8,846 matches
-
sugestie, observație sau mustrare nu se impune de la sine: trebuie să aibă calitatea sau șansa de a obține coparticiparea intelectuală și afectivă a celui căruia Îi este adresată: „Vorba dulce mult aduce”.) Poartă ochelari de cai! (Pentru cei cu vederi Înguste, Înțelegerea și explicația unui fapt sau a unei situații de viață se reduc la o singură variantă: „Pe dracul a căutat, pe dracul l-a aflat”; „Ce face un prost nu pot desface zece Înțelepți”.) Cine râde la urmă râde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poate releva un aspect interesant: În timp ce unii excelează prin anvergura demersurilor lor creative, alții Își consumă potențialul creator doar În acte creative mărunte, cotidiene. Explicația constă, poate, În faptul că astfel de oameni nu pot ieși din cadrele unor scopuri Înguste, de fiecare zi, fapt care Îi și face, de altfel, să nu poată realiza decât valori limitate În timp. Μ Un secret al longevității În iubire poate fi și faptul de a nu compara mereu răspunsul afectiv al iubitei (sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reeduca, de a-și forma noi structuri de personalitate. Altfel spus, este vorba de acele drumuri interioare pe care omul merge În perioadele sale de solitudine, deliberat alese pentru a-și urmări dezvoltarea psihică și eliberarea din determinismul său biologic, Îngust și egoist. Desigur, această introversiune, respectiv retragere temporară a tuturor energiilor psihice spre viața interioară, nu trebuie să Însemne ruperea (sau renunțarea) de lumea exterioară: crearea unui nou eu, superior mai ales sub raport moral, trebuie făcută nu numai cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
duce la o atitudine de revoltă sau la suicid. Μ Periculozitatea conduitelor egoiste, care astăzi au tendința de a dezvolta forme tot mai agresive, constă, de fapt, În disprețul manifestat de cei În cauză față de orice sentiment social: logica lor Îngustă Îi face să grupeze toate considerațiile lor În jurul unor interese strict personale, care devin obsesive pentru ei (de aici rezultă Însă, În mod inevitabil, o alterare a funcțiilor de adaptare la exigențele mediului social, deoarece egoistul nu trăiește decât pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
jet de apă subțire, care este mai eficace la spă1ările cantitative decât unul mai gros. Pâlnii de sticlă cu diametrul superior de aproximativ 6 cm și unghiul dintre pereții pâlniei de 600. Tubul de scurgere al pâlniei trebuie să fie îngust (3-4 mm în interior) și cu o lungime mai mare decât înălțimea conului pâlniei. Așa-numitele “pâlnii pentru analiza cantitativă” au tubul de scurgere de 2-3 ori cât înălțimea conului pâlniei, iar puțin mai jos de vârful conului au o
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
alcalini și pot fi încălzite la temperaturi destul de mari, până la 10000C. Creuzete din porțelan cu capac, folosite pentru arderea filtrului, calcinarea precipitatului și cântărirea lui. Sunt creuzete de diferite mărimi, de formă joasă ți largi, de formă înaltă și mai înguste. Pentru precipitatele ce trebuie arse în curent de gaze, de exemplu în curent de hidrogen, se întrebuințează creuzete Roose, cu capac găurit, pentru introducerea tubului prin care se aduce gazul. Creuzetele Roose au formă înaltă și sunt confecționate din porțelan
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
se remarcă prin deschidere către interdisciplinaritate, mobilizând, selectiv, arsenalul teoriei și istoriei artei, al filosofiei și esteticii (în măsura în care discursul ei teoretic și hermeneutic are în vedere vizualul, tactilul, percepția, subiectivitatea, imaginile și nu neapărat textul în dimensiunea lui narativă sau îngust lingvistică). Sunt citați și „exploatați” inteligent autori ca H. Wölfflin, W. Worringer, G.-R. Hocke, Matila C. Ghyka, Eugenio d’Ors, Henri Focillon, Edgar Papu, Al. Ciorănescu și mulți alții. Eseurile nu sunt lecturi „complete” ale textelor literare avute în
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
În tratarea tematicii drepturilor omului din România anului 2002, cu atît mai mult cu cît nivelul de dialog și cooperare româno-americană În acest domeniu În ultimii ani este indiscutabil deosebit de intens și eficient. Este inexplicabilă lipsa de informare și focalizarea Îngustă a raportului față de modul transparent În care reprezentanții guvernamentali sau neguvernamentali americani au acces la realitățile din România, În oricare dintre domeniile abordate de Raport. [...] Este evident că informațiile care au stat la baza selecției și evaluării unor deficiențe din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau lemn de foc. Concepția monarhilor asupra pădurii era una utilitaristă, dar mărginită strict la nevoile directe ale statului. Din punctul de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic din floră: nici ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de insecte. Cât despre faună
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de insecte. Cât despre faună, erau luate În calcul doar acele specii care Îi interesau pe vânătorii coroanei. Antropologul va observa, la rândul lui, că această perspectivă Îngustă excludea aproape tot ce ține de interacțiunea omului cu pădurea. Statul era preocupat de braconaj și furt, acestea afectând veniturile obținute din lemn sau calitatea vânatului regal, Însă, cu toate acestea, de cele mai multe ori, ignora practicile sociale complexe, negociate și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
face mutând niște țăruși de-a lungul unei singure laturi, fără a mai fi nevoie să se calculeze suprafețele. Dacă latura opusă nu era paralelă, țărușii puteau fi mutați astfel Încât să se compenseze faptul că parcela era În capătul mai Îngust sau mai lat al terenului. Terenurile cu forme neregulate erau divizate nu pe criterii de suprafață, ci de randament, astfel că, la o simplă privire și mai ales pentru cei care se ocupau cu realizarea hărții cadastrale, parcelele păreau Întortocheate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu foarte multe despre pădure și despre cultivarea pământului. Deși primii au o arie de cunoștințe mult mai Îngustă, nu trebuie să neglijăm faptul că aceste informații sunt totuși sistematice și sinoptice, permițându-le să vadă și să Înțeleagă lucruri pe care ceilalți nu le-ar putea observa. Însă ceea ce vreau să subliniez eu aici este că aceste cunoștințe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
organiza și de a-și controla resursele a dat un impuls realizării de statistici (unele esențiale, altele mai puțin importante), silviculturii și agriculturii raționale, cartografierii cadastrale cât mai exacte, igienei publice și climatologiei. Deși obiectivele statului deveneau acum mai puțin Înguste, ceea ce dorea acesta să știe era, În continuare, strict legat de scopurile sale. De pildă, În secolul al XIX-lea, statul prusac era foarte interesat de vârsta și sexul imigranților și emigranților, dar nu și de religia sau rasa lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putea ține sub observație o ceinture sauvage ce scăpase de sub controlul poliției. Haussmann descria această zonă ca fiind „o centură densă de suburbii, cu douăzeci de administrații diferite, cu clădiri construite la Întâmplare și cu o rețea Întortocheată de străzi Înguste și șerpuite, alei și fundături unde se proliferează cu viteză uimitoare o populație nomadă ce nu are nici o legătură reală cu pământul șproprietateaț și nu e supravegheată În mod eficient”. Asemenea foyers revoluționare existau chiar și În Parisul propriu-zis: cartierul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Rathenau În planificarea totală și În raționalizarea producției Își avea originile profunde În legătura intelectuală creată Între legile fizice ale termodinamicii, pe de o parte, și noile științe aplicate ale muncii, pe de altă parte. Mulți specialiști susțineau un „productivism” Îngust și materialist, care privea activitatea umană ca pe un sistem mecanic ce putea fi descompus În transferuri de energie, mișcare și fizica muncii. Reducerea acesteia din urmă la probleme izolate de eficiență mecanică a condus direct la aspirația către un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de puțin conștienți de faptul că nu știm ce este ea”. Premisa fundamentală a doctrinelor multor urbaniști - aceea că ei știu ce vor oamenii și cum ar trebui aceștia să Își petreacă timpul - este, după părerea lui Jacobs, o viziune Îngustă și arogantă. Urbaniștii, sau cel puțin planurile lor, porneau de la presupunerea că oamenii preferă spațiile deschise, ordinea vizuală (zonificarea) și liniștea și că vor să locuiască Într-un loc și să lucreze În altul. Or, Jacobs crede că nu este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
trebuie evitate, la fel cum trebuie menținute la un nivel minim șoselele enorme și spațiile deschise foarte Întinse, amenințătoare, care acționează asemenea unor bariere vizuale și fizice. O logică există, Însă nu este a priori vizuală și nici una pur utilitaristă Îngustă. Este vorba mai degrabă de un standard de evaluare, definit În funcție de măsura În care un anumit aranjament satisface dorințele sociale și practice ale locuitorilor orașului, reflectate În activitatea reală a acestora. Planificarea orașului neplanificat Diversitatea istorică a orașului - sursa valorii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
caracterul următoarei serii de mișcări muncitorești. Desigur, greva Însemna și o lecție pentru forța de muncă, a cărei coeziune și conducere erau modificate. Rosa Luxemburg punea accentul pe proces și pe elementul uman, avertizând Împotriva tacticilor bazate pe o concepție Îngustă asupra lucrurilor. O grevă sau o revoluție nu era doar un scop Înspre care trebuiau Îndreptate strategiile și ordinele, deoarece procesul prin care se ajungea la el modela caracterul proletariatului. Felul În care se producea revoluția conta la fel de mult ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În jurul curții. Dat fiind faptul că densitatea era atât de mică și oamenilor le era foarte ușor să părăsească așezările, controlul asupra terenului arabil era inutil atât timp cât nu avea cine să-l lucreze. În consecință, statul precolonial a găsit o Îngustă cale de mijloc Între un nivel al taxelor și normelor de lucru care să permită satisfacerea ambițiilor monarhului și unul care să determine populația să plece În masă. În acea perioadă, războaiele se purtau de cele mai multe ori pentru a face
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să urmărească atent influența altor factori asupra acestei singure variabile dependente. În sfera ei de acțiune, nu se poate nega puterea extraordinară pe care o are acestă metodă de a spori producția. Totuși, după cum vom vedea, această perspectivă eficientă, dar Îngustă, este afectată atât de anumite unghiuri moarte inevitabile, cât și de fenomenele din afara câmpului său vizual restrâns. Continuând metafora, putem spune că această Îngustime Înseamnă, la rândul ei, că agronomia producției este uneori afectată negativ de factori exteriori câmpului său
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cele rotunde și neregulate simbolizează pomi fructiferi de origine americană (manzanilla). Liniile punctate sunt folosite pentru a marca plantele agățătoare, cercurile mici pentru arbuști, stelele mari pentru plante suculente, iar formele cu vârfuri ascuțite pentru plantele din familia bananierului. Linia Îngustă desenată În partea dreaptă a figurii 36 reprezintă un gard viu de format de un arbust folosit de populația maya (Poulsenia armata). Ca și micrologica grădinii din Guatemala, logica sistemelor de policultură din Africa de Vest, multă vreme considerate primitive, a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de țânțari și a diminua astfel bolile ai căror purtători sunt acești paraziți. Modelul experimental s-a mărginit În mare măsură la determinarea concentrațiilor și a condițiilor de aplicare necesare eradicării populațiilor de țânțari. Din punct de vedere al perspectivei Înguste adoptate, modelul a fost un succes. DDT-ul a ucis Într-adevăr paraziții și a redus drastic incidența malariei și a altor boli. Însă, după cum am descoperit Încet și treptat, el a avut și efecte ecologice devastatoare, deoarece reziduurile au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alegerea unei culturi și nu a alteia. Studiile de acest gen, precum și cele de marketing, au Încercat să demonstreze că economiile la scară se pot realiza prin operațiuni de amploare, mecanizate, În care se investea capital enorm. În afara acestei perspective Înguste, există sute de considerații ce sunt inevitabil neglijate, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Din această perspectivă Îngustă sunt excluse sute de aspecte, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Însă aici, În analiza agroeconomică, agenții umani care adoptă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că economiile la scară se pot realiza prin operațiuni de amploare, mecanizate, În care se investea capital enorm. În afara acestei perspective Înguste, există sute de considerații ce sunt inevitabil neglijate, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Din această perspectivă Îngustă sunt excluse sute de aspecte, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Însă aici, În analiza agroeconomică, agenții umani care adoptă această perspectivă au capacitatea politică, cel puțin pe termen scurt, de a se asigura că nu vor fi luați
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
așadar, nu Între cei care concep politica agricolă În funcție de obiective culturale și sociale (cum ar fi conservarea fermelor familiale, a peisajului sau au diversității) și cei care vor să maximizeze producția și profitul, ci mai degrabă Între producționiștii cu vederi Înguste și cei cu vederi largi. La urma urmei, preocuparea pentru eroziunea solului și rezerva de apă era determinată mai rar de grija pentru mediu și mai adesea de grija pentru sustenabilitatea producției curente. Faptul că studiile privind culturile și agroeconomia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]