KorAP: Find »[drukola/base=îndeajuns & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...137 >

3,404 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420

decît prin înțelepciunea care pornește de la a declara drept nebunie tot ceea ce cunoașterea omenească a cucerit spre propriul său avantaj și mulțumire pînă în acel moment. 9. Atunci cînd doctrinele evanghelice au început să se dezvolte nu puteau fi, așadar, îndeajuns de puternice și de eficiente pentru a se răspîndi și a domni asupra omenirii, nici prin uimitoarele minuni, și nici prin pildele virtuoase care le însoțeau; dat fiind că virtutea acestora consta în demonstrarea adevărurilor teoriilor predicate, care prin ele

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
însăși. Poporul, jinduind după uniformitatea și stabilitatea cultului sacru pe care îl cunoaște de copil, s-ar simți stînjenit de schimbare și ar crede că odată cu schimbarea limbii, i-ar fi schimbată și religia. Limbile moderne nu ar putea exprima îndeajuns toată religiozitatea pe care o exprimă limbile vechi preschimbate în acest scop de spiritul Creștinismului, prin lucrarea Sfinților. Nu am enumerat aici toate avantajele limbilor vechi, nici toate inconvenientele celor moderne, fiindcă lucrurile pomenite de mine sînt suficiente pentru a

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
să ne reamintim că în vremurile în care mărimea salariului primit ca urmare a efectuării unui serviciu este un indiciu atît de sigur de a judeca abilitatea oamenilor cărora li se aplică, lefurile mici care se obțin în seminarii sînt îndeajuns pentru a ridica semne de întrebare despre cît de merituoși sînt învățătorii care cel mai adesea consideră că aceia care pot părăsi seminariile și căpăta o parohie se bucură de o șansă providențială și în adîncul sufletului lor își doresc

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
căci mai înainte de orice deveni necesară o mare dorință de cercetare a ceremoniilor, strîngerea de avuții pentru a face achizițiile, mult timp de cheltuit și multe forțe pentru susținerea obositoarelor și grelelor sarcini ale etichetei, ceea ce era mai mult decît îndeajuns ca să pună capăt vieții celor mai în vîrstă 118. 63. Astfel de dificultăți care îndepărtează Episcopii unii de alții, înconjurați fiind de o așa-numită atmosferă respingătoare, reprezintă semnul sigur al ambiției intrate pe furiș în inima lor. Și ce

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
122. Dar oamenii sfinți fugeau totuși din alt motiv, căci vedeau în el o demnitate cu totul divină, pentru că privirea credincioșilor numai Dumnezeu o putea înălța; și fiindcă erau plini de un smerit simțămînt față de ei înșiși, nu se credeau îndeajuns pregătiți cu acele virtuți de care era nevoie pentru o slujire atît de mare și divină prin natura sa. Așadar, se întîmpla că nici un aspirant nu se prezenta la scaunele episcopale, iar Biserica avea libertatea să aleagă și ea însăși

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și Henric al VIII-lea, ar fi putut să se salveze pe ei și diferitele națiuni prin reînvierea credinței cu mijloacele folosite de Apostoli în semănarea ei! Dar este cu adevărat posibil să găsești un cler imens de bogat și îndeajuns de curajos să se auto-sărăcească sau să aibă atîta înțelegere că sărăcirea Bisericii însemna salvarea ei? O tristă și îndelungată experiență ne povestește o altă istorie, dar, probabil, am auzit de curînd că generoasa chemare la liberate nu va fi

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
pe care o comiteau, mai aveau o oarecare pietate care îi ajuta să fie precauți în a nu ofensa prea brutal opinia Prelaților și a poporului, care se țineau încă fermi după norma canoanelor și după adevăr, căci nu erau îndeajuns de flexibili și curtenitori 187. Pietatea, corectitudinea și politica lui Carol cel Mare au mers mai departe și au restituit Bisericii și acea parte de libertate care îi fusese încălcată de regii din stirpea Merovingienilor; și Ludovic cel Pios imită

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
profanat. Dar să îmi expun mai întîi toate gîndurile și apoi să le analizăm; apoi se va observa că acestea sînt complet străine de chestiunile periculoase care apăreau în acele vremuri în care se dorea binele, dar nu se cunoștea îndeajuns. Un ministru de Stat, renumit scriitor, care nu poate fi nici pe departe bănuit că ar favoriza nerespectarea ordinii de către popor, scria că "Papii au educat monarhia modernă a Europei" și că "natura acestei monarhii și ceea ce o înălța atît

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care se găsea Biserica, de care scriitorii istoriei bisericești nu au ținut seama îndeajuns; și cărora trebuie încă să le facem dreptate; iar viitorul o va face, dîndu-le strălucirea celor mai luminoase fapte ale istoriei Bisericii. Deși sublimul și frumusețea conținute de propunerea lui Pascal, demnă de Apostoli, o făceau să pară stranie și

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
ajuns la impunerea în Biserică numai a Episcopilor doriți de către principi. Iar confirmarea pontificală nu putea să fie decît o formalitate care nu ar fi putut fi refuzată decît în cazul unei persoane care comisese delicte cunoscute? Și nu este îndeajuns această imunitate în privința delictelor publice, pentru ca Dioceza să aibă acel Episcop care era cel mai nepotrivit? Și dacă dorința Bisericii nu avea importanță, dacă nu era ascultată, ce libertate ecleziastică mai rămînea sau la ce bun acea libertate? 110: Un

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
fie aleasă ca Episcop"; și acest principiu este drept, evident, în conformitate cu o înaltă concepție asupra episcopatului. Biserica nu consideră că a avea o anumită învățătură, bunătate și înțelepciune este suficient pentru a fi Episcop; calificările unui om excepțional nu sînt îndeajuns pentru această slujbă numită "povara îngerilor." Dat fiind că nimeni nu este vrednic să fie Episcop, est necesar să alegem cea mai bună persoană disponibilă 251. Concordatul care stabilea numirile regale a substituit forțat vechile cerințe prin următoarele: numirea trebuie

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și care să aibă cel puțin douăzeci și șapte de ani." Chiar dacă Biserica putea să descopere aceste calități înainte de a confirma numirea, ce garanție ar fi fost aceasta pentru dioceză? Este fiecare absolvent de teologie sau de drept potrivit și îndeajuns pentru o dioceză? În orice caz, calificările sînt atît de generale încît în practică nu înseamnă nimic. În cele din urmă ne vom reduce pretențiile la a avea Episcopi a căror singură calitate să constea în a nu fi acuzați

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
nu era insensibilă nici la vocea creștinismului, nici față de generozitatea virtuții. Marile calități nu au fost de ajuns; Galicanismul l-a dus la pierzare, căci el propovăduia o Religie regală, galicanismul avea ca păcat originar ascultarea de rege; a fost îndeajuns atît ca să devină simbolul tuturor oprobriilor, al tuturor amărăciunilor care i s-au pus pe seamă; acea ură nu a fost ură împotriva Clerului, a fost ură împotriva regelui care persecuta și Clerul și, prin Cler, Religia. 119. Să mai

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
distribuie, fără prea multe dificultăți și formalități, tuturor celor care aveau nevoie, venind astfel în ajutorul umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
perpetueze restricțiile impuse acesteia și bunurilor sale temporare. 164. Este adevărat că Biserica, persecutată și oprimată, s-a luptat întotdeauna cu autoritatea temporară, fie prietenește, fie altfel; a avut întotdeauna mare grijă de suflete, încît nu i-a mai rămas îndeajuns timp să perfecționeze modul de administrare a bunurilor sale, să stabilească un sistem economic bine organizat și apărat. Este imposibil a se stabili cît a primit Biserica în diferitele secole ale existenței sale și cît a pierdut din cauza acestei administrări

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
drept prieteni, pe cei cărora le-a făcut cunoscută Evanghelia, de aceea, toți trebuie să se mîngîie cu gîndul că Isus n-a refuzat să-l numească prieten nici pe Iuda care îi venea în întîm-pinare ca să-L trădeze. Este îndeajuns ca să creadă cineva în Isus pentru a găsi în El, obiectul propriei credințe, piatra de temelie a credinței nemărginite în Tatăl care este în ceruri, și această încredere nu trebuie să-i cauzeze vreun rău nici măcar pentru cele de care

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
și ceea ce așteptau de la aceștia; Sfîntul Grigore Nazianzen, într-o binecunoscută predică intitulată Despre teologie, descrie pe larg calitățile necesare unui profesor de teologie, indicînd, de asemenea, caracteristicile auditorilor și grija cu care trebuia să li se vorbească: Nu este îndeajuns pentru nimeni să filosofeze asupra adevărurilor divine; aceasta este lucrarea persoanelor purificate în trup și suflet sau, cel puțin, a celor care merg constant pe calea purificării și sînt deja înaintați în meditația asupra celor sfinte" (Orat. 33; cf. De

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
drept nu numai de opinia popoarelor, ci și de cea a principilor, nu a venit încă vremea în care Capii Bisericii să poată să-și exercite acest drept al lor asupra credincioșilor creștini; lucru pe care nu l-au considerat îndeajuns cei ce se minunează că nu se întîlnește în primele secole ale Bisericii uzul acestei puteri, de unde deduc că ea ar fi fost abuzivă. La început, Biserica trebuia să lucreze pentru reformarea individului uman, apoi trebuia să reformeze societatea, iar

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
de către Papă; de aceea aveau intenția să-l pedepsească ei pe rege et quidem, în fapt. 222 Iată adevărata origine a învestiturilor feudele. 223 Ep. XXII. 224 Alții îl vor acuza pe marele Pontif că nu a susținut, prin aceasta, îndeajuns drepturile Bisericii, abandonînd lăcomiei unora bunurile temporare ale Acesteia. Să-mi fie iertată o observație apropo de aceasta, căci îmi iau libertatea de a supune judecății celor ce văd mai bine decît mine. Mi se pare că bogățiile și puterea

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
Și deci împotriva declarațiilor lor exprese? Nu este acesta un procedeu schismatic? Și poate un principe creștin să fie sigur în sufletul său dacă se sprijină pe părerea unor astfel de învățați? Va putea el să spună că a căutat îndeajuns adevărul, doctrina sfintei Biserici catolice? Va putea să creadă că este de bună credință atunci cînd lucrează numai pentru a-și menține drepturile și fără a le leza pe ale altuia? 262 Cînd spun că faptele sînt de drept divin

Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204

dădea spre Central Park, la intersecția lui Fifth Avenue cu Eighty-second Street. Doamna Zigler adoră să joace rolul lui Cupidon. —Spuneți-mi Muffy, fetelor, ne întâmpină ea călduros. Muffy purta un poncho franjurat de la Oscar de la Renta, pantaloni-pană galben-verzui, și îndeajuns de multe bijuterii pentru a goli o mină de diamante. Spunea că s-a îmbrăcat à la Elizabeth Taylor în filmul Fluierarul. Toată lumea din New York imită pe cineva. Fluturându-și teatral ponchoul, ne conduse rapid prin holul impunător către salon

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
a dus vestea că-i un ciudat care-și torturează prietenele psihologic. Iubito, poate chiar e psihopat. Nu iese fum fără foc. De acord cu tine, i-am răspuns. Habar n-aveam cu ce-s de acord, dar am fost îndeajuns de deșteaptă să aprob tot ce-mi cerea Julie. Cu puțin noroc, puneam capăt cuvântării ei anti-Zach. —Trebuie să plec, i-am spus. Ne vedem când se crapă de ziuă împreună cu Jolene. Deja am stat mai mult decât era cazul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
stai la hotelul Mark, când singurul tău scop e să faci cumpărături pe Mulberry Street. Toată treaba asta cu du Cap trebuie să fie un ritual bizar sau ceva asemănător. Vreau să spun, dacă aș fi Cameron Diaz, blondă și îndeajuns de bogată să-mi permit să stau oriunde doresc, nu sunt sigură că aș opta pentru un hotel unde ți se cere să plătești sejurul în avans, în bani gheață, nu ți se oferă la room-service decât sandviciuri duble și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
mi-a șters din minte umilința pe care am îndurat-o ieri noapte. Vreau să spun, prietenele din New York or să moară de bucurie când vor vedea espadrilele pe care le-am cumpărat pentru ele. Întotdeauna am spus, dacă ești îndeajuns de norocoasă să ieși peste hotare în călătorii nemaipomenite, adu-le prietenelor cadouri drăguțe la întoarcere. Eram abia la mijlocul lui mai și erau câteva săptămâni până la weekendul de patru iulie, dar pentru o newyorkeză nu-i niciodată prea devreme să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
șopti când am intrat. Nu le-am făcut deloc mai deștepte. Îmi iubesc prietenele, dar bijuteriile lor sunt atât de... obositoare. OK, hai să ne-așezăm. Singurul lucru pe care Julie îl considera obositor în legătură cu bijuteriile era să nu aibă îndeajuns de multe piese noi. Să sperăm că-i vorba doar de o abatere temporară de la starea ei obișnuită de țăcăneală. Barclay transformase biblioteca în copia strălucitoare a unei cabine de la bordul unui vapor. Felinarele pâlpâiau de parcă prin încăpere chiar adia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]