3,864 matches
-
cazul restaurantelor fast-food, nu este neapărat nevoie să se încalce regulile trofologiei și ale nutriției enzimatice. De exemplu, pâinea nu este absolut necesară pentru a face un „sendviș”. În sud-estul Asiei, oamenii folosesc frunze crocante de salată verde pentru a înveli tot felul de ingrediente delicioase, multe dintre ele crude, pentru a crea mâncăruri sănătoase care pot fi consumate cu ușurință chiar dacă sunteți „pe fugă”. Salata verde reprezintă o combinație favorabilă pentru orice aliment și oferă atât enzime active, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ușurință chiar dacă sunteți „pe fugă”. Salata verde reprezintă o combinație favorabilă pentru orice aliment și oferă atât enzime active, cât și un conținut de fibre. În Japonia, foile presate de alge uscate (nori) sunt folosite în același fel pentru a înveli tot felul de ingrediente, cum ar fi sparanghelul gătit în apă, salata verde și varza crudă, peștele crud, fasole verde, ceapa tocată, roșiile, carnea de vită mărunțită, avocado și alte alimente sănătoase bogate în enzime care sunt atât nutritive, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
bijuteriile și orice altceva care vă leagă corpul. Așezați-vă întins pe spate, pe podea sau pe un covor (saltelele și canapelele sunt prea moi). Picioarele trebuie să fie puțin depărtate, iar brațele lăsate relaxat pe lângă corp. Dacă este nevoie, înveliți-vă cu o pătură ușoară pentru a preveni frigul. Întindeți cu atenție gâtul, astfel, încât capul să stea confortabil, fără a contracta mușchii gâtului. Dacă este necesar, puneți o pernă mică sau un prosop rulat sub ceafă, pentru a împiedica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și gândacii și își pierd vitalitatea. Alimentele conservate, prelucrate, păstrate și înghețate care au o anumită perioadă de valabilitate vor dăuna doar per total calității întregii diete prin „caloriile goale” și vă va bloca colonul cu resturi dăunătoare și toxice învelite în mucus. O „bucătărie goală” vă determină să mergeți la cumpărături mai des, să fiți mai atent la ceea ce consumați și la felul în care combinați diferitele tipuri de alimente și să mâncați mai puțin; - „Camera Goală” - evitați aglomerarea excesivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și mă trezesc că-mi pierd echilibrul În pantofii aceia incomozi și mă redresez, mă Întorc și o iau pe vechea scară până În stradă. Afară pe trotuar e foarte frig și complet pustiu. Mă uit la o cutie din carton Învelită În staniol, cu niște resturi de mâncare rămasă Înăuntru. Cineva s-a pișat pe resturile alea, iar orezul plutește Într-un mic bazin Înghețat de urină. Mă Îndepărtez. Frigul mi se strecoară În oase cu fiecare pas făcut pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de căcat și oricum am făcut prea multe ore suplimentare În ultima vreme. Să nu faci niciodată luni sau marți ce poți face sâmbătă sau duminică, când ești plătit dublu. Asta-i filosofia mea. Iau pilota de pe pat și mă Învelesc cu ea pe canapea, apoi ațipesc urmărindu-l pe Stephen Hendry cum căsăpește pe cineva la snooker. Bine că măcar un retardat pârlit de fan Hearts poasă pună laba pe niște argintărie, chiar dacă doar la un lăudat joc de crâșmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M. Ungureanu, "Contribuții la studiul "terapeuticii" prin onomastică la români", în vol. Studii de onomastică, IV, Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit., p. 47. 74 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 145. 75 Roger Mucchielli, Fața omului și caracterul, traducere, avanprefață
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care cel ce locuiește În bojdeucă are acces la cer În toată adîncimea lui. Pe de alta, forța liliacului este hiperbolizată În sensul că Înflorirea nu acoperă doar o bucățică de geam ci dintr-o dată cerul Întreg. Îl acoperă protector, Învelindu-l În mireasma lor și pătrunzîndu-se totodată de fiori siderali. Ninge ca-n povești Poemul Mariei Tirenescu, de care va fi vorba mai jos, este, Într-un anume fel, ecoul altor două poeme În care unul din elementele de recuzită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
existau vreo cincisprezece cuvinte distincte), care străbate scrierile grecești. În schimb, în lumea antică (la fel ca în cea medievală) nu există un discurs propriu și general despre artă. Detaliu deloc lipsit de importanță: arta ca fapt nu apare decât învelită într-o discuție despre artă. Nu se produce, practic, artă fără a produce, teoretic, o cronologie și o apologie a obiectului: dublă emergență care se realizează abia în secolul al XV-lea al erei noastre, în prima Renaștere. Suntem îndreptățiți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la început, „steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase“. Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație metaforică apărută relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latină. În această privință Philippide se deosebește de Hasdeu, care proceda invers, urmărind să absolutizeze caracterul latin al limbii române prin circulația sporită a cuvintelor de origine latină și prin etichetarea ca latină a laturii semantice a limbii române, latură învelită pe alocuri în ambalaj nelatin, cu precădere slav. Teoria etimologiei populare este o încercare de a suplini ineficiența aplicării fonologiei la istoria limbii, fapt constatat anterior și de alți lingviști neogramatici. Gilliéron scrisese în 1919 lucrarea La faillite de l
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o baie de clorură de calciu; icrele astfel obținute sunt servite într-o cutie metalică de „Iranian Caviar“, pe care, cu un greu disimulabil hohot de râs, a fost inscripționat textul „Imitacion El Bulli“. Când găsești pe masă un pește învelit în vată de zahăr, ori când dai peste niște banali frites, cartofi prăjiți, și ai surpriza să constați că este vorba despre ananas liofilizat, nu poți decât să te gândești la uriașa diferență dintre experimentele catalanului și ceea ce Păstorel numea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așezat pe o temelie neaoșă, aceea a plăcintelor pe care le-am moștenit de la romani. Nici romanii nu s-ar putea lăuda cu brevetul de inventatori ai plăcintei, din moment ce vechii egipteni puneau la cuptor un amestec de miere și nuci învelit în cocă; Grecia antică a adus lumii primul aluat în sens modern, adică sub formă de foaie de plăcintă, în care se coceau diferite fripturi de carne. Când romanii au ocupat Grecia, au cucerit și plăcintele grecești, pe care au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au evoluat mult pe parcursul paleoliticului. Tehnicile cele mai primitive sunt piatra încinsă și coacerea sub jar. Coacerea în spațiu închis se realiza prin diferite metode care s-au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acest caz, de inspirație turcească) a dus și la larga răspândire (inclusiv în mediul rural) a sarmalelor, „mâncarea națională a românilor“ (E. Niculiță Voronca), preparate de secole așa cum o facem și astăzi. Bineînțeles că exista un soi de sarmale arhaice, învelite pe vremuri în multe feluri de frunze, nu numai în varză (în fond, și alivencele sunt un fel de sarmale avant la lettre...), și a căror umplutură era făcută din spărtură din diverse cereale, în special din mei. În Maramureș
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice Transilvaniei, în care carnea nu este tocată, ci mărunțită. Acest
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne, specifice Transilvaniei, în care carnea nu este tocată, ci mărunțită. Acest din urmă amănunt ni se pare a semnala arhaismul rețetei. Doar ca o curiozitate pomenim faptul că, în secolul al XVI-lea, țăranii francezi obișnuiau și ei să învelească în frunze o pastă făcută din mei și să le coacă în spuză. Despre sarmalele acestea arhaice, umplute cu păsat de mei, nu prea sunt multe de spus... Parafrazându l pe Păstorel, ele nu-i pot interesa decât pe protocroniștii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec din carne (dezosată, bineînțeles) de șalău sau de știucă și de scrumbie afumată. Rușii le
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au învățat și ei să facă sarmale, sub numele de dolmades (în turcă, dolma înseamnă „umplut“, iar la greci, așa cum am precizat, sarmas înseamnă drob de miel, căci tot cu un fel de „rulou“ avem de-a face, așa cum este învelit în prapure), dar este foarte probabil ca influența turcă să fi fost precedată de cea romană, căci latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin umplută cu carne. Sarmalele românești cu învelișuri atât de variate puteau fi întâlnite, pe vremuri, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Prepararea acestei rețete necesită mult timp și răbdare. De obicei, se gătește în ajunul Crăciunului. Carnea tocată se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cu orezul, boiaua iute și sarea. Cu o parte din amestec se umple găina, iar restul se învelește în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează fundul unei cratițe mari cu felii de slănină, costiță de porc și cotoarele de varză murată. Deasupra se așază găina umplută, iar în jurul ei se aranjează sarmalele. Deasupra se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Röntgen (1845 - 1923), în modestul său laborator de la Institutul de fizică al Universității din Würtzburg — sudul Germaniei, vede cum un ecran de platinocianură de barium devine fluorescent la trecerea curentului electric de înaltă tensiune printr-un tub aproape vid și învelit de o culoare opacă. Misterioasele raze X care vor purta numele descoperitorului, iau cu asalt noaptea trecută de mijlocul ei, trecând prin întuneric, așa cum se va dovedi că vor trece și prin pereții de oțel. La această nemaicunoscută lumină, Röntgen
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
uniforma lui Nieve îi venea perfect, Gail cumpărându-i câte una nouă la începutul fiecărui an școlar. Părul său lins era mereu îngrijit, legat la spate într-o coadă lucioasă și strâns bine cu o agrafă frumoasă. Cărțile ei erau învelite în coperte de plastic transparente. Penarul se asorta cu pixurile și creioanele dinăuntru. Când intra în clasă, punea cărțile și foile care îi trebuiau într-un teanc pe bancă, cu marginile potrivite cu grijă astfel încât să arate ordonat și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]