3,455 matches
-
l-a solicitat pe N. Cornățeanu să ocupe postul de conducere al Secției de „Economie Rurală”, care era în acel timp, echivalent cu gradul de profesor universitar. Aici, timp de peste 10 ani a desfășurat o activitate foarte bogată, de mare însemnătate pentru cunoașterea stării economice a exploatațiilor agricole mici și mari din țara noastră, propunând schimbări profunde în organizarea și activitatea acestora. În anul 1935 - 1936, N. Cornățeanu a primit o bursă Rockefeller prin bunăvoința marelui sociolog Dimitrie Gusti, studiind fenomenul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dimitrie Gusti să-l solicite pentru a conduce echipa de economiști la tema «Studiul economic al satelor» în anii 1929 -1931, sub egida Institutului Social Român. Se știe că aceste cercetări au stat la baza unor lucrări de sociologie de însemnătate națională, pentru cunoașterea reală a economiei satelor. La fel ca mulți iluștri înaintași, N. Cornățeanu a întocmit lucrări importante pe baza studiilor efectuate în străinătate. Una dintre aceste lucrări a fost Agricultura și cooperația în Elveția (1938). Aflăm aici că
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
plătit, iar un om prost plătit nu poate accepta o muncă aproape gratuită. Țăranul dintotdeauna și până azi a plătit scump produsele industriale, fiind silit în alte vremi la autarhie”. Tot în lucrarea amintită el aducea idei economice de mare însemnătate pentru progres. Așa, de exemplu, susținea ideea realistă, logică, după care salariul nu poate crește decât pe baza rentabilității. Cornățeanu considera că siguranța proprietății în orice stat este o condiție a progresului. Un rol important în evoluția tehnică pe toate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
economia agrară și contabilitatea. Considerăm interesant să enumerăm câteva titluri din cele peste 200 de materiale publicate în «Viața agricolă»: Productivitatea și rentabilitatea capitalului, Înființarea unui oficiu de contabilitate agricolă. Reforma agrară în Polonia, Programul agrar al Uniunii plugarilor elvețieni, însemnătatea și rentabilitatea creșterii vitelor în România, Bugetul țării și agricultura, Regimul proprietății, De vorbă cu țăranul nostru, Creditul agricol, Prețul minimal la grâu, Criza și contabilitatea agricolă. Conținutul materialelor publicate de N. Cornățeanu a fost plin de miez și idei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
asemănătoare este și aprecierea pe care o face Ivan Slade, unul dintre asistenții lui Karl Popper: [...] aș dori să critic o instituție în aparență nepolitică, și anume sistemul educațional. Teza mea e simplă, dar cred că nu e lipsită de însemnătate. Ea poate fi formulată astfel: aproape cu toții suntem educați în școală în direcția recunoașterii autorităților. În opinia mea, nici școala și, parțial, nici universitatea nu încurajează capacitatea critică a gândirii umane; mai mult, se pare că ele o reprimă 4
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fel este și "solidificarea" lor, prin interdicția de a le pune în discuție. În ceea ce privește pericolele relativizării, să amintim avertismentul lui Platon din Legile: Toată lumea e încredințată, cum spuneam adineaori, că jocurile copiilor nu sunt decât jocuri, că e de puțină însemnătate faptul de a le modifica și că din schimbarea lor nu poate ieși nici vreun mare bine, nici vreun rău mare. Astfel, în loc să-i depărteze de la orice schimbare în materia aceasta, ceilalți le cedează, le mulțumesc capriciile lor; și nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Neamț, Dorin Popescu, consulul Consulatului General al României la Cernăuți, Ioan Bodnar, președintele filialei sucevene a Uniunii Ucrainenilor din România... Au fost intonate imnurile României și Ucrainei și au fost rostite scurte discursuri de către oficialii prezenți. IPS Pimen a subliniat însemnătatea independenței, relația pe care o are România cu Ucraina, credința ortodoxă ca un important liant al prieteniei dintre români și vecini. Consulul Dorin Popescu afirma: “Pe noi ne leagă totul, de la geografie, la geopolitică, avem aceeași experiență istorică tragic; ne
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o are în definiția generală a conștiinței 2. În fața unei noi necesități de legitimare și integrare sistematică a celor mai recente achiziții ale cercetării fenomenologice (de care țin circumscrierea existențialelor sau teoretizarea "stării de aruncare", a facticității, a transcendenței eului), însemnătatea conștiinței reflexive (ca instanță judicativă a propriilor acte sau gânduri) devine marginală. Existențialismul ajunge astfel să infirme și să sancționeze o linie tradițională inaugurată de Fericitul Augustin cu al său "redi in te" și păstrată vie, până la încununarea idealismului german
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
destul de pregnantă). Dacă jurnaliștii în formare au prizat acest model, filologii au strâmbat din nas sau au rămas în expectativă. Numărul partizanilor anticomuniști li se părea a fi ridicol de mic, iar mișcarea lor defensivă (și nu ofensivă) - lipsită de însemnătate. Luptătorii anticomuniști erau văzuți de filologi ca niște utopici nesăbuiți și chiar caraghioși. Recunosc că m-am simțit ofensată de o asemenea percepție injustă. Am luat atunci argumentația de la capăt, pas cu pas, și am început o construcție narativă a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Criteriul pentru treptele evolutive ale unei ființe vii constă, în esență, în măsura în care aceasta poate apărea ca o totalitate în fața mediului său. Planta o poate face într-o măsură superioară pietrei, iar animalul într-un grad superior plantei. În lumea animalelor, însemnătatea sistemului nervos, în lupta pentru existență, este legată de faptul că acesta face posibilă apariția lor ca un tot unitar. Animalele pe care le numim superioare au un sistem nervos mai concentrat decît cele zise inferioare. Și tocmai acestei concentrări
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lucru poate fi de cea mai mare importanță pentru viața practică dar, pe de altă parte, poate conduce și la conflicte tragice, dacă mobilizarea s-a realizat într-un alt sens decît cel în care trebuie acționat. Are o mare însemnătate, în legătură cu aceste considerații, ceea ce demonstrează Alexander Shand și anume că orice sentiment total tinde să devină baza unei etici. Concentrarea în jurul unei valori aduce cu sine tendința de a pune la cale tot ce este necesar pentru a menține și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însuși al concepției antice despre viață. Platon știa desigur cu claritate că viața este în aceeași măsură comedie și tragedie și că acestea sînt legate între ele într-un mod firesc. Dar ideea n-a căpătat totuși la el o însemnătate hotărîtoare. Poate că, în această chestiune, Socrate ocupă o poziție aparte. Lucrul acesta va fi cercetat mai amănunțit ulterior. Cu toată rezerva pe care trebuie s-o avem în considerațiile de acest gen, trebuie să spunem că de abia epoca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
despre care a vorbit în Uvidenskabeling Efterskrift, 1846 Samlede Skrifter, XII). Dorința mea este să continui ceea ce Kierkegaard a indicat în cîteva trăsături, dar totodată să demonstrez caracterul neîntemeiat al limitelor pe care el pornind de la premisele sale le fixează însemnătății acestui stadiu, în ce privește atît volumul cît și conținutul și energia sa. CAPITOLUL II RÎS ȘI HUMOR 12.Sentimentul ridicolului În legătură cu semnificația maio veche a cuvîntului humor, Henry Home atrăgea deja atenția asupra faptului că un caracter este numit "humorous" doar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
teorii se potrivește unui anumit grup de cazuri și că este imposibil de găsit o formulă care să se poată aplica ambelor grupe. Bineînțeles, fiecare teorie își scoate în evidență propriile puncte de vedere impotante. Și ambele conduc la înțelegerea însemnătății rîsului în viață de pildă, la înțelegerea modului în care rîsul poate fi conceput ca un criteriu al adevărului (test of truth), așa cum a făcut Shaftesbury și Henry Home. Prin purgatoriul rîsului, se îndepărtează dintr-un material tot ce este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
eliberare în cazul în care rîsul este expresia batjocurii. Obiectul semnifică aici o rezistență ce părea să fie sau se socotea extrem de puternică, dar care este învinsă și se prăbușește. Pe cîtă vreme în rîsul spontan obiectul nu are nici o însemnătate iar în rîsul de eliberare există ceva de care ne distanțăm și pe care îl uităm, poate curînd, în batjocură, obiectul joacă un rol pozitiv. Există o tendință de a menține reprezentarea sau poate chiar vederea obiectului, ca să ne putem
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a străbătut tocmai acest purgatoriu; dar în amitire, acțiunea izolată dispare ca factor în dezvoltarea întregii personalități, poate chiar ca o felix culpa, iar nostalgia ce năzuiește înainte nu ne îngăduie să întîrziem la ceea ce nu mia are acum nici o însemnătate practică. 22. Simpatie Tipurile de humor descrise în cele de mai sus se situează mai aproape de autoafirmare decît de devotament. Superioritatea și noblețea sufletească, melancolia și nostalgia pot alcătui totuși baza pentru a glumi în legătură cu comportarea și destinul propriu și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
formează ca rezultat al trăirilor. Luptele și victoriile gîndirii, condițiile și limitele ce-i sînt puse în această dispută, după cum se vede, fapte de mare importanță (cf. § 34, 35). Dacă toate premisele intelectuale arătate pînă aici pot deveni de mare însemnătate pentru formarea unui sentiment total cum este cel al humorului, se înțelege că acesta indiferent de caracterul său individual, complicat sau subiectiv s-a putut dezvolta numai încetul în întreaga sa deplinătate și că trebuie să apară în forme foarte
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
afla adevarata valoare. Sentimentul său total era un entuziasm intelectual, bucuria cunoașterii trezită de activitatea gîndirii pentru a ajunge la ideile eterne și de a fi înălțat astfel deasupra fluxului schimbărilor. Cu toate acestea, îi revine lui Platon o mare însemnătate în dezvoltarea sentimentului total de care ne-am ocupat, prin înalta sa idee despre existență ca o mare ordine a lucrurilor, în comparație cu care evenimentele vieții omenești apăreau mici pînă la dispariție. Era oferit astfel un fundal intelectual ce făcea cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
total pe care l-au cercetat aici, deoarece el se poate naște dintr-o simpatie ce provoacă și face cu putință o legătură psihologică între personalitate și obiectul său, așa încît obiectul, oricît de mărunt, este văzut la valoarea și însemnătatea lui. Dintr-asta nu rezultă totuși că filosofii pe care i-am numit au fost humoriști. Shaftesbury a fost un admirator entuziast al frumuseții. El ținea de aceea să combată fanatismul și superstiția ce încercau să limiteze libera desfășurare a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a secolului al XVIII-lea (Lessing și Kant, Hamann, Schiller și Goethe), pe lărgirea orizontului spiritual pe care o adusese aceasta și reprezentarea despre caracterul originar și varietatea vieții spirituale, pe care ea o trezise. Pe lîngă asta, o mare însemnătate a avut și faptul că s-au cunoscut diversele orientări spirituale și de idei, viața credinței și a stărilor sufletești din numeroase epoci și s-a căpătat simțul și îndemnul de transpunere în variate moduri de considerare și puncte de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu toate că nici o parte izolată din experiența noastră nu-l poate exprima integral. Doar o vi-ziune superioară sau o gîndire speculativă deschidea accesul la el. Orice experiență individuală, orice reprezentare luată dintr-un domeniu de observație special puteau dobîndi doar o însemnătate simbolică. Filosofia romanticilor este un idealism nerăbdător. Se tindea în chip nestăpînit să se pătrundă, printr-un soi de magie, în ceea ce "coagulează umea în cea mai profundă intimitate", iar gînditorii nu aveau defel simțul muncii în detaliu, cu puncte
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe imposibilitatea unei reprezentări perfecte a ceea ce este foarte înalt. Marele humor ajunge la o dezvoltare deplină de abia cînd ceeea ce este mic și mărginit este privit ca formă necesară a ceea ce e mare și infinit, căpătînd astfel o însemnătate pozitivă. Humorul romantic putea să ducă și chiar a și dus la desconsiderarea lumii empirice și a străduințelor de reforme practice. Vom vedea clar acest lucru la Carlyle. Elementul realist al marelui humor, corespunzînd fidelității sale față de realitate, nu-și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trăirile proprii ce vor acționa decisiv asupra stării sufletești finale. Chiar și cînd viața reală intervine cu putere, activitatea intelectuală și caracterul ei fericit sau nefericit poate fi totuși hotărîtor. Oricît de important este fundalul științific de idei al vieții, însemnătatea sa pentru un sentiment total cum este humorul e totuși numai una indirectă. Și așa cum am văzut (* 21), o experiență de viață fundamentală, cîștigată pe cale pur practică, poate avea aceeași importanță. În cele de mai sus, am distins între fundal
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din partea opusă și să socotim problematic faptul că viața psihică s-ar coagula într-o totalitate perfectă, deoarece devine astfel imposibilă unilateralitatea cerută de o muncă serioasă și o acțiune energică. Gustav Fröding a accentuat, într-o lucrare din 1890, însemnătatea și dreptul humorului față de rolul unilateral pe care îl jucau, după opinia sa, năzuința spre adevăr și aspirațiila morală, în literatura vremii. El spunea că în trecut exista mai mult humor decît astăzi, deși azi se predică așa de des
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Höffding, apărută în Die Philosophie der Gegenwart în Selbstdarstellungen, publ. de Raymund Schmidt, Leipzig, Vlg. Felix Meiner, 1923, vol. IV,, pp. 90-91). POSTFAȚĂ Problematica humorului a fost deseori dezbătută atît de esteticieni cît și de psihologi, întrucît comportă realmente o însemnătate cu totul aparte în existență. Interesul pentru fenomenul humoristic este confirmat și la un alt nivrl, într-un mod mult mai larg, de frecvența cu care se recurge, în vorbirea curentă, la sintagma "simț al humorului" o caliate de carenimeni
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]