97,255 matches
-
Dorin-Liviu Bîtfoi John S. Kafka este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la George Washington University School of Medicine și psihanalist formator și supervizor la Washington Psychoanalytical Institute. A conferențiat, în urmă cu câțiva ani, la Universitatea din Ulm în calitate de visiting professor, pe teme dezvoltate și sistematizate ulterior în cartea care
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit-o cu devoțiune, cu dragoste și oarecare știință a meșteșugului de istoric literar. Cel dintîi volum al ediției pe care o comentez acum îl reproduce aidoma pe cel din 1983 (cu excepția prefeței d-lui Adrian Anghelescu). Am comentat, tot în revista noastră, și ediția din 1989. Observațiile de
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
a trebuit să se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau de deputat ori senator. Rolul de prim ordin l-a avut, totuși, I.C. Brătianu. Kogălniceanu, om politic lucid, s-a pronunțat constant pentru europenizarea țării și, ca om de știință în ale istoriografiei, a avut o înțelegere lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C în deosebi din pudibonderia cenzurii regimului Ceaușescu - care "în particular" nu evita înjurăturile - față de sunetele ieșite din pronunțarea
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
genere etc., dar insist aici mai ales asupra necesității de a fi mereu prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de faptul că omul, ca atare, creează (și este menit să utilizeze) obiecte, dar șí concepte imposibil de manipulat altfel decât prin geneza lor umană (cf., de pildă, concepția despre semn, în Semiotică
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în domeniul C. Dar există încă numeroase dovezi că abordarea menționată nu este nici adoptată, nici înțeleasă, poate că nici cunoscută chiar de către mulți exponenți ai științelor umaniste prin excelență și - de ce nu, chiar de scriitorii care vor să compună textele lor literare cu ajutorul C -, care să formuleze pretențiile lor către "tehnicieni". Este cert însă că, așa cum s-a întâmplat cu integrarea, fie șí târzie, în domeniul
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui studiu mai amplu, care se va publica ulterior. 2 Cf. o sumară bibliografie citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris, 1998; T. Dijkstra, K. de Smedt eds., Computational
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu puțini utilizatori "laici": "Acest computer pervers" (Mariana Șora, în "Adevărul literar și artistic", 10, nr. 552, ian. 2001, 3); chiar unii specialiști recunosc limitele actuale din aceste puncte de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Ilie Rad În lunile septembrie și octombrie ale anului 2000 am avut privilegiul de a fi oaspetele decanului Facultății de Științe și Arte de la State University of New York College at Cortland, profesorul John Ryder, care m-a invitat acolo pentru a preda un curs despre jurnalismul contemporan est-european. Am trăit cu acel prilej o aventură extraordinară, și ca om, și ca
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
de ani. Ce e Holocaustul decît un astfel de fenomen, totuși, european? Autoarea se întreabă, cu îndreptățire, cum de o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea. E poate mai bine să se vorbească de distincția dintre Europa de Vest și de Est. Și, atunci, Balcanii sînt doar o
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
de "Turcia Europeană", "Imperiul otoman european", "Levantul european", "Peninsula europeană". Prin 1893, pentru a repara greșeala, un geograf german a propus ca peninsula să fie denumită Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
patriotism" de pe urma căruia te alegeai cu ceva gologani. Aici e vorba de însăși credibilitatea internațională a României. Dacă acuzele se vor dovedi adevărate și dacă dl. Arăpașu a participat cu adevărat la devastarea, profanarea și incendierea sinagogii "Reșit Daath" ("începutul științei") din strada Antim, el va trebui să dispară fulgerător din fruntea bisericii ortodoxe române. Și alături de el, întreaga șleahtă de pupincuriști care fac zid viu în jurul acestei figuri mult prea controversate a vieții publice românești. Mă întreb ce atitudine va
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
pe noi ghinionul de a deschide ochii asupra lumii în casa unor părinți doldora de proprietăți - și să ne pândească în consecință o existență de lacrimi, scrâșnet și supraalimentație. Lev Tolstoi măsura cu precizie cât pământ îi trebuie omului, iar științele economiei ne învață că banul ar fi însăși esența proprietății; consecvenți, tații celei mai avansate utopii, cea comunistă, visau momentul în care un consumator postum oricărei ere de abuz intra într-un magazin cu de toate, cerând un scaun de
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
nu chiar discursul naționalist interbelic. e de altfel ipostază românească a unui cuvînt internațional; fr. autochtone, engl. autochthonous, germ. autochthon, sp. autóctono, it. autoctono etc. au semnificații perfect echivalente, destul de precise, aproape tehnice; dicționarele indică uneori și folosirea lor în științele naturii: în geologie, despre roci, sau in botanica, despre specii vegetale. Uzul internațional - în măsura în care poate fi verificat, superficial, cu ajutorul citatelor din Internet -, pare să respecte proprietatea sensului inițial. E semnificativ că pentru fr. autochtone atestările cele mai numeroase provin din
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
în era "realismului critic" și a "realismului socialist". Este interesant faptul că termenul de "Typus" nu apare în nici una din scrierile dedicate de Goethe artei și literaturii, ci, destul de frecvent, și în exclusivitate, în textele pe care le-a consacrat științelor naturii. In Erster Entwurf einer allgemeinen Einleitung in die vergleichende Anatomie, ausgehend von der Osteologie , datînd din ianuarie 1795, Goethe remarca asemănarea animalelor între ele, ca și între acestea și specia umană, pentru a ajunge la concluzia că o comparație
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
demersul științific și cel artistic, între care voința armonizantă a clasicului constituie canavaua comună; dealtfel, în fragmentul Naturphilosophie Goethe face o paralelă clară între poet și artistul plastic, observatori privilegiați ai naturii înconjurătoare, pe de o parte, și omul de știință, pentru care natura este într-un alt fel obiect de studiu, pe de altă parte, - el însuși considerîndu-se drept prototip al identificării totale a celor două "tipuri" (sic!) de priviri asupra naturii. Or, de aceeași logică ține extensia "doctrinei tipurilor
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Alexandriei notează că în lupta sa contra nestorianismului, el urmează ideile Sfinților Părinți, îndeosebi acelora ale Sfântului Atanasie 29. Sinoadele ecumenice și locale au creat pe marii Părinți ai acestei perioade și Părinții au dat substanță și prestigiu acestor sinoade. Știința și credința Părinților sunt acelea care au închegat hotărârile doctrinare și disciplinare ale sinoadelor. Documentația acestor hotărâri s-a făcut din operele Părinților, rânduite în dosare anume 30. Dacă e adevărat că sinoadele, îndeosebi cele ecumenice, statorniceau doctrina Bisericii, bazându
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mănăstiri, de educație și cultură, ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie, Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Niceta de Remesiana etc. Alții au strălucit prin învățătura și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-l exprima cât mai co site, prin nivelu tuși, cultura creștină a triumfat, faptul se datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat ante și atrăgătoare 66. În ce privește valorificarea culturii și a științei vremii ca instrument de formulare și exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă pe cei ce se ocupă cu teologhisirea să culeagă nectarul tuturor florilor. El însuși, ca și cei doi colegi ai săi de triadă teologică, au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
așezate în lucrări scrise, ajungându-se la un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin diversitatea chestiunilor pe care le ridică, prin metodele folo l la care erau duse discuțiile au pus bazele teologiei ca știință 68. Deși s-au arătat adversari neîndurați al păgânismului, Părinții au încercat totuși unele apropieri între doctrina creștină și cea elenică - întâi pentru că analogiile erau uneori izbitoare, în al doilea rând pentru motive de tactică misionară. Din contactul celor două
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
naturii, cu aceea a credinței și a harului, urmărește atingerea stării de puritate îngerească, de redobândire integrală a chipului lui Dumnezeu 73. Îmbogățiți și împodobiți cu tot ce a avut cultura antică mai prețios și mai frumos, cu dragostea de știință, de filosofie, de artă literară, de spirit critic, ei au încercat s-o trăiască pe cât posibil la nivelul Revelației, adică al apostolilor, al martirilor, al celor ce aspiră la desăvârșire. Dacă unele din elementele de fond proveneau din izvoare păgâne
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
al frumosului era prea înrădăcinat în acea lume, au augmentat acestea în mod fericit și așa le-au pus la îndemâna tuturor, neomițând însă a îndrepta, a face unele corecturi și precizări atunci când situația reclama acest lucru. Gândirea acestor luceferi ai științei, instrumentată variat și cuvântul lor ca mijloc de comunicare urmăresc progresul, epectaza, în cunoașterea deplină a puterii divine și a primirii harului 75. Răsărită mai ales din Evanghelie, literatura patristică vrea să modeleze creștinul după chipul și măsura lui Hristos
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de oameni a Logosului dar reținând și elemente substanțiale ale umanismului greco-latin, ca: prețuirea rațiunii, armonia ființei umane, valoarea virtuții. Umanismul patristic urmărește dăltuirea creștinului ca chip al lui Hristos 76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în haina culturii și științei din vremea respectivă 77. Părinții Bisericii - apologeți ai credinței creștine și fervenți combativi ai imoralităților și învățăturilor greșite 73 Louis Meyer, Saint Jean Chrysostome, Maître de perfection chrétienne, G. Beauchesne, Paris, 1933, p. 185. 74 B. Critterio, La polemica antichristiana
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Col. PSB., vol. 12..., p. 423. 96 Sf. Ambrozie, Scrisori, scrisoarea a LXIII-a, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, p. 261. 22 viața măsurată, învățătura fără înfumurare, temeinicia în știință, credința fără amețeala ereziei 97. Nu se gândeau la ostenelile virtuții, ci la răsplățile ei98, nu se sfiau să-și bată joc de cele pământești, fiindcă nădăjduiau premii cerești 99. Părinții Sfinți nu au dorit decât liniștea Bisericii, pe care
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]