3,037 matches
-
Am fost binecuvântați de Dumnezeu, azi suntem blestemați de dușmani vizibili și invizibili și chiar de noi înșine. Recitesc uluitoarele descoperiri (ale străinilor, nu ale noastre!) și trebuie să recunosc că sunt mândru de ceea ce sunt. Să fie de "vină" înaintașii noștri milenari? 49 "Misiunea poeziei" (cum susține cineva) nu ar mai fi de ordin estetic! Negreșit poezia își asumă și "restituirea vieții" prin însăși viața pe care o redă. Ar fi greșit să înțelegem că pentru asta poezia se rupe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ne trudim să pătrundem în adâncul tainelor vieții, acumulând înțelepciunea mai mult prin suferință. Și care-i rezultatul? Gândul ne duce la spusele Eclesiastului în una din scrierile sacre ale Vechiului Testament: Iată, am adunat înțelepciune mai multă decât toți înaintașii mei. Am învățat multe și știu multe. M-am străduit să înțeleg bine ce este înțelepciunea, ce este prostia, ce este nebunia. Dar mi-am dat seama că și strădania aceasta e tot goană după vânt. Deșertăciune a deșertăciunilor, totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
putea să nu ne simțim atrași spre El, de acea intimitate afectuoasă care ne înveselește zilele, uneori atât de pline de griji, ale slujirii noastre preoțești? Uneori, parcă avem impresia că devoțiunea față de Duhul Sfânt, atât de bine practicată de înaintașii noștri, parcă își mai așteaptă încă viitorul. De fapt, papa Leon al XIII-lea (+1903) atrăgea atenția Bisericii asupra acestei devoțiuni, dispunând ca solemnitatea Rusaliilor să fie precedată de o novenă pioasă, spunând că, așa cum Cristos este Capul acelui Trup
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și mare patriot. Tot ce a înfăptuit el este și astăzi de mare actualitate atât în domeniul științific, cât și în cel al educației, al comportamentului de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Trebuie să-i ținem minte pe înaintașii noștri de seamă și să-i cinstim cum se cuvine. Ceea ce s-a întâmplat și în cadrul simpozionului omagial dedicat OMULUI Ștefan Procopiu. IV.6.7. Sinergetica - știința autoorganizării sistemelor În ultimele decenii, au apărut numeroase științe interdisciplinare, de graniță, de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în mână mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în mână, mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sa, pentru a-i da putere de lege. Căci el este cel care a adus țara noastră la bunăstare și creștere și tot el este cel care va duce mai departe, spre un viitor Înfloritor, moșia lă sată nouă de Înaintașii noștri. Astăzi nu se Înființează doar un oraș care va schimba chipul Întregului ținut. Este și Înce pu tul unor vremuri noi. Nicăieri nu au fost Înzestrați cetățenii cu drepturi atât de cuprinzătoare cum sunt cele prevăzute În acest document
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prielnice, suspină călugărul. Domnule Hildebrand, nu uita că sângele albastru are alte Îndatoriri ca noi, muritorii de rând. Adelheid face parte, chiar dacă numai după tată, dintr-o familie ilustră și va trebui să-și sacrifice sentimentele, așa cum au făcut toți Înaintașii ei. Să-ți Înșir tot ce-a câștigat casa Zähringer prin căsătorii? știu că o iubești pe domniță ca pe copilul dumitale. E un sentiment care Îți face cinste, domnule ministerial și dă mărturie de inima du mitale generoasă. Dar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aflam și la mijloacele de transport cu care ajunsesem acolo, am terminat berea pe care o cumpărasem de la un magazinul din vale. Spre Roman ne-am abătut pe la Fântâna Petrii, un loc cu izvoare multe, în care-și avuseseră curțile înaintașii mamei mele, răzeși care ajunseseră în timp dregători, oameni cu un cuvânt greu în comunitate. Și pare-se, nu doar acolo. Dealtfel, pârâul care-și regăsește numele în cel al mamei mele, contribuie la formarea unui iaz, amenajat și îngrijit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
erotice(sau pornografice de-a binelea), poeme despre stele, câini și pisici etc., ignorând tenebroasele manevre ce se fac în jurul nostru. Fabricile și combinatele au fost puse pe chituci, pământul pentru care și-au pus gâtul sub sabie voievozii și înaintașii noștri e vândut într-o veselie vecină cu inconștiența. În ritmul acesta, în care punem pământul, aurul și rezervele subsolului în mâna marilor corporații multinaționale, ne vom trezi, peste noapte, musafiri în propria țară. Deunăzi, un zvon politikon încerca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A iubi oamenii care sunt capabili să se despătimească. A iubi lumea mea, aceea de artist, care va rămâne generațiilor de după mine, să o judece, eventual să o locuiască, așa cum și eu, la rândul meu, am locuit în lumile multor înaintași ai mei, m-am adăpostit acolo și am învățat de la ei. A ierta. Cea mai înaltă formă de iubire azi mi se pare a ierta. A.B.Mi-e atât de drag să stăm de vorbă, ai atâtea de povestit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Institutului Social Român. Se știe că aceste cercetări au stat la baza unor lucrări de sociologie de Însemnătate națională, pentru cunoașterea reală a economiei satelor. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 16 La fel ca mulți iluștri Înaintași, N. Cornățeanu a Întocmit lucrări importante pe baza studiilor efectuate În străinătate. Una dintre aceste lucrări a fost Agricultura și cooperația În Elveția (1938). Aflăm aici că În anul 1900, populația ce activa În agricultura acestei țări reprezenta 33% din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin care organiza atunci acțiuni de istruire pentru introducerea noilor tehnici În agricultura țărănească. Rezultatele acestor lucrări au fost publicate În volume distincte, În dările de seamă ale ICAR și sub titluri singulare În diverse reviste. În rând cu marii Înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist În revistele de specialitate și prin conferințe la radio. Încă din primii ani de activitate a fost unul dintre cei mai valoroși condeieri de la «Viața agricolă», «Pagini agrare și sociale», «Casa noastră
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
exprimă profunda sa nemulțumire. Șeful departamentului de economie agrară e prof. G. F. Warren. Are 65 de ani. A Început activitatea cu doi asistenți, acum are un adevărat institut de economie agrară. Trece acum drept șeful spiritual al economiei americane. Înaintașul său Spillman, a organizat direcția economică agrară din Ministerul de la Washington. G. F. Warren a dezvoltat și Îmbunătățit metoda de cercetare; a scos elevi și profesori care ocupă azi posturi Înalte; a pus bazele multor cercuri de contabilitate printre fermieri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
după multe peripeții din localitatea elvețiană Glarus. Vizitatorul de azi nu-și poate da bine seama de greutățile Întâmpinate. Azi, case și grajduri temeinic construite, școală, biserică, magazine, șosele, automobile. Cimitirul lor, pe un deal lângă biserică, mai reține numele Înaintașilor. Ei au pornit de la casele lor la 16 Aprilie 1845. La 18 Aprilie au ajuns la Basel și de acolo, cu un vapor cu aburi pe Rin, timp de 11 zile până au ajuns la Rotterdam. Îmbrăcați sumar, prost alimentați
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
descrie cu deosebită căldură drumul făcut pe jos, din Franța În Elveția. Tineretul de zi nu mai are timp să guste farmecul unei astfel de călătorii. Ieri, prin munții Ozark, am mers cam repede. De azi voi merge mai Încet. Înaintașul meu, Ionescu de la Brad, a mers mult pe jos și cu căruța. Cu o căruță și o mârțoagă a mers de la Varna la Silistra, apoi prin Ostrov, Pecineaga, Tulcea, apoi Babadag, Constanța și Mangalia. A avut la Început un ajutor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o serie de produse legumicole. Grâul s-a Îndepărtat treptat spre zone cu populație mai puțină și cu pământ mai ieftin. Acum, când stau pe malul Pacificului, la Waldport și mă gândesc la locurile văzute, imi apare Înainte marele meu Înaintaș, agronomul și economistul Johann Heinrich von Thunen. El a fost elevul marelui Albrecht Thaer (Ter) la prima școală de agricultură de la Moldin, lângă Berlin. E cunoscut pretutindeni prin celebra sa lucrare: Statul izolat. „Oamenii sunt nedrepți cu mine, Îmi spune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sat, la un mic han. Sala de consum, foarte simplă, dar bine Încălzită. Mama cu fiica croșetează. Petrecem o seară extrem de plăcută În fața unei mese ales servite. În paturi, găsim sticle de aluminiu cu apă cladă. Adorm cu gândul la Înaintașul meu Golescu, care a avut de ce să se entuziasmeze În această grădină a popoarelor lumii. Prin Tirol la Viena. Budapesta A doua zi suntem În Austria. Trecem prin Innsbruck de unde ne Îmbrățisează dulcea vale a Tirolului. Întlnim grupuri de fete
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și fetele cu ale lor. Am părăsit stabilimentul lăsând în urmă niște oameni condamnați la o bătrânețe diferită de ceea ce și-ar fi dorit și ar fi meritat, oameni neputincioși, dependenți de o societate săracă și insuficient de atentă cu înaintașii ei, o societate ce uită că, oricine și oricând, poate ajunge la o similară dependență fizică și/sau materială... Meditând ulterior la statutul nostru de pământeni, de pământeni pătimași și supuși erorilor, am găsit unul din răspunsurile la problemele existențiale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și cel pe anul 1927-1928 iar anuarul pe anul 1928-1929 de Emanoil Ilint, directorul liceului. Cel pe anul școlar 1941-1942 a fost întocmit de Vasile Săveanu, director. Anuarul realizat de V. Săveanu, deosebit de partea destinată situațiilor școlare, cuprindea medalioane ale înaintașilor: Ienăchiță Văcărescu (17421798) de N. TcaciucAlbu, „Directorul Emanoil Iliuț”, „Profesorul dr. George Hoinic”, „Profesorul Eusebiu Tudan”, „Eroul Dumitru Răuț”, „Eroul Silvestru Coniac”, „Eroul Dumitru Pepelea”, „Eroul Victor Grecu” „Profesorul Filaret Doboș”; studii: „Din trecutul liceului (Em. Iliuț), „Opinii europene despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
informațiuni, cărți și reviste, Buletinul Asociației, poșta redacției și administrației. O mare atenție s-a dat traducerilor. Revista apărea lunar, cu excepția lunilor iulie și august, cu sumarul scris în limbile română, franceză și germană. * Virginia Sorescu scrie despre Dimitrie Rusticianu, înaintaș de frunte al defectologiei românești: ...”S-a născut la 16 octombrie 1884, în comuna Ostrița, județul Cernăuți. A studiat la Școala normală din Cernăuți, examenul de absolvire din 1904 dându-i dreptul de a preda în limba germană și română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul Asociației, Activitatea secțiilor județene, Cărți, Revista revistelor, Abonamente încasate, Poșta administrației și a redacției, Librăria și Papetăria „Ostașul român” Cernăuți, Cursuri de pregătire, Curs pentru învățătorii neromâni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
loc în ziua de 16 iunie a.c. la care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc independent din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cererea de separare a Bucovinei de Galiția, apărarea etniei române, acordarea pentru ea a unei autonomii în administrație. Copiii familiei Doxachi și Elena Hurmuzachi, educați și crescuți în spirit românesc, alături de alți intelectuali, au continuat și aprofundat opera părinților și înaintașilor lor. În toamna anului 1848, gazetarul și omul politic Gheorghe Barițiu, cu „casa jefuită, nevastăsa cu un copil la piept, cu altul de mână, pribeag prin Țara Românească, fără adăpost și în mângâiere, el însuși în prinsoare muscălească, purtat de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică și culturală. Renasc revistele școlărești: Freamătul literar, Muguri, Miorița etc. Constatăm că, mai mult ca oriunde, presa actuală din Bucovina nu pregetă să ne spună clar care sunt hotarele României, cine ne sunt și ce au făcut pentru România înaintașii noștri. Am încercat o mare satisfacție când, citind Iconar - Rădăuți, 1997, am aflat că redactorul șef Mihai Pânzaru - Bucovina, constatându-l deficitar în biblioteci și la cititori pe Iconar 1935-1938, a ajuns la concluzia că e „o necesitate științifică - retipărirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]