3,096 matches
-
Precum romanii au distrus Grecia, tot astfel Germania va distruge Franța.“ „Dar Anglia, ce face Anglia?“ „Anglia nu se mișcă, vin de la Londra. Sunt deciși să nu se amestece.“ „Dar noi? Ce facem?“ „Noi nu putem fi decât de partea învingătorului, și învingătorul va fi germanul. Sunt îndurerat, dar nu putem face altfel.“ Eram trăsnită. Pornii înapoi, dar nu spusei mamei această tristă știre, pe care mă gândeam că o va afla a doua zi. Când trecurăm granița și ne văzurăm
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au distrus Grecia, tot astfel Germania va distruge Franța.“ „Dar Anglia, ce face Anglia?“ „Anglia nu se mișcă, vin de la Londra. Sunt deciși să nu se amestece.“ „Dar noi? Ce facem?“ „Noi nu putem fi decât de partea învingătorului, și învingătorul va fi germanul. Sunt îndurerat, dar nu putem face altfel.“ Eram trăsnită. Pornii înapoi, dar nu spusei mamei această tristă știre, pe care mă gândeam că o va afla a doua zi. Când trecurăm granița și ne văzurăm pe pământul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea de masă, așeză lemne tăiate în fața zidului și porni cu camionul, escortați de doi soldați, pe Vicenzo, feciorul, și zidarul italian care lucraseră. Se temea de trădarea lor. La întoarcere, tot dânsul o dezgropă și o dărui lui Ionel învingătorul. evacuarea Cum spusei, lumea [își] pierduse capul, toți voiau să fugă în Mol dova, oriunde numai să nu rămână în București. Din octombrie casele se închideau, cine avea în serviciu vreo nemțoaică o lăsa ca păzitoare. Câteva au scăpat averea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
averea cetățenilor, de se vor supune cererilor germane, dar, încheind, a crezut de cuviință să-i adauge(Toate amănuntele ocupării Bucureștilor sunt povestite în memoriile lui Emil Petrescu. (N.a.)): „Wird sind nicht Gäste, sondern Sieger“.(„Noi nu suntem oaspeți, ci învingători“ (germ.).) De aici înainte suntem sub potcoava lor. Doi ani va ține acest chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
imposibil de furnizat în lipsa de comunicații cu provincia și în sărăcia Capitalei. Emil Petrescu protestă și declară că nu va stoarce niciodată populația ca să poată răspunde la această exigență. Stolzenberg bătu cu pumnul în masă, zicându-i: „Uiți că suntem învingători și că învinșii trebuie să se supună“. „Puteți să-mi trageți un glonț, dar nu să mă supuneți la un astfel de lucru.“ Atunci i se decise înlăturarea și înlocuirea cu cei trecuți la dânșii. Telefoanele ne fură ridicate din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deși președinte al Crucii Roșii și cu semnul oficial pe ușă, mașina îi fu luată și el lăsat pe jos. Mie îmi zise: „Ils seront très durs“, parcă se mira. Și lui i-au spus că suntem învinșii și dânșii învingătorii, că îi costasem mult sânge. „Spre cinstea noastră!“ ar fi trebuit să le răspundă. Era deja foarte dezamăgit, crezuse că de la început va juca un rol de fruntaș. Istoria automobilului nostru însă nu se sfârșise: patru zile mai târziu (29
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar suntem robii lor! Nu vrem să fim asta! Nu vrem război! Haideți să izgonim pe uzurpatorii noștri proprietari și arendași! Jos guvernul! Să facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un exemplar a fost luat de la Ministerul Domeniilor, în ziua ocupării lui de germani, de d. Nicolau, inginer silvic care s-a strecurat acolo.]( Ediția I, 1937, p. 90.) percheziții și rechiziții De la doamna general
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scurt: „Nu știu, nu o văd“. El se uită la mine lung și nu insistă, dar doctorul Toepfer, mai intim, dori să știe de ce. „Fiindcă prea a fost prietenă cu in amicii de atunci care ocupau țara și Bucureștii, ca învingători.“ „O, doamnă, exclamă Nizami Pașa, d-ta judeci pe Marie-Nicole ca pe o ființă normală, dar știi bine că este anormală, nu poți fi atât de severă cu ea.“ [„Nu sunt severă, dar nu o mai cunosc. De este anormală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
kühlmann, czernin Demnitatea în general suferise mult în acest război, căci, sfărâmându-se toate normele vieții, fiecare nu-și mai încătușa pornirile și multe urâțenii ieșiră la iveală. Nu numai la noi, unde pe de o parte era frica de învingător (frica stupidă care răpește toate facultățile omului) și [pe de alta] dorința ființelor mediocre de a dobândi o situațiune la care nu putuseră aspira în timpuri normale, dar chiar la inamici, ființe sus-puse, ca Czernin și Kühlmann, veniți în București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau atunci Bucureștii. A doua zi, venind să ne vadă, ne povesti pățania ei și cât fusese de aiurită când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au căpătat un rol nou, puternic, părând să guverneze aceste lucruri (și au fost multe printre ele) asupra cărora omenirea nu a mai exercitat nici un control. Lucrarea lui Bruni Poporul Florentin a fost destinată unor lucruri mărețe. Nu au existat învingători în noile istorii doar lupta după lupta, prădarea orașelor, precum și un mare număr de schimbări violente de regim. Istoricii au desfășurat, uneori, o muncă superbă în impunerea ordinii narative cu privire la evenimentele pe care le descriau, dar direcția în care acele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dau aer, îți dau curaj și, coroborate cu apărarea, contraatacul și faza a doua, pot face lucrurile mai simple. Trebuie să căutăm să greșim cât mai puțin, iar jucătorii să dea dovadă de dăruire și să aibă o mentalitate de învingători. Ei trebuie să înțeleagă că tot ce fac, fac pentru ei, apoi pentru noi ca și grup și în final pentru suporteri și pentru cei care ne finanțează. Rep.: Care e situația celor doi străini pe care i ați avut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Cătălin Nicolau. FCM Bacău: StamatinMihălăchioaie (min. 63 Eudean), Lozneanu, Ursu, Codreanu - Huiban (min. 53 Lipovanu), Taban (min. 75 Curiliuc), Apostol, Doboș - Vraciu, Boghian (min. 53 Menghia). Antrenor: Gheorghe Poenaru. Spectatori: 300 Gheorghe Poenaru: “Nu s-a pus niciun moment problema învingătorului, Țin să felicit echipa gazdă” Antrenorul Gheorghe Poenaru s-a declarat satisfăcut de rezultatul înregistrat de FCM Bacău în partida de cupă de la Huși. “A fost un meci specific de cupă, de un mare angajament fizic. Țin să felicit echipa
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
în partida de cupă de la Huși. “A fost un meci specific de cupă, de un mare angajament fizic. Țin să felicit echipa gazdă, fiindcă a jucat fotbal, n-a făcut antijoc și a evoluat în spiritul fair play ului. Problema învingătorului nu s-a pus niciun moment, chiar dacă în prima repriză n-am reușit să marcăm, nici din penalty, însă în repriza secundă am reușit să valorificăm o parte din numeroasele ocazii pe care ni le-am creat. Plusul de valoare
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
antrenorul principal al Științei Municipal Dedeman Bacău a declarat după partida de la Târgu Jiu: “Toate partidele dintre aceste două echipe au fost foarte disputate și s au decis pe final. A fost o luptă bărbătească, din care noi am ieșit învingători, datorită coeziunii. În ultimele meciuri, băieții noștri au început din ce în ce mai mult să Țină unul de celălalt, să și ajute colegul din stânga și din dreapta și să pună umărul pentru cel de lângă el. În ultima perioadă, băieții au făcut treaba asta și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
21-6) Meciul dintre Știința Municipal Dedeman II Bacău și LPS Botoșani a fost o ,,joacă de-a șoarecele cu pisica’’ sub ochii ,,șămpăniți’’ ai antrenorului oaspete prof. Vasile Alexandru. Începutul bun al elevilor lui Nicolai Gomeniuc nu a pus problema învingătorului. Astfel, în min. 12 a fost 7-2, în min.15 10-5, iar la pauză era 21-6, cu specificația că din minutul 19 gazdele au marcat de 11 ori. În repriza secundă, a fost 23-7 în minutul 33, 30 8 în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
războiului Crimeei și al Italiei, se afla în apogeul gloriei lui. Își poate cineva închipui câtă lume din ambele continente năvălise la acea primă mare expoziție din capitala Franției. Toți suveranii din Europa își dăduse întâlnire pentru a vizita pe învingătorul de la Sevastopol și Solferino, asupra căruia se mai răsfrângea și gloria nepieritoare a unchiului său. Astfel veniră rând pe rând să i se ploconească Franz Ioseph al Austriei, Alexandru al Rusiei, regina Angliei, sultanul Turciei, al cărui portret îl vindeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Acest ultim produs al evoluției, lipsit de gheare și colți, nu prea harnic la fugă și cu simțuri nu prea agere, e Însă Înzestrat cu rațiune. Condamnat la pieire În planul relațiilor obișnuite din regnul animal, el a putut fi Învingător deplasând problemele În planul rațional. Poate ăsta Îi și este rolul: natura nu Înzestrează pe nimeni cu ceva inutil ei Însăși. Ca orice ființă, omul ar fi fost supus reglării populației, În funcție de cantitatea de hrană pe care i-o putea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o dublă ipostază, chtoniană, pământească, respectiv uraniană, cerească. Primul, malefic, celălalt benefic; primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a stabilit cine este și cine nu este vinovat. Vinovații au fost condamnați și executați (unii spânzurați, alții condamnați la ani grei de temniță sau condamnați pe viață ca Rudolf Hess). Dar despre crimele lui Stalin care era în tabăra învingătorilor, nu s-a spus nici o vorbă, nici despre masacrarea celor 10.000 de ofițeri polonezi la Katyn, nici de crimele înfăptuite de Stalin împotriva propriului popor (după declarațiile fiicei lui Stalin, Svetlana, sub stăpânirea lui Stalin au fost uciși 67
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de opinii asociate cu Revoluția Franceză. Principiile conservatoare și menținerea ordinii constituiau preocupările fundamentale ale epocii. Ca să-și apere interesele generale, puterile au încheiat două acorduri: Alianța Cvadruplă și Sfînta Alianță. Primul era puțin mai mult decît o asociere a învingătorilor, Austria, Marea Britanie, Prusia și Rusia, care garanta aranjamentele făcute și la care a aderat și Franța în 1818. Cel de al doilea, Sfînta Alianță, s-a datorat inițiativei țarului Alexandru I, care era pe punctul de a intra într-o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
agitațiilor. Revolta izbucnită la Paris în februarie 1848 avea să declanșeze un lanț de revoluții pe tot cuprinsul continentului european. Statele germane, peninsula italică și Imperiul Habsburgic au fost cel mai mult afectate; regimurile monarhice conservatoare au fost răsturnate. Scopul învingătorilor era instituirea unor guverne constituționale și naționale. În Rusia nu a avut loc nici o răscoală; din rîndul domeniilor otomane, doar Principatele au fost implicate în această mișcare. Prima acțiune, desfășurată la Iași, a fost realmente moderată. În ziua de 8
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
informația. Am văzut doar la un moment dat peste capetele ălora că Șubi rămăsese numai în tricou. Cât exces de zel, îmi ziceam, dar, de fapt, Șăfu îi rupsese cămașa. După aia s-a făcut liniște și culoar ca să iasă învingătorul. Mă pregăteam să-l felicit pe Șubi, că pe atunci nu-l suportam pe Șăfu. Nici nu-l cunoșteam foarte bine. Dar, când a ieșit Șăfu, unii mai căcăcioși deja schimbaseră stăpânul, bravo, moșule, îl lăudau. Șăfu a trecut, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
anularea examenului; gândiți-vă că din cei prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales două nume, parcă predestinate să fie ultimele din lista celor citați ca și act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o prietenie durabilă și sinceră
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fi urmat armata țării lor cu bravură și competență. Ulterior, el a consacrat un volum lui Dan Vizanty (1910-1992), unul dintre cei mai reprezentativi piloți de vânătoare care au zburat și au obținut victorii importante în lupta cu aviația inamică. Învingător pe front, el este desigur ostracizat și chiar închis după 1945, mai exact abia în 1961, de regimul comunist. Din fericire scapă relativ repede. După 1977, căsătorit pentru a cincea oară (victoriile aeriene le depășesc totuși pe cele sentimentale), Dan
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]