luminate de fulgerele cerului în toată grozăvia zbuciumului lor, ca apoi să se scufunde mugind a jale în imensitatea întunecată a mării...nimic nu mai amintea de asfințitul liniștit și feeric de acum câteva ore...natura , parcă împrumutase din sufletul ei zbuciumat de vestea ce căzuse ca un trăsnet peste viața ei... -Nu te mai iubesc! vorbele simple căzuseră ca un trăsnet; sângele se dezintegra, scurgându-se într-un lichid incolor, sărat printre gene...rămăsese fără vlagă, neputând
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
boieri ca și noi./ Dumnezeu s-a supărat / Și de-acolo a plecat / La marginea satului,/ Într-o căsuță a intrat/ Și din nou a întrebat:/ Gata-i prânzu’ să prânzâm?/ Ar fi gata, da’ n-avem, / Dar mergem și-mprumutăm/ Și de prânz noi tot vă dăm!Țiganul totdeauna spunea: Am, da’ nu prea am!, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine. Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
zile în compania doctorului. Acesta fiind neînsurat, a putut de-alungul carierei sale de pește patruzeci de ani să strângă o sumă frumușica de bani. Se presupune, fiindcă nici acest caz poliția nu l-a rezolvat, ca activistul de partid a împrumutat bani de la doctor și venind scadențam adică dată înapoierii datoriei, acesta a recurs la soluția... pe care o știm cu toții. -Gata! interveni din nou Aură, după ce înghiți și ultima înghițitura de baclava. -Dar, să-ți spun un secret Constantine! Ceva
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revoltă lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aură biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea să „Ecce homo”, devorat de optică megalomana a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
împlinirii unui succes de mari proporții, făcea să vibreze aerul asemenea unei corzi de vioară gata să pleznească de intensitatea solicitării. Ii auzeam comentând întâlnirea cu Ceaușescu încântați că au găsit codul de comunicare cu el. Acesta dădea semne că împrumutase de la ei ceva din suflul plin de vitalitate tinerească după felul cum îi privea și le vorbea acordându-le o largă încredere elanului lor tineresc. Poate că se treziseră în el momente de înflăcărare din timpul „avântului revoluționar" pe care
UN GÂND PENTRU ANCA PETRESCU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357466_a_358795]
-
împarți...”. Se pune o problemă, așa cum o dată mi-au și pus-o niște studenți: “Dar eu ce sunt, părinte, dacă El este totul?”. Răspunde Iisus Hristos: “Da, preote, dar fără tine nu pot să fac lucrul acesta”. Așadar Iisus Hristos împrumută mișcarea și glasul preotului. Deci nu-i de glumă. Sunt rugăciuni în care se cere să intre și îngerii cu noi. Altarul este plin de îngeri pentru că este Iisus Hristos acolo. Preoția trebuie primită cu frică mare, cu mare răspundere
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
suntem nevoiți să o încuiem, s-o lăsăm pradă pânzelor de păianjen, nevoiți fiind să ne adăpostim într-o cameră străină și rece, pe alte continente. Un popor nu poate să trăiască o viață demnă, muncind pentru alte popoare, nici împrumutându-se la străini, îngenunchindu-se financiar, îngenunchind generațiile viitoare, care își vor blestema trecutul și pe înaintași, plătind o datorie de peste o sută de miliarde de euro. A. D. Xenopol spunea: „Îndată ce un popor cugetă că un altul întrupează frumosul și
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
zi pe la prânz au plecat cei doi de la Dănilă Dunăreancu, clătinându-se, balansându-se, menținându-și cu greu echilibrul. Peste două zile, bunicul Ghigă trimitea pe fiul său cel mare să ducă lui Dănilă Dunăreancu un gâtar, pe care îl împrumutase în seara aceea de pomină și să-i mulțumească totodată. Cu acel prilej, Nicolae a cunoscut pe fiica cea mare a lui Dănilă Dunăreancu. Au „vorbit” trei ani și în 1949 s-au căsătorit. Dânșii au fost părinții mei. De
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
împarți...”. Se pune o problemă, așa cum o dată mi-au și pus-o niște studenți: “Dar eu ce sunt, părinte, dacă El este totul?”. Răspunde Iisus Hristos: “Da, preote, dar fără tine nu pot să fac lucrul acesta”. Așadar Iisus Hristos împrumută mișcarea și glasul preotului. Deci nu-i de glumă. Sunt rugăciuni în care se cere să intre și îngerii cu noi. Altarul este plin de îngeri pentru că este Iisus Hristos acolo. Preoția trebuie primită cu frică mare, cu mare răspundere
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
ultimii ani ... se vorbește mult de Dragobete. Unii cred că va fi înlocuit de Sf. Valentin. Dar eu nu cred asta ... Românii au felul lor specific de a iubi și de a-și mărturisi dragostea. Până și japonezii l-au împrumutat pe Sf. Valentin deși sunt tradiționaliști până în măduva oaselor. Ei sunt înțelepți! Dacă tot s-a infiltrat printre tradițiile lor ... nu-l resping. Se știe că ceea ce este interzis ... capătă putere mare. Pentru că așa este omul alcătuit ... De aceea, dragi
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Resteman, există o multitudine de teme romantice, dintre care - indubitabil - cea mai puternică și mai evidentă dintre ele este iubirea. Acestei iubiri, cu multiplele sale valente, i se subordonează o multitudine de motive romantice, florale, picturale, în structuri lirice pastelate, împrumutând pe alocuri rezonante elegiace. Apar astfel: magnoliile, malinul, floarea de tei, nectarul florilor, lacrimile, frunzele arămii, toamna, primăvara, cântecul. Și toate acestea, ca motivație a vieții, convertind cu determinare faptă în vis, trăirea în ideal, întunericul în lumina pură a
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe șine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescenta creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori țări) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apă vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cantul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
soarele mi-ar readuce visul Doar luna mi-ar stârni surâsul Și doar Luceafărul ce-l tot aștept pe cer Îmi va cuprinde dorul de ziua de ieri Când totul părea zâmbet și lumină Când mă simțeam ca o felină Împrumutând doar gânduri de speranță Și încercând naive planuri de vacanță S-a dus tot ... într-o singură secundă În care am simțit lacrima udă Și sarea dulce mi s-a mai părut Ca un sărut...amar sărut... Mă plec din
MAI AM O INIMĂ ÎN PLUS de MIRELA STANCU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358383_a_359712]
-
știți totul, faceți totul și iată unde am ajuns. Ștergeți-vă brânzica din colțul gurii și învățați de la cei care cu greu au construit o Românie de care acum vă bateți voi joc, îngenunchind această bogată țară, vânzând-o străinilor, împrumutând sume amețitoare, împovărând acest popor pentru decenii. Anton Pann avea o vorbă: „Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată”. Cugetați! O țineți una și bună: „Voi, cei ajunși la vârsta senectuții, stați în banca voastră, n-avem
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
emită în serie, încercînd să îndrepte erorile altor ordonanțe de urgență, partidele se succedau la patru ani, veneau cu promisiuni, da' parcă era și mai rău totul - și toată această deringoladă avea o singură explicație: fondurile alea internaționale, care ne împrumutau “cu tranșe”, ne impuneau prea multe condiții, mergînd pînă acolo încît ne dictau și salariul minim pe economie și de aceea oamenii nu-și puteau achita facturile, oricît de mult ar fi muncit. Dar despre toate astea, i-am zis
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]