36,299 matches
-
printr-o transformare de sine, în timp ce modernitatea consideră că subiectul este totdeauna luminat de adevăr, el fiind baza deciziilor sale etice. Altfel spus, în antichitate transformarea de sine survine înainte de cunoaștere, ca o condiție a ei, în timp ce pentru modernitate mai întâi vine cunoașterea iar apoi, ca o consecință a cunoașterii, transformarea de sine. Consecința: modernitatea postulează subiectul ca fundament atât al cunoașterii cât și al deciziei etice. Nu sunt de acord cu un existențialism creștin așa cum nu pot fi de acord
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
organizațiile fiind considerate grupuri. Când relațiile dintre grupuri iau forma unor jocuri de interese contradictorii cu puteri asociate acestor interese, organizația se relevă ca politică. Organizațiile sunt alcătuite din părți contradictorii și pentru a li se înțelege comportamentul trebuie mai întâi înțeleasă natura conflictelor interne și externe, distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
organizații internaționale.” Obiectivele acestora (de exemplu, Societatea Națiunilor înființată în 1919, Organizația Internațională a Muncii etc.) vizează, în special, crearea unui sistem de securitate internațională, armonizarea relațiilor dintre state etc. Perioada 1945-1989 se caracterizează printro dezvoltare a organizațiilor internaționale, mai întâi cele mondiale dar mai târziu și cele regionale. Organizația Națiunilor Unite (ONU), care are drept misiune esențială menținerea păcii, Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD sau Banca Mondială) reprezintă câteva exemple la nivel mondial, iar
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
I. - Interferențe ale sportului cu politica, Revista de educație Fizică, Mannheim, nr. 5/1997, p. 23. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 55 acesta nu respecta principiul egalității tuturor cetățenilor săi. După negocieri, CIO a acceptat mai întâi participarea Africii de Sud cu condiția ca echipa olimpică să fie alcătuită din sportivi negri și albi selecționați în funcție de performanțele lor prin intermediul unor probe eliminatorii la care să participe împreună concurenți albi și negri.”22 c) În 1968, cu puțin înainte de Jocurile Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO, conform căreia recunoașterea olimpică reprezintă o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale (ONU este cazul Sloveniei, NATO). Pentru a obține recunoașterea ca stat suveran (cu imn și drapel proprii), liderii politici ai RDG-ului au urmărit mai întâi recunoașterea olimpică. Aceasta Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 77 presupunea ca arborarea drapelului în competițiile sportive internaționale să fie permisă și în țările membre NATO. De asemenea, Timorul de Est și-a trimis ca reprezentanți 4 sportivi,care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace, cei doi domnitori se vizitară. Mai Întâi fu invitat Ștefan În țara turbanelor turcești, iar sultanul se lăuda cu bogățiile și aurul țării sale, cu cadânele și cu câte și mai câte, doardoar i-o veni lui Ștefan gând de război, ca să fie Încălcată Înțelegerea. Când veni
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
negru. Mici cât unghia, aproape să treacă neobservate. Își spuse că negrul nu e bun și apasă butonul roșu. La fel ca în sala de baie, se deschise o ușă glisantă, lumina se aprinse și rămase uluit de ceea ce vedea. Întâi a crezut că visează. Se frecă la ochi, își ciupi obrajii, apoi încet-încet se potoli. Era ca și cum ar fi intrat în atelierul lui din București, de lângă Universitate. În stânga, era măsuța lui de lucru cu sculele răspândite ici și colo, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu bijuterii create de ea. Ajutată de cine? Cataloagele ei ocoliseră lumea, participase la expoziții internaționale până a ajuns... Nu, nu, nu, acolo, la Bayreuth, ea a vrut să fie alături de mine. Și-a prezentat expoziția și a plănuit totul, întâi expoziția, apoi venirea la București... De aceea era atât de tristă! Și-o amintea în sala de expoziție, cu părul ei blond, bogat, lăsat pe umeri, dând mâna cu unul, cu altul... Da, ea știa ce va urma. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Îl strigă Toni! Câinele dădu din coadă. Ce bucuros sunt că am un tovarăș! Seara, ostenit de atâta muncă, stăteau amândoi pe prispă, până târziu. Și Petre îi povestea... și-i povestea... Nu se știa care din ei adormea mai întâi. Mai erau încă multe de făcut în casă. Era nerăbdător să ajungă la București, să-i spună Cameliei ce reușise să facă. Apoi mai primise o scrisoare de la Radu, fiul cel mic, care se întorsese de la Londra. Îl informă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
loc însemnat de prezența lui Enescu, Mihai interveni: Pe mine, tată, m-a pasionat tot ce s-a scris despre George Enescu. A avut o viață extrem de bogată, interesantă, plină de bucurii dar și de tristețe. Să vă spun mai întâi ce-am citit, cu ani în urmă, cu ocazia unui "Festival Enescu" într-o revistă, ceva de neimaginat, de care cu siguranță puțini au aflat: la carnavalul de la Rio de Janeiro, una din cunoscutele școli de samba participase cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
punct, m-am gândit și eu, pentru a-mi umple timpul, să fac ceva concret, în afara sarcinilor de dădacă, șef de protocol, impresar... Așa că, urmând exemplul tău, am început să mă interesez de artă, respectiv de bijuteria de artă. Mai întâi am studiat și călătorit mult, atrăgându-mă nu kitsch-ul monden, ci arta, cea veche și adevărată a meșterilor din Egipt, Persia, China, Grecia... În căutare de inspirații, vizitam Luvrul și marile muzee ale lumii. Mi-am deschis, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
repete pe a noastră, nici Beatrice, nici eu nefiind pregătite pentru așa ceva! * Petre, Petre... Câți ani au trecut de când ne-am despărțit fără rămas bun? Cum de-am fost noi purtați "pe aripile vântului", unul în fața celuilalt, la Bayreuth? Mai întâi recitalul lui Mihai, pe urmă întâlnirea la expoziția de bijuterii. Eram din nou adolescentă, simțeam din nou că-mi pierd respirația când te-am văzut. Nu mai erai junele de odinioară, dar ce conta! Eu, în schimb, mă simțeam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care mistuiră hârtia de mătase cu lăcomie. Se înălță la început, pentru câteva clipe, o flăcăruie albastră și apoi... nimic. Lui Petre nu-i venea a crede că totul, își zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele căuș în apă, mai întâi cu banul de argint, apoi cu oul, s-au uscat cu ștergarul... Apa, oul și banul de argint semnificau curăția, legătura cu Mântuitorul și norocul în viață. Petre le spunea la fiecare "Hristos a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
directorul fabricii, conveniră data și ora "acțiunii", directorul se arătă binevoitor să-i ajute cu un camion cu macara pentru transport... Operațiunea dură o săptămână, n-a fost ușor, dar au făcut, cu toții, o treabă bună. Petre a fotografiat, mai întâi, fiecare mașină, din mai multe părți, ca să știe cum arată, la demontare au numerotat fiecare piesă detașată cu vopsea, le-au pus în lăzi mari, meșterite de badea Ion, au cântărit totul la bascula fabricii, s-a făcut chitanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
putea să-mi dea la întrebările mele? Acum badea Ion mi-a creat, aici sus, la cucurigu, un spațiu pe care-l numesc "turnul meu de fildeș". Din urâciunea de mansardă care era, badea Ion și-a dovedit toată măiestria. Întâi mi-a mărit lucarna, transformând-o într-o fereastră, în dreptul căreia mi-a așezat masa, încât lumina cerului cade, albastră, pe foile de scris. De ce albastră? De ce mă obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal, fiind o localitate nouă în comparație cu localitățile Heci, Lespezi și Buda, apariția școlii este de dată recentă - la începutul sec. al XX-lea. Mai întâi, școala a funcționat într-un local închiriat de la cetățeanul Ion Barbu. În anii '30, s-a construit un local modest prin grija învățătorului Neculai Vatamanu, după care în anul școlar 1961-1962 a început construcția unui local din cărămidă acoperit cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
celui mic. Apoi urmează cadourile. Tot acum se așează pe masă o farfurie cu tot felul de obiecte: caiet, creion, carte, basma, bani, pahar cu vin, cruciuliță. Toate acestea se arată deodată copilului și pe care pune el mâna mai întâi se crede că acela îi va plăcea mai mult în viață. Colăcimea Când copilul avea 2-5 ani, părinții dădeau nașilor colacii de botez. De obicei, nașul îi cerea. Dacă din anumite motive (boală, deces) părinții nu-i dădeau, copilul ajuns
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama Măriuca, pe cumătra Ilinca ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în final la Pașcani, într-o căsuță cu mulți brazi la poartă și o boltă de viță de vie. Fiul lor, Viorel, născut în 1944, este absolvent de Conservator, secția pedagogie. Viorel Pascal a funcționat, ca profesor de muzică, mai întâi la Pașcani, apoi la Școala nr. 2 din Gura Humorului, de unde a ieșit la pensie, revenind la casa părintească din Pașcani. Ilie Pascal a încetat din viață la 05.07.1996 și este înmormântat, alături de mamă și de soție, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu mama.“ Și-a aruncat jacheta pe umeri și a coborât cu mine. După ce ne-am așezat la căpătâiul ei, de-o parte și de-a alta, mama și-a scos mâinile din așternut. A arătat calmă, cu degetul, mai întâi spre Naoji, apoi spre mine. Întorcându-se spre unchiul Wada, și-a împreunat mâinile a rugăminte. Unchiul a încuviințat din cap și-a zis, simplu: — Am înțeles. Mama a închis ochii, ca și cum cuvintele lui ar fi liniștit-o. Apoi și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
politici de brand de angajator care înseamnă (acesta este nucleul dur în crearea ethosului unui brand de angajator) îmbunătațirea calității vieții profesionale și personale, a calității vieții comunității etc. Toate acestea, pe fondul faptului că brandul de angajator implică, mai întâi de toate, ca realitatea din organizație să fie aceeași cu imaginea transmisă (aspect ce presupune un foarte bun management al oamenilor). În unele locuri ale literaturii de specialitate și ale practicii, brandul de angajator are mai mult aerul de a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din faptul că promisiunea brandului nu este o poveste, ci o realitate. "...un grad înalt de consistență și continuitate este imperativ pentru a menține integritatea și credibilitatea brandului"45. Câțiva pași sunt funciari în construirea strategiei de branding de angajator. Întâi de toate, trebuie să poziționăm brandul. Barrow și Mosley ne dau reperele prețioase și de această dată. A poziționa brandul este "arta și știința de a ținti audiența potrivită cu cele mai convingătoare beneficii și mesaje ale brandului"46. Apoi
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fost eșecuri din cauza problemelor de comunicare. În astfel de contexte este important să comunici înzecit, mai ales intern: angajații trebuie să știe ce se petrece, să înțeleagă, să fie de acord să ia parte la schimbare. Ce să comunicăm mai întâi despre brandul de angajator? Identitatea sa71. Indiferent că este vorba despre o lansare sau o relansare a mesajului unui brand, regula este aceeași: comunicare internă și externă, pentru ca toți partenerii să înțeleagă contextul existent sau creat. Mosley și Barrow punctează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și credibilitatea brandului, acesta nu își poate permite să stea neclintit"80. Rostul cercetării în strategia de branding de angajator O altă îndrumare în strategia de branding, a opta în îndrumarul lui Olins, este cercetarea sau reducerea riscului 81. Mai întâi, care sunt meritele cercetării? Nu numai că sprijină izolarea corectă a așteptărilor, nevoilor sau gusturilor publicu-rilor-țintă, dar dă seama de tendințele pieței forței de muncă, pieței afacerilor în general, de nevoile potențiale ale populației, de contextul trecut și prezent etc.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]