7,853 matches
-
Am auzit aseară... Dumneata n-ai aflat nimic? E țiganca pe care s-au bătut unii... Hai, bre! Chiar așa?... Aha! Am auzit și eu ceva. Mi-a spus unu care a văzut din balcon... Da, domnule! Au fost niște țigani. Au bătut un avocat. E în spital, era să moară... Da’ ce bre, le-a pierdut procesu’?... L-au bătut pentru asta, bă, pentru țigancă!... Era și ea acolo, doar... Aha! Era amanta lui, cred... De unde amantă, băi frate? Un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură! cât ai vrea să dai să fugi să nu-i vezi, să nu-i auzi tot își poartă ghinionul ca niște lăieți lehuzi Referință Bibliografică: du-te mă și tu la muncă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359737_a_361066]
-
toate, vechea aristrocratie are și ea un reprezentat care știe să cânte la pian și să bea, două farmaciste fac tot timpul un balet sincron, cu Serafim se împrietenește un coleg negru, care se schimbă la față, se face alb, țiganii întrețin atmosferă, la înmormântare sau la sărbătoare, cu muzica tradițională. Secretarul organizației de bază se gândește la binele tururora și la al său. Toți sunt de fapt oameni cumsecade, care se ajută între ei, și fiecare își joacă rolul banal
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
alții. La fel fugea și ea, câte două-trei zile. Chiar cinci, „la a doua plecare” își ține ea reperul, când a găsit găzduire la mama unui coleg de-al unuia dintre copii. „Eram înghesuiți”, zice Caterina. „Mă simțeam așa ca țiganul cu cortul. Îmi plăceau astea două-trei zile, pentru că eram cu ei și îi simțeam că sunt departe de pericol, dar pe urmă voiam să am o casă, să am un loc unde să stau”. Copiii vor să se întoarcă. „Nu
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
Lungilă îl numea din oficiu pe Beldie. Într-o seară unul dintre colegii consăteni cu Beldie i-a spus lui Lungilă despre povestea boilor lui Colorado, așa se face că Beldie a trebuit să le spună povestea lui... STICLEȚ ȘI ȚIGAN PRIETENII LUI BELDIE Colorado a reușit să adune ceva bani să-și cumpere o pereche de boi. Nu erau cine știe ce rasă, dar spera să-și facă treaba cu ei. I-a cumpărat toamna când erau încă niște juncani ne învățați
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
toate mișcările și cineva l-a sfătuit pe Colorado să meargă în combinat fără scândurile acelea laterale care formau coșul carului și odată ajuns acolo să-și înjghebeze un coș. Astfel a început o nouă etapă pentru echipajul Colorado, Sticleț & Țigan. Dimineața plecau din sat fără coș la car, iar seara veneau cu un coș improvizat, cu ceva lemne de foc, câteva scânduri bune de construit ceva. Adevărul era că acele scânduri nu puteau fi albe și curate, ci trebuiau mânjite
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
cu noroaie și era de ajuns să scapi scândura bună într-o astfel de baltă și ziceai că e veche de când lumea. Seara când atelajul ajungea acasă datoria lui Beldie era să dejuge pe cei doi truditori, adică pe Sticleț & Țigan și să-i ducă în grajdul improvizat din șandramaua casei, unde îi aștepta masa de seară compusă din fân și câte un ciubăr cu pleavă amestecat cu sfeclă furajeră sau chiar din cea de zahăr căci aveau destulă. Apoi Beldie
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
cuvinte mari, însă chiar așa a fost. Eu am crescut alături de ei, m-am jucat cu ei, am mâncat alături de ei la masă, am dormit alături de ei, au fost prietenii mei. Eu nu am știut/conștientizat niciodată că X este țigan, că Y are un retard sever sau ușor, că Z are 3 degete sau că V merge șchiop. Poate nu mă credeți, dar eu nu îmi mai aduc aminte de astfel de situații, deși erau multe. Mama nu mi-a
Colegul de grădiniță al fiicei mele și lecția de toleranță. „Mami, este minunat, el face eforturi multe să meargă” () [Corola-blog/BlogPost/338243_a_339572]
-
ori mai puțin iubiți de copii. Ceea ce se judecă acum în planul discuțiilor este România, Balcanii, despre care în toată istoria Europei civilizate au stat și stau, ne-o strigă mereu în articole de ziar ori emisiuni radio-TV, ultimii oameni, țiganii Europei, europenii de mâna a patra... Într-o perioadă de reforme fără sfârșit, de dezechilibru social și economic, cu asperități în plan colectiv, să rămâi un părinte bun înseamnă enorm. Să-ți păstrezi mintea limpede când ești umilit la serviciu
Cazul Bodnariu. Bătaia e ruptă din Rai () [Corola-blog/BlogPost/338427_a_339756]
-
să mințim că nu au reușit să stabilească legătura. După 4 beri de căciulă, am ieșit dintre blocuri și am traversat spre stadion. Unchiu Culiță ieșea și el din incinta stadionului, cu oile înșirate între tribune, pe scări, cu un țigan mustăcios trăgându-l într-una de mânecă. - Ei, da-l-ai dracu! a exclamat nea Doru. Ușor pilit, mie mi-a venit să râd. Era prima dată când citeam, pe chipul Unchiului Culiță, disperarea. Deh, eram tânăr și mi se
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
dracu! a exclamat nea Doru. Ușor pilit, mie mi-a venit să râd. Era prima dată când citeam, pe chipul Unchiului Culiță, disperarea. Deh, eram tânăr și mi se părea că pot dărâma munții. De cum a pus ochii pe noi, țiganul s-a oprit în loc. Unchiu s-a grăbit să ne-ajungă și ne-a strigat de la câțiva pași: - Haidaț, băăă, că ne omoară, dracu, țâganii! Țâganii era singur. Unchiu făcuse ca Marcu lu Țui: - Sariț, mă, că vin urșî! - Da
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Țâganii era singur. Unchiu făcuse ca Marcu lu Țui: - Sariț, mă, că vin urșî! - Da câț îs? - Deodată numa unu! Am strâns bine de bâtă, mi-am petrecut-o pe după șale. Am trecut pe lângă Unchiu râzând, m-am apropiat de țigan. Nea Doru se oprise și l-am auzit pe bătrân îndemnându-l: - Du-te, băă, șî tu, nu-l lasa sângur! Nea Doru a venit în urma mea, șovăielnic. Țiganul a făcut un pas înapoi. - Băă, nu carecumva să dai! mi-
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
pe după șale. Am trecut pe lângă Unchiu râzând, m-am apropiat de țigan. Nea Doru se oprise și l-am auzit pe bătrân îndemnându-l: - Du-te, băă, șî tu, nu-l lasa sângur! Nea Doru a venit în urma mea, șovăielnic. Țiganul a făcut un pas înapoi. - Băă, nu carecumva să dai! mi-a strigat Unchiu. Îndemnul lui a avut efect psihologic. Țiganul a dat să plece, dar s-a răzgândit. Probabil s-a temut că așa își arată slăbiciunea și riscă
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
bătrân îndemnându-l: - Du-te, băă, șî tu, nu-l lasa sângur! Nea Doru a venit în urma mea, șovăielnic. Țiganul a făcut un pas înapoi. - Băă, nu carecumva să dai! mi-a strigat Unchiu. Îndemnul lui a avut efect psihologic. Țiganul a dat să plece, dar s-a răzgândit. Probabil s-a temut că așa își arată slăbiciunea și riscă să ia bătaie. A trecut la atac: - Ciobane, tu ești ăla cu banii? Omul era ceea ce se cheamă gabor: îmbrăcat cu
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
pe gabor că dispare între blocuri, Unchiu ne-a strigat: - Haidaț, băă, puneț pe magari să plecăm, că dăm, dracu, de nacaz! În primăvara acelui an, lângă Tg. Jiu, pe un consătean aflat în transhumanță de primăvară l-au băgat țiganii în spital și i-au furat 13 oi. Cum Unchiu era șeful, am prins măgarii și ne-am apucat de înșeuat. N-am terminat de pus samarele pe toți patru, că gaborul a apărut. Singur. Am mers în calea lui
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Și câți vin? l-am luat peste picior. - Doișpe. Și vă ia toți câte două oi, și nici ghiulu nu-l ai. Nu i-am răspuns, că m-a strigat Unchiu Culiță. - Ia hai, băă, pân-aci! I-am zis țiganului să mă aștepte. Camarazii mei puseseră disagii pe măgari, eram gata de plecare. - Ore ce măi dzâsă ahăla? - Nimica, dă-l în amar! Îi gură goală, cum zici dumneata. Îi geambaș de cai. - O fi neam cu Miclăuș... Constandin al
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
cuvânt! - Fii atent, îl cunoști pe Constandin? Pe Miclăuș, din Jieț? - Care Miclăuș? - Are nevastă din Ciopeia, o cheamă Brândușa. - Da cum să nu! Îs văr primar cu Brândușa! - Atuncea ț-o fi spus că el îi numa după mamă țigan? - Da, da, știe toți țâganii... - Noa, Constandin îi făcut cu bunicu-mio, îi frate cu tata. Gaborul a căscat ochii, a vrut să spună ceva, dar s-a răzgândit. Și-a dat jos pălăria, a trântit-o de pământ între noi
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
te las cu ea până desară. Faci cu ea ce vrei, io nu te-ntreb. Și, dacă ț-o place, vii ginere la bulibașa! - Păi și stearpa de ce s-o dau? - De arvună, c-așa-i legea la noi, la țigani, să-l întrebi pe Costică. N-o iei de nevastă, io rămân cu ștearpa. O iei? Tăiem ștearpa și desară facem petrecere cu țâganii. M-am prefăcut că mă gândesc. - De acord! Da-ntâi adu fata aici, s-o văd
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Nu, stai, mai întâi să văd ștearpa! I-am făcut pe voie, curios să văd până unde e în stare să meargă. Am prins rapid o oaie mare, grasă, care trecea pe lângă mine. Era a unui vecin. - Asta-i bună? Țiganul a pipăit-o, a căutat-o în gură, a încercat s-o ridice. - Îi bună, bună, ești de cuvânt. Am eliberat oaia și m-am prefăcut că plec spre blocuri. - Vaaai, sărutu-ți mâna ta, da di ce i-ai dat
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
ești de cuvânt. Am eliberat oaia și m-am prefăcut că plec spre blocuri. - Vaaai, sărutu-ți mâna ta, da di ce i-ai dat drumu? - Păi mergem întâi să vedem fata, după aia venim și lom stearpa. Din mieros, glasul țiganului deveni plângăreț: - Of, of! cum vrei tu să mă junghii la inimă, când am prins mai mare dragu de tine!... Păi di ce mă jignești? Io-s om de cuvânt, fata mea îi Zâna, toți țâganii o cere s-o
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
gard, în incinta târgului de vite. Până am cinat, Unchiu Culiță și Doru Matei au rememorat pățanii mai șoade sau mai tragice pe care le-au avut, de-a lungul timpului, trecând prin sate de rromi. Cea mai tragică pentru țigani s-a petrecut în Ciopeia, când tot satul a ieșit în șosea și nu i-au lăsat să treacă dacă nu le dădeau 20 de oi. Era pe vremea lui Ceaușescu și mașini nu prea treceau. Tot negociind cu țiganii
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
țigani s-a petrecut în Ciopeia, când tot satul a ieșit în șosea și nu i-au lăsat să treacă dacă nu le dădeau 20 de oi. Era pe vremea lui Ceaușescu și mașini nu prea treceau. Tot negociind cu țiganii, s-a nimerit să treacă autobuzul cu rugbiștii de la Știința Petroșani. Enervați că oile blocau drumul, rugbiștii au coborît să vadă ce se petrece. Pe câți țigani i-au prins, i-au bătut de le-a sunat apa-n cap
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
Era pe vremea lui Ceaușescu și mașini nu prea treceau. Tot negociind cu țiganii, s-a nimerit să treacă autobuzul cu rugbiștii de la Știința Petroșani. Enervați că oile blocau drumul, rugbiștii au coborît să vadă ce se petrece. Pe câți țigani i-au prins, i-au bătut de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de rând erau Unchiu Niculaie și un alt bătrân, Ștefan a
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
plecat acasă, Unchiu a mai rămas la oi o săptămână. Schimbul se făcea duminica. Luni dimineața, Dani i-a lăsat Unchiului în curte o mârțoagă deșelată, toată oase, în genul celor pe care le-ați văzut probabil înhămate la căruțele țiganilor din șatra „Caalooriifereee cumpăărăăăm!” Dar nu era doar urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
urâtă: trântea și zvârlea. În aceeași toamnă, mi-am luat și eu o iapă. Nu era ea de expoziție, dar față de-a lu Unchiu era parfum. Era cuminte, ocoșă, trăgea bine; eu mai ocoș ca ea. Și eu, ca țiganul: „Dii, frumoasa lu frumosu, cu frumoasa lângă el! Doamne, ce frumoși suntem!” În ziua când am potcovit întâi iapa, m-am dus pe la Unchiu să mai stăm de povești. Tușa era la oi, la țară. Era final de noiembrie, seara
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]