3,690 matches
-
formate 7 regiuni statistice pe întreg teritoriul Șerbiei. Legea a fost amendată pe 7 aprilie 2010, fiind redus numărul regiunilor de la șapte la cinci. Șerbia de Est a fost unită cu Șerbia de Sud, iar Šumadija a fost unită cu Șerbia de Vest. Cele cinci regiuni statistice actuale ale Șerbiei sunt: Șerbia este împărțită în 24 de orașe și 150 de comune, care formează unitatea de bază a administrației locale. Comună ("oпштина, opština"; plural: "oпштине, opštine") reprezintă unitatea de bază în
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
a fost amendată pe 7 aprilie 2010, fiind redus numărul regiunilor de la șapte la cinci. Șerbia de Est a fost unită cu Șerbia de Sud, iar Šumadija a fost unită cu Șerbia de Vest. Cele cinci regiuni statistice actuale ale Șerbiei sunt: Șerbia este împărțită în 24 de orașe și 150 de comune, care formează unitatea de bază a administrației locale. Comună ("oпштина, opština"; plural: "oпштине, opštine") reprezintă unitatea de bază în autoguvernarea locală din Șerbia. Fiecare comună are un consiliu
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
amendată pe 7 aprilie 2010, fiind redus numărul regiunilor de la șapte la cinci. Șerbia de Est a fost unită cu Șerbia de Sud, iar Šumadija a fost unită cu Șerbia de Vest. Cele cinci regiuni statistice actuale ale Șerbiei sunt: Șerbia este împărțită în 24 de orașe și 150 de comune, care formează unitatea de bază a administrației locale. Comună ("oпштина, opština"; plural: "oпштине, opštine") reprezintă unitatea de bază în autoguvernarea locală din Șerbia. Fiecare comună are un consiliu (ales o dată
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
cinci regiuni statistice actuale ale Șerbiei sunt: Șerbia este împărțită în 24 de orașe și 150 de comune, care formează unitatea de bază a administrației locale. Comună ("oпштина, opština"; plural: "oпштине, opštine") reprezintă unitatea de bază în autoguvernarea locală din Șerbia. Fiecare comună are un consiliu (ales o dată la 4 ani în alegerile locale) și un președinte de comună. De regulă comunele au peste 10.000 de locuitori. Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate. Orașele mari pot fi
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
de comună. De regulă comunele au peste 10.000 de locuitori. Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate. Orașele mari pot fi împărțite în mai multe comune. Orașele sunt un alt tip de unitate de auto-guvernare locală din Șerbia. Localitățile cu statut de "oraș" de obicei au peste 100.000 de locuitori. În Șerbia sunt 24 de orașe, fiecare având un consiliu și gestionându-și singur bugetul. Doar orașele au primari, desi uzual și președinții de comune sunt numiți
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
unul sau mai multe sate. Orașele mari pot fi împărțite în mai multe comune. Orașele sunt un alt tip de unitate de auto-guvernare locală din Șerbia. Localitățile cu statut de "oraș" de obicei au peste 100.000 de locuitori. În Șerbia sunt 24 de orașe, fiecare având un consiliu și gestionându-și singur bugetul. Doar orașele au primari, desi uzual și președinții de comune sunt numiți "primari". Orașele pot fi împărțite în "comune urbane". Cinci orașe, Belgrad, Novi Sad, Niš, Požarevac
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
care sunt centre regionale ale autorităților statului, dar nu au consilii; ele sunt diviziuni pur administrative și găzduiesc diferite instituții ale statului. Districtele nu sunt definite prin Legea Organizării Teritoriale, dar sunt organizate prin Hotărârea Guvernului din 29 ianuarie 1992. Șerbia este împărțită în 29 de districte (7 în Voivodina, 5 în Kosovo și 17 în restul țării), în timp ce orașul Belgrad formează de sine-stătător un district. Deși legislația Șerbiei tratează provincia Kosovo că pe oricare altă parte a Șerbiei și o
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
Organizării Teritoriale, dar sunt organizate prin Hotărârea Guvernului din 29 ianuarie 1992. Șerbia este împărțită în 29 de districte (7 în Voivodina, 5 în Kosovo și 17 în restul țării), în timp ce orașul Belgrad formează de sine-stătător un district. Deși legislația Șerbiei tratează provincia Kosovo că pe oricare altă parte a Șerbiei și o divide în 5 districte, 28 de comune și un oraș, administrația UNMIK a adoptat o nouă organizare teritorială pentru Kosovo în anul 2000. Aceasta nu a fost recunoscută
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
ianuarie 1992. Șerbia este împărțită în 29 de districte (7 în Voivodina, 5 în Kosovo și 17 în restul țării), în timp ce orașul Belgrad formează de sine-stătător un district. Deși legislația Șerbiei tratează provincia Kosovo că pe oricare altă parte a Șerbiei și o divide în 5 districte, 28 de comune și un oraș, administrația UNMIK a adoptat o nouă organizare teritorială pentru Kosovo în anul 2000. Aceasta nu a fost recunoscută de Șerbia, dar este recunoscută de autoproclamata Republică Kosovo. Conform
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
provincia Kosovo că pe oricare altă parte a Șerbiei și o divide în 5 districte, 28 de comune și un oraș, administrația UNMIK a adoptat o nouă organizare teritorială pentru Kosovo în anul 2000. Aceasta nu a fost recunoscută de Șerbia, dar este recunoscută de autoproclamata Republică Kosovo. Conform noii subdivizări, Kosovo este împărțit în 7 (noi) districte și 37 de comune (au fost create 8 comune noi: Mališevo, Elez Han, Gračanica, Junik, Klokot-Vrbovac, Mamuša, Parteš și Ranilug).
Organizarea administrativă a Serbiei () [Corola-website/Science/312418_a_313747]
-
este un lanț de supermarketuri, deținut de firmă , parte a grupului francez , care este o organizație formată din peste 4.000 de magazine independente, active în mai multe țări europene. Grupul controlează rețeaua , prezența în Șerbia și în Bosnia-Herțegovina, iar în Franța, rețelele se numesc Intermarche, Ecomarche, Bricomarche, Restaumarche, Netto, Logimarche, Veți și Roady. În România, compania avea deschise 13 magazine (noiembrie 2009). Printre principalii jucători concurenți pe piată supermarketurilor din România ai Interex se numără
Interex () [Corola-website/Science/312866_a_314195]
-
() sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Șerbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativa Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice. Statul a existat din 1992 până în 2006, când a fost ținut un referendum pentru independență în Muntenegru, care
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
Socialistă Federativa Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice. Statul a existat din 1992 până în 2006, când a fost ținut un referendum pentru independență în Muntenegru, care a dus la separarea de Șerbia. Astfel acestea au devenit state independente. Odată cu separarea celorlalte republici din RSFI, RFI a fost mult mai omogena punct de vedere etnic. Cele două grupuri etnice majore, sârbii și muntenegrenii au fost din punct de vedere etnic și cultural identici
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
fost o problemă continuă și gravă de-a lungul existenței RFI. Statul nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, si a rămas nerecunoscut până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Șerbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Șerbia” datorită influențe Șerbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada să de președinte al Șerbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
existenței RFI. Statul nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, si a rămas nerecunoscut până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Șerbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Șerbia” datorită influențe Șerbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada să de președinte al Șerbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra afacerilor RFI decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, si a rămas nerecunoscut până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Șerbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Șerbia” datorită influențe Șerbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada să de președinte al Șerbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra afacerilor RFI decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și oponenții ascensiunii naționalismului
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Șerbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Șerbia” datorită influențe Șerbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada să de președinte al Șerbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra afacerilor RFI decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și oponenții ascensiunii naționalismului sârbesc sub autoritatea să, susțineau că RFI sub conducerea lui Milošević reprezenta „Șerbia Mare”.
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
care, în perioada să de președinte al Șerbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra afacerilor RFI decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și oponenții ascensiunii naționalismului sârbesc sub autoritatea să, susțineau că RFI sub conducerea lui Milošević reprezenta „Șerbia Mare”.
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
era distrugerea cartierului general al partizanilor iugoslavi și a principalului spital de campanie al acestora. Partizanii au reușit să se iasă din încercuire traversând sub conducerea lui Josip Broz Tito valea râului Neretva. Principalele forțe ale partizanilor au scapăr în Șerbia, unde au trecut rapid la ofensiva, eliminându-i definitiv pe cetnici de pe scena războiului. Pe 19 aprilie, trei membri ai rezistenței belgiene au reușit să orească un convoi german cu prizonieri (Convoiul al 20-lea). Acesta transporta 1.631 evrei
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
Stock Exchange Portugalia Euronext Lisbon România Bursă de Valori București Sibex - Sibiu Stock Exchance ( fosta Bursă Monetar Financiară și de Marfuri Sibiu) RASDAQ Rusia Moscow Interbank Currency Exchange (MICEX) Moscow Stock Exchange RTS Stock Exchange Saint Petersburg Stock Exchange (SPBEX) Șerbia Belgrade Stock Exchange (BELEX) Slovacia Bratislava Stock Exchange (BSSE) Slovenia Ljubljana Stock Exchange (LJSE) Spania Madrid Stock Exchange Barcelona Stock Exchange Valencia Stock Exchange Bilbao Stock Exchange Suedia Nordic Growth Market Stockholm Stock Exchange, una dintre OMX Exchanges Elveția SWX
Listă de burse () [Corola-website/Science/309063_a_310392]
-
din Timișoara; • 1986 - lector universitar, Universitatea de Vest din Timișoara; • 1977 - cercetător, Institutul de studii sociale din Timișoara; Distincții academice: • 2007- Serbian Academy of Education, Belgrade • 2003 - Visiting Lecturer, Universitatea Loyola, New Orleans, S.U.A. • 2000 - Visiting Professor, Facultatea Pedagogica Vârșeț, Șerbia și Muntenegru • 1996 - Visiting Professor, „Braca Karic”, Universitatea din Belgrad, Iugoslavia; • 1993 - bursier Fulbright, Universitatea din Illinois, S.U.A. • 1990 - vicepreședinte al Comisiei inter-academice de istorie româno-iugoslave; • 1985 - secretar editorial, Studii de istorie a Banatului; • 1983 - premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
3. "Moments de l’histoire des relations romaines - serbes (1867 - 1871)" Miodrag Milin „Balcanică”, XV, 1984, 143 - 160 4. "Leș ropports roumains - serbes - montenegrins (1870 -1874)" Miodrag Milin „Balkan studies”, XXV- I, 1984, 55 - 80 5. "La Roumanie et la Șerbie (1876 - 1877)" Miodrag Milin „Balcanică”, XVI - XVII,1985 -1986, 142 - 165 24 6. "La Roumanie, la Șerbie et le Montenegro (1874 -1876)" Miodrag Milin „Revue Roumaine d`Histoire”, III, 1986, 163 -179 17 7. "Šerban Kantakuzino i pravoslavni svet" Miodrag
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
160 4. "Leș ropports roumains - serbes - montenegrins (1870 -1874)" Miodrag Milin „Balkan studies”, XXV- I, 1984, 55 - 80 5. "La Roumanie et la Șerbie (1876 - 1877)" Miodrag Milin „Balcanică”, XVI - XVII,1985 -1986, 142 - 165 24 6. "La Roumanie, la Șerbie et le Montenegro (1874 -1876)" Miodrag Milin „Revue Roumaine d`Histoire”, III, 1986, 163 -179 17 7. "Šerban Kantakuzino i pravoslavni svet" Miodrag Milin „Bilten sprskog Vikarijata”, 59 - 60, 1986, 110 -115 6 8. România și Șerbia în războiul de
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
La Roumanie, la Șerbie et le Montenegro (1874 -1876)" Miodrag Milin „Revue Roumaine d`Histoire”, III, 1986, 163 -179 17 7. "Šerban Kantakuzino i pravoslavni svet" Miodrag Milin „Bilten sprskog Vikarijata”, 59 - 60, 1986, 110 -115 6 8. România și Șerbia în războiul de independență Miodrag Milin „Revista de istorie”, 4, 1987, 408 - 417 10 9. Relațiile româno -sârbe în timpul lui A. I. Cuza Miodrag Milin „Revista de istorie”, 1, 1984, 63 - 76 14 10. Interferente româno -sârbe (1790 -1848) Miodrag Milin
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
417 10 9. Relațiile româno -sârbe în timpul lui A. I. Cuza Miodrag Milin „Revista de istorie”, 1, 1984, 63 - 76 14 10. Interferente româno -sârbe (1790 -1848) Miodrag Milin „Revista de istorie”, 12, 1982, 1298 - 1312 15 11. Din consemnările Agenției Șerbiei la București (1842 - 1848) Miodrag Milin „Revista Arhivelor”, 3, 1983, 299 - 303 4 12. Entre leș spheres d`interet et leș aspirations nationales (1878 - 1885) Miodrag Milin „Balcanică” XVIII, 1987, 235 - 265 31 13. Surces diplomatiques serbes sur la Paix
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]