3,158 matches
-
precis la acele texte în care momentele biografice revin ficționalizate. Exemplară este analiza schiței Grand Hôtel „Victoria Română”. Tipul acesta de cercetare e continuat în culegerea Mențiuni caragialiene (2000). Problematica formației intelectuale a scriitorului beneficiază aici de o revizuire (capitolul Școlarul Caragialli L. Ioan). T. coroborează lectura documentului (de arhivă, presă, tipărituri de epocă, mărturii contemporane, iconografie) cu lectura critică a operelor în care aceste spații și lumea lor sunt implicate. A treia și cea mai amplă secțiune a Mențiunilor... desfășoară
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
1959), Gagaga și alți câțiva (1960), Ronț-Ronț (1962), Elev în clasa întâia A (1964) ș.a.m.d. - , de vreme ce aici didacticismul nu inhibă, ci stimulează fabulația. În schimb, teatrul, alcătuit îndeobște din texte scurte, scrise pentru a fi jucate de amatori, școlari sau adulți, resimte din plin efectele ideologizării. Astfel, în piesa Într-o seară de toamnă (1963) o tânără ilegalistă reușește să îi înduplece pe soldații însoțitori să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
și colonel Haralambie sunt chemați îndată la Palat.3 Lascăr Catargiu ia atunci răspunderea situației, sfătuiește pe rege să nu abdice, asigură că poporul Capitalei stă liniștit, că dezordinea este opera nu mai a câtorva sute de studenți și de școlari instigați de liberali, în sfârșit, garantează pentru repedea potolire a spiritelor, fără vărsare de sânge și fără nici o greutate. În realitate faptele erau cam așa cum le arătase Lascăr Catargiu. Deși poporul Capitalei era mai mult ostil domnitorului, totuși la neorân
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vărsare de sânge și fără nici o greutate. În realitate faptele erau cam așa cum le arătase Lascăr Catargiu. Deși poporul Capitalei era mai mult ostil domnitorului, totuși la neorân duielile de la 11 martie n-au luat parte decât un număr de școlari și de studenți, la care s-au adăugat oamenii de stradă, obișnuiții tutulor acestor mișcări. Dar cine a pus la cale atacul germanilor de la sala Slătineanu? Partidele politice au aruncat vina unul asupra celuilalt, iar adevărul n-a putut fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în fața secțiunii a II-a a Tribunalului de Ilfov, printre avocații apărării numărându-se și Nicolae Fleva, liberalul care va domina cu mult zgomot confuz demagogic viața politică a ultimelor trei decenii ale secolului al XIX-lea (Cronica judiciară, Procesul școlarilor, ROM., an. XVIII, 25-27 decembrie 1874, p. 1132) Dintre elevii implicați în proces, va mai fi vorba în aceste file numai de Paul Scorțeanu, participant mai târziu la mișcarea social-democrată incipientă în România în anii 1880. oameni noi Ca în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața publică era prin urmare redusă la politică. Tot ce era om de acțiune, temperament militant, pasionat pentru luptă trebuia să facă politică. Până și elevii din liceu erau coprinși de patima care străbătuse clasa orășenească, de la 16 ani mulți școlari erau politiciani. În cercurile politice începea să se simtă și să se afle cum că se pregătesc evenimente mari în Orient. Rusia cerea Germaniei ca drept răsplată a pasivității sale în războiul franco-german de la 1870 să i se lase mâna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fi reales în Consiliu. Nefiind membru al Consiliului, n-a putut intra în Birou. Locul de reprezentant al scriitorilor Asociației din Iași i-a revenit prin urmare lui B. Operațiunea votării mi a fost descrisă ca un spectacol de școlari răzbunători, dovadă a discordiei existente în breaslă: fiecare a căutat un colț cît mai ferit ca să-și radieze adversarii. „Tăiați” de mai multe mîini, n-au obținut voturile necesare pentru a figura în Consiliu: Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Constantin Ciopraga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și am urmărit, apoi, spectacolul „Brigada știe tot” și (cum va scrie reporterul ziarului) „evoluția grupului de dans tematic”, laureat al Festivalului „Cîntarea României”. După atîtea zdrăngăneli și tropăituri îndelung aplaudate, orice șezătoare literară ar fi fost inoportună: profesorii și școlarii trebuiau lăsați să comenteze propriile lor producții. N-a fost greu să-i conving pe cei ce ne chemaseră că așa e cel mai bine. Cuprins de o stare de disconfort, doream să părăsesc cît mai repede incinta, dar n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vă voi reexpedia acele pagini cu eventuale propuneri de formulare. Până atunci, mă voi grăbi să le citesc per diletto, iar solicitarea dvs. de a „nu vă cruța” mă face să zâmbesc cam ca un profesor confruntat cu tracul unui școlar eminent care nu-și dă seama că a făcut o compunere de nota 10... Am fost destul de surprinsă, la lectura precedentei scrisori, de costul imens la care a fost evaluată publicarea de Polirom a Orașului muzelor. Probabil s-a făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
demult, În memoria olfactivă a atelierelor de cizmărie și a lustrageriilor, a magazinelor de mirodenii, a prafului și transpirației și gării din apropiere, În mirosul murăturilor, și al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu Dicționarul Limbii Române pe genunchi, presupun: „Cacialma, ce zici? Turcesc, cuvânt turcesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
activitate dublă, frecventând în paralel cursurile universitare la București și cursurile, inclusiv lucrările practice, la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj. Absolvă aceste cursuri cu media 8,50, conform Certificatului eliberat la 4 Mai 1932 anexat în xerocopie. în cursul anilor școlari 1934-1935, 1935-1936 și 1936-1937, funcționează ca profesor suplinitor la catedra de limba franceză a Școlii Normale Ortodoxe de băieți „Andrei Șaguna” din Sibiu conform certificatului eliberat de Direcția Școlii la 2 Iulie 1937. (xerocopie) Capitolul II TIPĂRIREA CĂRȚII PENTRU LEGIONARI
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
plecat în București, cred. Au fost totuși în viața mea de început trei momente pe care le rețin destul de bine, care s-au întipărit în mintea mea de copil. în toamna anului 1946, în septembrie mi-am început viața de școlar; aveam 7 ani împliniți din primăvară. Tata, coincidență fericită, era acasă la Sibiu în locuința unde stăteam noi, pe Str. Morilor nr. 39 (atunci) în orașul de Jos, lângă Piața Cibin, m-a luat de mână și amândoi am plecat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în traduceri din Ovidiu, Heine, Hugo, Baudelaire, mai numeroase fiind cele din literatura rusă - Pușkin, Nekrasov, Maiakovski - și din poeți sovietici sau aparținând altor țări socialiste. SCRIERI: Maria Magdalena, Iași, 1937; Conștiința artistică la Tudor Arghezi, Iași, 1939; Din limbajul școlarilor, Iași, 1939; Poezia ochilor la Eminescu, Iași, 1939; Valuri împietrite, Iași, 1941; Rătăcire prin vis, Iași, 1941; Bobâlna, Sibiu, 1950; Doja, Cluj, 1952. Traduceri: N.A. Nekrasov, Troica, Suceava, 1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
Valuri împietrite, Iași, 1941; Rătăcire prin vis, Iași, 1941; Bobâlna, Sibiu, 1950; Doja, Cluj, 1952. Traduceri: N.A. Nekrasov, Troica, Suceava, 1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM, 1939, 5-7; Gh. Mărgărit, „Valuri împietrite”, „Prutul”, 1941, 410; S.Varzaru, „Valuri împietrite”, CGM, 1941, 1-3; C. Vârtej, Popas cu Florea-Rariște, „Cetatea Moldovei”, 1941, 7; C. Vârtej, „Valuri împietrite”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 9; Octavian Nestor, Dumitru Florea-Rariște, CL, 1985
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
două scurte paragrafe, nu lipsite de unele elemente convenționale și idealizante (pana maestrului tremură câteva clipe de emoție), Amintirile... încep aproape abrupt cu înființarea școlii din Humulești, amintind cititorului că cel care scrie e un institutor. Din anonimat, din mulțimea școlarilor, eroul-narator iese, erupe odată cu explozia primei întâmplări dramatice din șirul celor pregătite să-l întâmpine. Examinat într-o sâmbătă („sâmbăta procitaniei”) nu de bădița Vasile, ci de un „monitor” instalat de acesta, Nic’a lui Costache, din întâmplare tocmai „dușmanul
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
literar, estetician al poeziei și poet, București, 1977; Pe urmele lui Gheorghe Șincai, București, 1983; Pe urmele lui Samuil Micu-Clain, București, 1986; Dicționar de personaje dramatice, București, 1994; Pe urmele lui Petru Maior, București, 1999. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Ion Apostol Popescu); Vasile Buțiu, Du-te, dor, cu Mureșul..., introd. edit., Târgu Mureș, 1976; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
Opere, III, 137-140; Lovinescu, Scrieri, II, 9, IV, 408, V, 49-52, 191-192; Iorga Ist. lit. cont. (1934), II, 183; Călinescu, Ist. lit. (1941), 644; Ist. lit. (1982), 726; Predescu, Encicl., 290; Bezviconi, Profiluri, 296; Aurel George Stino, Sadoveanu și Dragoslav, școlari la gimnaziul din Folticeni, FF, 1942, 5-6; Sadoveanu, Opere, XVI, 564-565; Crișan-Crăciun, Literatura, 80; Ciopraga, Lit. rom., 517-519; Rotaru, O ist., III, 62; Dicț. scriit. rom., II, 142-143. R.Z.
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
cu proză, teatru, reportaje, foiletoane, tablete sau comentarii pe teme diferite, prioritate având dialogul cu cititorii tineri. Semnează cu numele întreg, dar și cu pseudonimele Dona Si, Donna Sy, Junona, Sid. D., Luiza, Sid, Catrinel, în „Dimineața copiilor”, „Adevărul”, „Almanahul școlarilor”, „Femeia și căminul”, „Femeia”, „România liberă. Magazin”, „Magazinul copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, „Pogonici”, „Teatrul” ș.a. Între 1951 și 1955 este redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1934 îi pare romanul Într-o gară mică
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
Mircea Rădulescu, Horia Furtună, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Al. Iacobescu, H.G. Lecca, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Al. Vlahuță, G. Topîrceanu, O. Goga, Aron Cotruș, V. Voiculescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Zaharia Bârsan. Autori ai unor piese de teatru pentru uzul școlarilor popularizate aici sunt Traian I. Cristescu, Th. D. Speranția, C. Grigoriu, I.C. Beldie, Lia Hârsu, I. Dumitrescu-Frasin, Dumitru Faur, I. Hagiu, C. Negri, Serafim Ionescu (Unirea, după I. Creangă), I. Tohăneanu, Florian Cristescu, N. Rădulescu-Niger. Acest ultim capitol al publicației
CATEDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București între 1924 și 1938. Fondator și redactor este, mai întâi, Teodor Castrișanu, din 1926 almanahul fiind alcătuit de N. Batzaria, iar din 1937 de C. Băleanu. Scopul anunțat este de „a contribui la ridicarea tineretului”, completând
ALMANAHUL SCOLARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285293_a_286622]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București în 1947. Editat de Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel Teodoreanu
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
Arghezi (Ologii literaturii). Teatru publică Victor Ion Popa, Mircea Ștefănescu. Nu sunt evitate jurnalele de călătorie: Campo Santo de Nichifor Crainic, Ierichonul de Gala Galaction, Pe Dunăre cu vaporul de Ion Minulescu etc., amintirile: Pe drumul amintirilor de Pamfil Șeicaru, Școlarii din strada Semicercului de Gala Galaction, Junii bucureșteni de Ion Minulescu, evocările: Moartea Cassandrei de Ion Vinea, Hoțul din Odesa de Ioachim Botez. Sunt traduse poeme din Omar Khayyam, proză de Arthur Conan Doyle și de Ardengo Soffici, versuri de
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
2007), ea se datorează epuizării emoționale induse de hiperexcitabilitatea lor. Adolescenții, care oricum traversează o perioadă de profunde transformări pe multiple planuri, prezintă o mare fragilitate față de traume, potențată și de multiplicarea factorilor de risc, în acest palier existențial. La școlari, fenomenul oniric se concretizează în visele cu monștri și coșmaruri, acompaniate adeseori de incontinență urinară, somnambulism etc. Specific preșcolarilor este că trauma se exprimă și se retrăiește repetitiv, îndeosebi prin jocuri, desene, diferite modalități de exprimare non-verbală. Pentru copiii aflați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajutat de acesta - găzduit, editat etc. La sfârșit, și pe Alexandrescu îl acuză tot de impostură auctorială, făcând un rechizitoriu al greșelilor de limbă dintr-o fabulă 14. Ca și cum în Heliade Rădulescu s-ar găsi doi oameni, unul care formează școlari, le deschide gustul pentru literatură, le pune la dispoziție mijloace pentru profesionalizare, îi integrează în mediul publicistic - și un altul care se teme de toți cei care în urma acestor încurajări ajung să se recomande ca scriitori. Sarsailismul a rămas în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
gradul de preparație și de competențe. E o capacitate rezidentă în ființa socială, asemeni unei "naturi". E ceva cu care toți ne naștem și pentru care e suficientă o minimă încurajare pentru a se realiza. Heliade Rădulescu se teme că școlarii lui, pe care îi învață să buchisească în română, devin scriitori; că e de ajuns să îi pui în posesia propriei lor limbi, ca ei să se simtă în stare să facă opere. Și se adresează părinților: "Așadar, părinți, pe lângă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]