3,412 matches
-
de Dunăre, și nu la sud! În al doilea rând, ipotezele cele mai diverse au teren liber de manifestare, dată fiind sărăcia izvoarelor privitoare la spațiul nord-dunărean de-a lungul mileniului care separă retragerea stăpânirii romane la anul 271 de Întemeierea statelor românești În secolul al XIV-lea. Este așa-numitul „mileniu Întunecat“. Lipsesc cu desăvârșire izvoarele scrise interne. Dar nici izvoarele externe nu spun mai nimic, sau nimic sigur, despre români (până la Gesta Hungarorum, cronica notarului anonim — Anonymus — al regelui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În plus, au fost state mici, greu de comparat cu Ungaria și Polonia, „mari puteri“ ale Europei Centrale, și chiar cu regatele sud-dunărene, Bulgaria și Serbia, care și-au avut momentele lor de expansiune și de glorie cu mult Înainte de Întemeierea țărilor române. Aveau, În terminologie apuseană, rang de „principate“ („principele“ purtând dubla titulatură de „voievod“ și „domn“ — cel din urmă cuvânt provenind din latinescul dominus). Nu puteau fi — potrivit ierarhiei feudale a Evului Mediu — pe plan de egalitate cu regatele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi extins În Evul Mediu pe un teritoriu care inițial nu le-a aparținut. Istoricii români consideră, dimpotrivă, că teritoriul românesc era la origine chiar mai mare decât România de astăzi. Veacul al XIV-lea a fost favorabil românilor, prin Întemeierea și creșterea teritorială a celor două țări. Dar apoi pierderile s-au ținut lanț, timp de câteva secole. Spre sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (În jurul anului 1418), turcii anexează Dobrogea, privând țara Românească de ieșire la mare. În aceeași perioadă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
abuzurile guvernelor ei În problema națională, Ungaria era totuși un stat liberal, de alt tip decât Rusia autocrată). În plus, asupra Basarabiei, românii aveau un drept istoric de necontestat (fusese răpită Moldovei În 1812, În timp ce principatul Transilvaniei făcuse parte de la Întemeierea lui din Ungaria). Transilvania avea Însă altă strălucire. Era o țară frumoasă și bogată. Dăduse românilor o pleiadă de cărturari și tot aici Începuse mișcarea națională românească. Sufletul românilor era cu Transilvania. Moartea lui Carol I (octombrie 1914) a Înlăturat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și continuitatea. O istorie fragmentată cum este, În fapt, istoria românilor apărea ca model perfect de istorie unitară. Dacia antică corespundea pe deplin României moderne. În 1980 s-au aniversat — În urma unui calcul cu totul aproximativ — 2050 de ani de la Întemeierea „statului dac centralizat și independent“ al lui Burebista; s-au ținut lanț discursuri, simpozioane, sesiuni științifice, articole În presă, totul Încheiat cu un „spectacol grandios“ În prezența lui Ceaușescu, pe cel mai mare stadion din București. Prin astfel de reconstituiri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
înspăimântătoare, când cei rămași în viață i-au invidiat pe cei dispăruți, mulți oameni mutându-se la țară, în suburbii, oriunde altundeva. Orașele încetaseră să mai fie locul propice pentru o familie sau, mai grav, după Jayne, unde să încerci întemeierea unei familii. Atât de multă lume își pierduse capacitatea de a iubi. Jayne voia să crească niște copii talentați, disciplinați, înclinați spre succes în viață, însă îi era teamă de aproape orice: pericolele pedofiliei, ale bacteriilor invizibile, ale SUV-lor (aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță interesantă, care Îl privește pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
destul de des, în contact cu cititorii lor. La una din asemenea adunări ne aflăm în această seară, două zile după splendida manifestație a poporului de 1 Mai, sărbătoarea muncii, și cu câteva zile înainte de aniversarea de 30 de ani a întemeierii eroicului partid comunist. Conferința mea despre Ion Creangă nu se adresează unor ignoranți, ci unor cetitori cu oarecare cultură. N-am nevoie de explicațiile din josul paginii, dintre care unele cum e nota pentru Pristandà sunt greșite. Neologismele nu trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lipsit de semnificație faptul că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani de la urcarea sa în scaun va ridica primul monument. De la întemeierea Moldovei și până la urcarea în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul constituirii sale ca stat, Moldova a dat dovada unei vitalități și puteri militare puțin obișnuite pentru o țare care abia se închega. Se știe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievozii români ar fi luptat împotriva hanilor pecenegi, cumani și tătari. La sfârșitul secolulul al XIII-lea are loc formarea statului feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudal Țara Românească, iar la mijlocul secolului următor are loc formarea statului feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea a fost văzută ca un fel de centralizare. Am afirmat că „din momentul întemeierii statelor feudale Moldova și Țara Românească, a existat o domnie autoritară care a avut la dispoziție instituții cu ajutorul cărora ea și-a putut impune voința supușilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea a fost văzută ca un fel de centralizare. Am afirmat că „din momentul întemeierii statelor feudale Moldova și Țara Românească, a existat o domnie autoritară care a avut la dispoziție instituții cu ajutorul cărora ea și-a putut impune voința supușilor”, iar Constantin C. Giurescu a socotit că “centralizarea ar fi echivalentă cu apariția puterii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care apare dintr-o data, centralizarea find un proces îndelungat și evolutiv. Dar, nu se poate vorbi la noi de un stat centralizat care a apărut în urma unei fărâmițări feudale ca în Apus, pentru că nu a existat o fărâmițare feudală înainte de întemeiere. În Apus, timp de cinci secole, s-au creat ducate, comitate, seniorii care s-au sustras autorității centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat câteva secole, deci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui process “îndelungat și evolutiv” cum zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie să stabilim exact cum s-a realizat întemeierea celor două țări românești. În Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în studiile sale că domeniul domnesc din Moldova și Țara Românească a fost aidoma domeniului pe care îl stăpâneau regii Franței, el fiind administrat direct de domn. Domnul avea un domeniu format din sate, pe care le stăpânea încă de la întemeierea Țării, numărul lor crescând pe măsură ce s-a consolidat autoritatea domnească. Abia de curând a apărut o lucrare specială despre domeniul domnesc din Țara Românească (secolele XIV-XVI) . Ion Donat, autorul acestui studiu monografic, a demonstrat pe bază de documente că există
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente este întărită cumpărarea unor locuri în pustiu, un loc este dăruit mânăstirii Tazlău ca să își facă o prisacă și un altul este dăruit mânăstirii Putna. Așadar, pentru întemeierea unor sate, domnul dă doar 6 privilegii. În primul document din 8 decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și 1438, nouă privilegii în care este vorba de un loc în pustie pentru întemeierea unui sat. În patru ani au fost dăruite tot atâtea privilegii câte a dăruit Ștefan în cei 47 de ani de domnie. Un prim document în care este pomenit un loc în pustiu este cel din timpul lui Iuga voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dispunea de venituri bănești, încât putea să cumpere și să întemeieze sate la granița cu Polonia. Era în interesul domnilor ca țara să fie colonizată încât, nu este exagerat să credem că efortul de colonizare s-a manifestat imediat după întemeierea țării. Colonizarea a fost favorizată și de faptul că țăranul român nu era legat de pământ, așa cum se întâmpla în alte state feudale. Odată îndeplinite obligațiile față de stăpânul moșiei, țăranul avea liberatea să plece pe altă moșie, unde i se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pământul era locuit și moșiile au fost stăpânite din moși și strămoși”. Cercetând documentele de la sfârștul secolului al XIV-lea și din secolul al XV-lea reiese limpede că moșiile, mare parte dintre ele, erau constituite atunci când a avut loc întemeierea. Domnii care s-au perindat pe scaunul Moldovei au făcut și ei danii, dar aceste danii nu au constituit temelia formării domeniului boieresc. Marile moșii din Moldova nu s-au constituit ca dar al unei feude de către domn unui vasal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sud a domeniului, și nu în mijlocul lui, cum credea B. T. Câmpina și P. P. Panaitescu. Nu se știe cum s-a format acest domeniu. E probabil că în aceste părți să fi existat o alcătuire social-politică de dinainte de întemeiere. Mihail a avut trei feciori: Ivanco, Iurie și Sima. Dintr-un privilegiu de la Ștefan cel Mare, aflăm că Ivanco vindea satul Dobrușa lui Ștefan Trifăscul, ceea ce înseamnă că moșia lui Mihail fusese împărțită între fiii săi, din moment ce vinde numai Ivanco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de jumătate de sat, s-au dat 38 de privilegii, 21 reprezentând o cumpărătură, 12 întărirea unei proprietăți și cinci danii făcute de domn. Beneficiarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]