10,571 matches
-
care vom avea de vorbit. Andrieș Victoria era directoare la Liceul MIU, soția lui Andy Andrieș, șeful de la Cultură și de la Junimea. S. B.: O să revenim, că apare în funcții puternice. Ardelean Alexandrina. D. T.: Am mai vorbit, venea de la "Țesătura", fiind promovată, după aceea, la județ. Apoi, Aruxandrei Vasile a promovat la județ, la economic. S. B.: Cine era Popescu Dumitru? D. T.: Popescu Dumitru era de la UTC, dar un tip mai aparte, mai luminat. S. B.: După '79, moare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ora 19.00, revenire la casa de oaspeți: prezentarea machetei cu direcțiile de dezvoltare ale Iașului, masa de seară, spectacol cameral și popice. A doua zi: 1. Ora 9.15 - vizită la Liceul MIU. 2. Ora 9.45 - vizită la "Țesătura". 3. Ora 10.50 - vizită la IPI. La Facultatea de Chimie, prezentarea expoziției cu realizări, vizitarea halelor de producție de la Chimie, Industrie Ușoară și Energetică, inaugurarea sediului Facultății de Electrotehnică. Sunt trecute dar tăiate de pe listă halele de la Hidrotehnică și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai multe acțiuni: pregătirea Festivalului "Primăvara ieșeană", înființarea unor cercuri de pictură (la Clubul Tineretului, Uzina mecanică "Nicolina", Grupul școlar al MIU, Centrul școlar de chimie), înființarea unor cercuri de creație literară (la Clubul Tineretului, fabrica de tricotaje "Moldova" și "Țesătura", Uzina de prelucrare a maselor plastice), înființarea unor cercuri de inițiere muzicală (la Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, Fabrica de confecții), învățarea de cântece patriotice. Se stabilea activitatea CCTS și a Centrului universitar Iași, cu număr de formații pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
acolo, că a venit din producție și a lucrat acolo ș.a.m.d. S.B.: Te lua pe urmă. D.T.: Și lua urma, se adresa direct organizației de partid. S.B.: Am întâlnit astfel de rapoarte în arhive. "Am fost la Întreprinderea Țesătura și m-am interesat... am stat de vorbă cu șeful părinților ș.a.m.d." De regulă era consultat șeful părinților pentru a afla ce fel de oameni sunt, dacă sunt pe linia partidului. D.T.: Unele coincideau. În timpul cercetării procedurale a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gheorghe (pensionar), Soroiu Constantin (director, cabinet județean de partid) - Ibidem, fila 63. 22 Din Colectivul pentru probleme ale muncii politice de masă făceau parte: Floareș Alecu (șeful Secției Propagandă), Dodea Ilie (Director, Școala interjudețeană de partid), Timofte Elena (secretar comit. "Țesătura"), Bourceanu Gheorghe (lector la Universitate), Chiriac Constantin (director Casa pionierilor), Chiprian Paul (director Casa Agronomului), Ionescu C. (pictor), Porumbescu I. (prodecan, Facultatea de Arhitectură), Spătărelu V. (compozitor), Vericeanu Neculai (arhitect-șef, Institutul de Proiectări) - Ibidem, fila 63 verso. 23 Din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
realistă, specifică esteticii nomade. Temele în reprezentarea animalelor erau foarte diverse: animale reale sau imaginare, scene de luptă, alternând cu reprezentări mai simple. O mare diversitate se poate constata și în obiectele găsite: vase, bijuterii, tobe, teci de sabie, covoare, țesături. A existat totuși o cultură a mongolilor, în pofida unor epitete emise la adresa acestui popor caracterizat ca "brutal și grosolan". Marea epopee mongolă a fost scrisă în mongolă și chineză și explică viața lui Ginghis Han într-un mod simplu, presărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cocs, cupru brut, cupru rafinat, plumb, zinc, aluminiu, staniu, tractoare, autoturisme, nave, aparate radio, televizoare, rafinării de petrol, benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele, acid sulfuric, acid azotic, sodă caustică, îngrășăminte azotoase, superfosfați, cauciuc sintetic, cherestea, celuloză, ciment, fibre de bumbac, țesături de bumbac, fire de lână, țigarete, bere, vin, brânzeturi. Resurse minerale: huilă, lignit, petrol, gaze naturale, minereu de fier (locul II pe glob), mangan, nichel, titan, tungsten, cupru, magneziu, aur, argint, uraniu, stibiu, sulf, ardezie. Are multe specii de animale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de fosfați; la 11 iunie 1968, a fost semnat la Damasc un acord de cooperare economică și tehnico-economică. În 1975, volumul schimburilor comerciale era de 402,5 milioane lei valută, din care 96,6 la export (concentrat de apatită, bumbac, țesături de bumbac ș.a.) și 305,9 la import (utilaj petrolier, plăci fibrolemnoase, cherestea ș.a.); dinamica comerțului exterior al Siriei în milioane lei valută pentru perioada 1960-1970 se prezenta astfel: 15,7 (5,0 export și 10,7 import) ; 23,9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
proprii. Balanța comercială externă este permanent excedentară. În afară de petrol și gaze naturale, Libia dispune de minereu de fier, fosfați, sare etc. Libia beneficiază pentru consum intern și export de energie electrică, produse petroliere (benzină, uleiuri ușoare, uleiuri grele), hârtie, ciment, țesături, covoare, țigarete, lapte, carne, ulei de măsline, vin, bere etc.). Dintre produsele agricole pentru consum intern și export, menționez: grâu, orz, tutun, arahide, cartofi, tomate, lămâi, portocale și mandarine, măsline, curmale, struguri; șeptel: bovine, ovine, cabaline, caprine, asini, cămile; pescuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
realizarea exporturilor și importurilor. Economia: țară în curs de dezvoltare, bazată pe agricultură, creșterea extensivă a animalelor (caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
caprine, ovine), bovine care asigură cca. 1/2 din venituri și aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80 dolari S.U.A. pe cap de locuitor în anul 1974; este membră a numeroase organizații internaționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
aproape 1/2 din exporturi; prelucrarea unor materii prime agricole: egrenarea bumbacului, țesături de bumbac, produse alimentare, încălțăminte din cauciuc ș.a. Produse industriale: energie electrică, cherestea, fire de bumbac, țesături de bumbac; la comerțul exterior: animale, piei și pelicule, carne, țesături, automobile, turism etc. Volta Superioară avea un venit pe cap de locuitor de 80 dolari S.U.A. pe cap de locuitor în anul 1974; este membră a numeroase organizații internaționale și are relații cu câteva zeci de state. România a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
să identifice și să definească posibilități de import-export sunt: industria, agricultura, transporturile, finanțe-bănci, asigurări și, de asemenea, cercetare-proiectare, resurse umane, acestea din urmă având cel mai mare potențial; bunurile alimentare și industriale de consum oferă, de asemenea, posibilități semnificative (mobilă, țesături din bumbac, confecții și tricotaje, covoare, încălțăminte ș.a.). Multe capacități menționate din domeniile respective ar fi modernizate și repuse în funcțiune în termen scurt și cu cheltuieli relativ minime. Rusia ar putea acționa pentru reactivarea unor capacități din România ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bumbac, confecții și tricotaje, covoare, încălțăminte ș.a.). Multe capacități menționate din domeniile respective ar fi modernizate și repuse în funcțiune în termen scurt și cu cheltuieli relativ minime. Rusia ar putea acționa pentru reactivarea unor capacități din România ca: filaturi, țesături, imprimerii, confecții, fabrici de tricotaje, colectarea și prelucrarea pieilor de bovine, cabaline, caprine, ovine, fabrici de încălțăminte, fabrici de confecții din blană, care au mai produs pentru piața sovietică. Potențialul de colaborare poate redeveni în agricultură, în producția de bunuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pășuni întinse prin munți și pomi fructiferi cît lumea. Dar ce, numai averea asta o aveau? Aveau animăluri, orătănii și porci. Dar ce porci! Cu slana cît un lat de palmă! Prin odăile nenumărate erau mobile, fel de fel, erau țesături măiestre și, pe deasupra, într-o cameră erau și două puști. Trei zile și trei nopți a durat nunta și trompetiștii aveau bășici pline cu apă sărată pe buze. Doru și Natașa au fost conduși cu alai la casa bunicilor, duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
O tînără din rîndul de lîngă perete îmi zîmbește amical. O fi văzut? Poate îmi zîmbește așa frumos pentru că sînt eu un bărbat irezistibil! Hm! N-aș prea crede! Pipăi discret locul cu pricina. Nu, nu mai dau de piele. Țesătura și-a mai revenit un pic. Luăm o pauză de cafea de 15 minute. Toți se îndreaptă spre locul indicat. Eu îmbrac haina. Lăsați haina, mă îndeamnă un coleg. Nu las haina, cum s-o las?! Stau cît pot cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se pregătea din timp, pentru perioadele mai greu de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă erau : tăiatul, legatul, căratul și desfăcatul porumbului ; tăierea și aducerea lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aceea, de câte ori mi se cere „lista celor 100 de cărți fundamentale“, mă derobez. Nu există rețete. Nu poți face sugestii de lectură decât celor pe care îi cunoști, cărora le știi „felul“, tulburările, căutările și apetiturile. Fiecare vârstă își are țesătura ei, fiecare individ uman are o chimie interioară care nu se poate sistematiza. În consecință, a recomanda o carte e un act de maximă răspundere și de mare intimitate. Solemnitățile pedagogice, ca și neglijența frivolă, pot strica minți, caractere și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Așadar, de vreme ce ordinea comunitară depinde în asemenea măsură de corectitudinea limbajului, înseamnă că prima îndatorire a unei guvernări adevărate este folosirea adecvată a cuvintelor. Și că cine se folosește de cuvinte, cine scrie și vorbește în văzul lumii umblă la țesătura cea mai intimă a națiunii și a statului. A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor și asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu dezvăluie neapărat o trăsătură a caracterului național. În schimb, este frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să împingă firul în urechea acului, și că, pentru a coase, împingeau țesătura în ac în loc, cum facem noi, să înfigă acul în țesătură. În vechea Japonie se încăleca prin dreapta, iar calul era băgat în grajd cu spatele înainte. Vizitatorul străin observă întotdeauna cu surprindere că tîmplarul japonez taie cu ferăstrăul trăgînd
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să împingă firul în urechea acului, și că, pentru a coase, împingeau țesătura în ac în loc, cum facem noi, să înfigă acul în țesătură. În vechea Japonie se încăleca prin dreapta, iar calul era băgat în grajd cu spatele înainte. Vizitatorul străin observă întotdeauna cu surprindere că tîmplarul japonez taie cu ferăstrăul trăgînd unealta spre sine, nu împingînd-o, cum facem noi, și că la
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cum ar spune francezii „comme une toile d'araignée”. De altfel, în literatura de specialitate, Brăila este un exemplu distinct în acest sens și poate nu întâmplător se spune „ a nimerit orbul Brăila”. Se face trimitere în mod evident la țesătura de evantai a Brăilei, toate străzile ducând la Dunăre. Strada copilăriei și a tinereții mele poate fi reperată extrem de ușor pe orice variantă ai intra în Brăila. Când eram mică, mi-aduc aminte, strada noastră - îndeosebi după ploile torențiale de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în timp ce bunica spunea o serie de rugăciuni murmurate pe vârful buzelor, percepția în plan auditiv fiind destul de greoaie pentru cel ce-ar fi vrut „să fure” această practică păgână. Ulterior corpul era acoperit și protejat cu un material a cărui țesătură era potențial din bumbac, in sau cânepă; deasupra capului, în creștet, se poziționa un mic recipient cu apă rece în care se turna cositorul topit într-o lingură mai mare. La momentul impactului, cositorul lua diferite forme, de cele mai multe ori
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mare măsură responsabili și asta pentru că buna creștere începe cu cei șapte ani, de pe bătătura casei.” Și mai spunea tata ceva, dar o spunea atât de evident, apăsat și bine direcționat, încât simt cum mi-a rămas parcă încarnată în țesătura epidermei și-n configurația sângelui: „În viață trebuie să lași loc de bună ziua, altfel riști să fii catalogat neam prost; fă-ți datoria responsabil pentru că altfel ți-ai bate joc de propriile alegeri. Fă-o plenar, nicidecum cu sferturi sau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
un gard viu din lemn dulce înflorit și din spatele lui se vedeau haragii cu fasole înflorită, de toate culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea. Miresmele de vanilie ce se propagau din bucătărie se amestecau cu aromă exotică a fânețurilor și a florilor de câmp. Mobilă de nuc, albă ca neaua, mă trimitea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]