4,538 matches
-
dezamăgiri în această privință? E.S.: Ceea ce este interesant, Eugen Munteanu, este faptul că astăzi își amintesc de mine, insistent, cu multe amănunte, foști studenți de care eu nu m-am ocupat în mod special. Înțeleg acum că aceștia aveau o înclinație specială pentru modul meu de comunicare. Mi s-a întâmplat însă, ca unii absolvenți pe care i-am ajutat enorm, să nu mai rămână până la urmă la fel de apropiați de mine ca înainte. Amintirile lor par mai șterse, sau dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
învățăturile morale" și a face exerciții în "citire, scriere, aritmetică și desen linear"31. Epitropia mai hotăra ca în prima serie de 36 de elevi să fie cuprinși și 12 militari ce activau de trei ani în armată și aveau înclinații spre diverse meserii, urmând a frecventa zilnic cursurile și a stimula astfel, prin disciplina și maturitatea lor, sârguința celorlalți colegi. Întregul inventar al școlii, îmbogățit atunci prin înființarea unui cabinet de instrumente fizice și matematice "aduse anume de la Paris"32
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
conține pasaje care au trecut aproape compact (uneori chiar compactă în nuvelă. Cităm unul: „În sfîrșit, mulți dintre noi, și‑au găsit activitatea? Iar cîte una din activități necesită mijloace prealabile, îndestulare, în timp ce pentru o anumită îndeletnicire omul nu are înclinație - a dat a lehamite din mînă și numai ce vezi că n‑are spor deloc. Atunci în aceste caractere însetate de activitate, dar slabe, feminine, gingașe, încetul cu încetul ia naștere ceea ce se numește înclinare spre visare și omul, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
omisiune, autorul scoate nuvela din contextul imediatului și multiplică posibilitățile de interpretare. Motivul „omului de prisos“ este tratat astfel nu à la Belinski și Dobroliubov, ci à la Dostoievski. Da, personajul face parte din galeria predecesorilor, este înzestrat cu aceeași înclinație excesivă spre visare, este aproape lipsit, ca și „confrații“ săi, de impulsuri sexuale, comportamentul său este dominat de ezitare și timiditate, ceea ce aproape că duce la anihilarea voinței. Însă dedublarea sa este mult mai accentuată, mult mai frenetică decît la
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
diminuează. Cererea variază, de asemenea, o dată cu venitul. Elasticitatea venitului măsoară proporția în care cererea variază atunci cînd venitul se modifică. Consumul crește într-un ritm mai puțin rapid decît venitul. Este "legea psihologică fundamentală" a lui Keynes: Venitul = Consumul + Economiile. Înclinația medie spre consum este definită ca raport între consum și venit, iar înclinația marginală spre consum este dată de raportul Variația consumului / Variația venitului. După același Keynes, înclinația marginală spre consum este inferioară celei medii. Economiile cresc mai repede decît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cererea variază atunci cînd venitul se modifică. Consumul crește într-un ritm mai puțin rapid decît venitul. Este "legea psihologică fundamentală" a lui Keynes: Venitul = Consumul + Economiile. Înclinația medie spre consum este definită ca raport între consum și venit, iar înclinația marginală spre consum este dată de raportul Variația consumului / Variația venitului. După același Keynes, înclinația marginală spre consum este inferioară celei medii. Economiile cresc mai repede decît consumul atunci cînd consumul sporește. Este necesar a defini, în final, o altă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît venitul. Este "legea psihologică fundamentală" a lui Keynes: Venitul = Consumul + Economiile. Înclinația medie spre consum este definită ca raport între consum și venit, iar înclinația marginală spre consum este dată de raportul Variația consumului / Variația venitului. După același Keynes, înclinația marginală spre consum este inferioară celei medii. Economiile cresc mai repede decît consumul atunci cînd consumul sporește. Este necesar a defini, în final, o altă noțiune specifică sferei consumului: cea de putere de cumpărare. Puterea de cumpărare a venitului măsoară
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Venitul Național; * investiții; * schimburi cu exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri provenite din capital și venituri mixte; venituri mobiliare (dividente, dobînzi) și imobiliare (chirii, locații, redevențe); * consumul și înclinația spre consum; * economiile și înclinația spre economii; * puterea de cumpărare. Probleme de studiat: * Care este scopul activității economice? * Ce înseamnă "a produce"? * Ce este schimbul? * Ce înseamnă "a consuma"? * Care sînt întrebările fundamentale la care trebuie să răspundă știința economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri provenite din capital și venituri mixte; venituri mobiliare (dividente, dobînzi) și imobiliare (chirii, locații, redevențe); * consumul și înclinația spre consum; * economiile și înclinația spre economii; * puterea de cumpărare. Probleme de studiat: * Care este scopul activității economice? * Ce înseamnă "a produce"? * Ce este schimbul? * Ce înseamnă "a consuma"? * Care sînt întrebările fundamentale la care trebuie să răspundă știința economică? * În ce constă distincția dintre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate fi menținută constantă în cazul diminuării bunului X decît cu condiția creșterii consumului pentru bunul Y și invers. Am explicat pînă acum relația inversă dintre cele două bunuri. Dar această relație este și descrescătoare. Curbele noastre sînt "convexe", iar înclinația lor se diminuează progresiv de la stînga spre dreapta, ceea ce semnifică faptul că, într-adevăr, o diminuare a bunului Y nu poate fi compensată decît printr-o cantitate crescătoare din bunul X, deoarece utilitățile marginale sînt descrescătoare. Convexitatea curbelor de indiferență
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
existența șomajului și nu pentru că indivizii refuză "să accepte o remunerare în raport cu productivitatea lor marginală"1. Pentru a combate șomajul (Ș), sînt necesare două căi de acțiune: a) pe de o parte, creșterea veniturilor individuale astfel încît să se stimuleze înclinația spre consum (Ic) a populației fie indirect, prin intermediul politicii bugetare a statului în sensul reducerii impozitelor pe venituri, fie direct, prin creșteri ale salariilor, pensiilor și celorlalte cîștiguri; b) pe de altă parte, stimularea investițiilor (I) în caz de recesiune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
național. Aceasta reduce efectul politicilor de relansare asupra producției și crește costul acestora în termenii datoriei interne și externe. Invers, aceasta reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea explica înclinația guvernelor în favoarea politicilor de rigoare, cu atît mai mult cu cît dereglementarea financiară a crescut rolul anticipațiilor; 3) în fine, mondializarea pune problema coordonării politicilor naționale, a delocalizării politicilor macroeconomice de la statul-națiune către o instanță supranațională. Pe de altă parte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
4. Investițiile și fluctuațiile conjuncturii economice O variație a investițiilor antrenează o variație amplificată a cererii. Keynes a arătat că, într-o economie închisă, o investiție autonomă are asupra venitului național un efect multiplicator cu atît mai mare cu cît înclinația marginală spre consum este mai puternică. Invers, o scădere a investițiilor antrenează o contractare mai puternică a cererii. La fel, o variație din diverse cauze a cererii determină o variație amplificată a investițiilor. Fenomenul poartă numele de accelerator al investițiilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
că dobînzile asociate vor scădea, ceea ce va fi un adevărat stimulent al investițiilor pentru firme (noi surse de producție, cercetare, know-how, management eficient etc.), care vor cheltui mai mult decît consumul privat al indivizilor. În concluzie, pe termen scurt, o înclinație mai mare spre economisire în dauna consumului, va determina creșterea capitalului de investit, deci o stimulare pe viitor a creșterii economice. Socialiștii pleacă de la raționamentul potrivit căruia, prin stimularea consumului (prin reducerea dobînzilor adică îndatorare la bănci, a impozitelor, prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalurilor străine și alegerea altei valute pentru economisire, deși există foarte puțină probabilitate pentru un asemenea scenariu. Concepte de bază: * creșterea economică; * creștere extensivă și intensivă; * dezvoltarea economico-socială; * revoluție industrială; * ciclul economic; * inovația; * investițiile; * profitabilitatea investițiilor; * multiplicatorul investițiilor; * acceleratorul investițiilor; * înclinația spre investiții; * fluctuațiile activității economice; * criza economică; * crize conjuncturale și crize structurale; * progres tehnic endogen și exogen; * economii de scară; * exporturile factor al creșterii economice; * consumul factor al creșterii economice; * economisirea factor de creștere economică. Probleme de studiat: * Ce este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în baza a zece grupuri de factori (clusters-uri), fiecare integrînd multiple criterii, ce conduc la un anumit clasament. Cele zece grupuri de factori sînt: 1) dinamismul economiei, în principal rata de creștere economică; 2) eficacitatea industrială (costurile salariale, productivitatea muncii, înclinația spre investiții ș.a.); 3) dinamica pieței (înclinația spre consum, calitatea produselor și a serviciilor post-vînzare ș.a.); 4) dinamismul financiar (înclinația spre economisire, vitalitatea sectorului financiar și a pieței bursiere ș.a.); 5) resursele umane (calificarea mîinii de lucru, înclinația de a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
clusters-uri), fiecare integrînd multiple criterii, ce conduc la un anumit clasament. Cele zece grupuri de factori sînt: 1) dinamismul economiei, în principal rata de creștere economică; 2) eficacitatea industrială (costurile salariale, productivitatea muncii, înclinația spre investiții ș.a.); 3) dinamica pieței (înclinația spre consum, calitatea produselor și a serviciilor post-vînzare ș.a.); 4) dinamismul financiar (înclinația spre economisire, vitalitatea sectorului financiar și a pieței bursiere ș.a.); 5) resursele umane (calificarea mîinii de lucru, înclinația de a munci, mobilitatea și flexibilitatea profesională ș.a.); 6
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
grupuri de factori sînt: 1) dinamismul economiei, în principal rata de creștere economică; 2) eficacitatea industrială (costurile salariale, productivitatea muncii, înclinația spre investiții ș.a.); 3) dinamica pieței (înclinația spre consum, calitatea produselor și a serviciilor post-vînzare ș.a.); 4) dinamismul financiar (înclinația spre economisire, vitalitatea sectorului financiar și a pieței bursiere ș.a.); 5) resursele umane (calificarea mîinii de lucru, înclinația de a munci, mobilitatea și flexibilitatea profesională ș.a.); 6) resursele naturale (disponibilitatea materiilor prime, în primul rînd a resurselor energetice sigure și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
productivitatea muncii, înclinația spre investiții ș.a.); 3) dinamica pieței (înclinația spre consum, calitatea produselor și a serviciilor post-vînzare ș.a.); 4) dinamismul financiar (înclinația spre economisire, vitalitatea sectorului financiar și a pieței bursiere ș.a.); 5) resursele umane (calificarea mîinii de lucru, înclinația de a munci, mobilitatea și flexibilitatea profesională ș.a.); 6) resursele naturale (disponibilitatea materiilor prime, în primul rînd a resurselor energetice sigure și ieftine); 7) intervențiile publice (incluzînd diferitele aspecte ale politicii economice și, în particular, ponderea fiscalității și a parafiscalității
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
plăți modifică venitul real al unei țări, îi afectează deci importurile, ceea ce va modifica soldul schimburilor externe. Astfel, pot fi puse în evidență mecanisme de echilibrare automată asociate efectului-venit. Și în acest caz, analiza presupune îndeplinirea mai multor condiții limitative. Înclinația spre import a țărilor implicate trebuie să fie stabilă. Pe de altă parte, producătorii din țările respective trebuie să-și mențină ratele profiturilor constante. Or, se constată uneori că întreprinderile exportatoare care beneficiază de o relansare a cererii profită de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trecut, dar foarte puțin viitorul, spre deosebire de limba engleză. Totul stă în trecut și în nostalgie. În același timp, este o limbă foarte metaforică, cu o poetică eliptică. Utilizez această fațetă a limbii mele, însă încerc totodată să mă debarasez de înclinațiile ei naturale. Utilizarea francezei îmi permite să dobîndesc o anumită intimitate. Povestea trupului este în permanență respinsă în Orient. Există o linie de demarcație foarte clară între universul intim și societate. Această fractură între viața familială și viața socială dă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor unică. Dominique Strauss-Kahn și literatura, sau sclava Isaura în variantă franceză Evocam anterior legătura puternică dintre marile figuri politice franceze și cultură, înclinația lor manifestă pentru verbul polisat și o anumită prestanță intelectuală unică. Iată că un eveniment fierbinte ne oferă ocazia de a reveni asupra subiectului, din altă perspectivă, anume cea a ficționalizării rapide a realității și a cristalizării imaginare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din punct de vedere al calității criticilor, blogurile feminine nu au nimic de invidiat celor masculine, iar discuțiile se învîrt prea puțin în jurul literaturii chick și mult mai mult în jurul textelor franceze sau a traducerilor de calitate, cu o anumită înclinație spre exotism, scriitorii chinezi sau indieni fiind preferați omniprezenților anglo-saxoni. Ar mai fi o diferență semnificativă: femeile par să aprecieze mult mai puțin decît bărbații ironia tăioasă, postmodernismul agresiv, mesajele de gradul doi sau textele șocante. Linia narativă clasică este
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ani, Morgan Sportès a reconstituit această crimă dementă, discutînd cu inspectorii criminaliști care s-au ocupat de caz, ba chiar cu unii din membrii bandei, ascultînd telefoanele dintre tatăl tînărului evreu și răpitori, ajungînd la concluzia că, dincolo de prostie și înclinații patologice, acei indivizi nu erau legați de niciun fel de crez comun sau de empatie, fiind sudați doar de obsesia morbidă a imperativului major al oricărei societăți de consum: "totul, imediat". Autorul încearcă să redea cu cît mai mare fidelitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
civilizație și a atribuirii ei unei anumite părți a lumii...), Narcisse refuză cu obstinație orice dezvăluire despre traiul său în cei șaptesprezece ani de absență. Și asta nu doar pentru că structura mentală pare să i se fi modificat în sensul înclinației spre reacții concrete, pragmatice, în dauna analizelor teoretice, ci pur și simplu pentru că nu poate suporta, fizic și psihic, această încercare. A făcut de două ori drumul de la un mod de viață la altul și înapoi ; a-i cere să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]