3,072 matches
-
H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
posibilități de a ne edifica, cu atât imaginația noastră este mai pauperă, iar imaginarul mai anchilozat. Din acest punct de vedere, cei vechi erau nevoiți să acopere petele albe din cunoașterea lor cu ajutorul fanteziei și al unui cod simbolic care țintea realitățile spirituale. Noi ne refuzăm această metodă, ba chiar începem să aplicăm și asupra ficțiunilor evidente criterii "exacte". Le cerem să devină cât mai "precise", cât mai neechivoce. Am îndepărat către margine valorile greu definibile pe care le vehiculează "științele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
specialist în problema culturii vechi românești, dar nu și în întregul Ev Mediu european. Cu alte cuvinte, ne lipsește posibilitatea de a mai avea perspectiva întregului. Cum procedăm însă atunci când obiect de studiu sunt autori cu o altă mentalitate, care țintesc către un "enciclopedism" care nouă ne este, astăzi, inaccesibil? Cum îl mai controlăm, de exemplu, pe Cantemir? Ar trebui să fim inițiați și în filosofie, și în teologie, și în logică, și în literatură, și în istoria religiilor, și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sale, metodele folosite pentru investigarea realității? Ce înseamnă, mai pe scurt, pentru un medieval, a cunoaște un animal? După cum am precizat, nu e nicidecum vorba de o cunoaștere directă. Nu experiența avea valoare aici, după cum un astfel de demers nu țintea scopuri epistemologice, ci spirituale, religioase, morale (chiar dacă, cel mai adesea, aceste domenii se confundau). Procesul reprezentării unui animal în gândirea europeană medievală a fost refăcut de Michel Foucault, care s-a ocupat, în Cuvintele și lucrurile, de modul în care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe scena romanului. Un alt aspect pare a-l lega pe Lup de această doctrină care a lăsat o moștenire deformată în timp: faptul că el se află în posesia adevărului, că știe să desfacă toate cojile realității și să țintească esența, fără a pune preț pe discursurile care ambalează frumos o realitate măsluită. "Odată cu Diogene, în filosofia europeană ia naștere rezistența împotriva jocului măsluit al "discursului"", ne asigură același cercetător al fenomenului extins de-a lungul istoriei 25. Mai mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lămurită decât cea mai sus citată a lui Aristotel. Concluzia este simplă: Esop, Aristotel și Buffon știau cam aceleași lucruri despre liliac. Medievalii știau însă mult mai mult: pentru ei, el era, fără dubiu, o figura diaboli. Cunoașterea lor nu țintea însă către cercetarea realității obiective, ci către deslușirea unei realități de dincolo de lucruri. Voi reveni asupra acestui aspect. Iată-l, așadar, pe Liliac, nici pasăre, nici animal ori, în funcție de perspectivă, și pasăre, și animal, dezbinând cele două împărății. Nimic mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Victima poate fi oricine: un copil, o femeie, un bătrân, un bărbat, grupuri sociale marginalizate, animalele, natura, o întreagă societate etc. Efectul violenței intense, ce pune în pericol însăși viața, este distrugerea provocată și trauma lăsată. Victima care nu este țintită de violență, dar este martoră la evenimentele violente poate fi la fel de traumatizată ca și victimă vizată în mod direct. Un exemplu elocvent este cel al copiilor care sunt martori la scenele violente dintre părinți sau sunt martori ai unor agresiuni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mari. Una dintre discuțiile importante în jurul definirii violenței având ca agresor omul este aceea a intenției distructive care susține actul violent. Intenția este importantă atât pentru a putea sancționa violența, făcând dreptate victimei, cât și pentru intervențiile pedagogice sau psihoterapeutice țintind prevenirea comportamentelor violente. Dar recunoașterea corectă a intenției ce susține conduita violentă este importantă și pentru victimă, pentru mobilizarea resurselor și a mecanismelor de apărare. Definită din perspectiva motivațională, violența nu mai circumscrie manifestările violente ale naturii și nici catastrofele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grupurilor din care fac parte. Dar răul acesta nu poate fi izolat. Jung atrage atenția că prejudiciile aduse la un moment dat unei părți a omenirii, se vor răsfrânge asupra întregii omeniri (Progoff, 1973). Legi și convenții naționale și internaționale țintesc prevenirea și pedepsirea unor astfel de manifestări, precum și reabilitarea victimelor. Adesea, în cadrul unor abordări legislative înțelepte, preventive, măsurile de pedepsire sunt însoțite sau înlocuite de măsurile de reabilitare a agresorului. Agresorul este recunoscut și respectat în ceea ce este uman în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definit câteva forme de manifestare care ocupă în ultimii ani un loc central în atenția acestora. Dintre aceste forme ne vom ocupa de abuzul emoțional, fizic și sexual al copilului, neglijarea copilului și violența în familie, cu formele ei care țintesc copilul, femeia și bătrânii familiei. Violența colectivă va fi exemplificată în discuțiile privind violența adolescenților. Școala reprezintă o instituție socială care, deși în ultimii ani a fost tot mai mult teatrul unor scene de violență extremă, rămâne încă o oază
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unui plan de intervenție corect, menit să dea șanse maxime membrilor familiei pentru a rămâne împreună într-o atmosferă sănătoasă. Căci cauzele, factorii de risc și posibilii factori protectivi diferă la tipuri diferite de violență domestică. Intervenția nu trebuie să țintească protejarea familiei cu orice preț, sacrificându-i pe membrii săi, așa cum se întâmplă atunci când intervențiile ce se fac cu sau în familiile violente au la bază viziuni limitate asupra manifestărilor violenței în familie. Pe de altă parte, politicile sociale de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în intervenții. Aceste consecințe se pot manifesta ulterior, în împrejurări total diferite. Cercetările ne arată că rezonanța față de suferință este specifică vieții, și nu doar omului. Experimentele făcute pe plante demonstrează capacitatea acestora de a înregistra intențiile distructive care le țintesc. Numeroase studii arată că „expunerea copiilor la violență cronică în comunitate conduce la dezvoltarea unor simptome care indică toate criteriile de diagnostic ale sindromului de stres posttraumatic”(Ceballo et al., 2001, p. 928). Simptomele ce indică sindromul de stres posttraumatic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-urile (5); Unități ale Direcției de Sănătate Publică (4); Primării (3); Biserica (1); Agenția Națională Antidrog (1). 14. Menționați cel puțin cinci programe relevante de prevenire a violenței dezvoltate în ultimii cinci ani la nivel local și/sau regional. întrebarea țintește încadrarea prevenirii violenței în școli în programe mai largi, de prevenire generală a violenței. Respondenții menționează între 0 și până la 17 astfel de programe, desfășurate la nivel național sau local. Media numărului de programe menționate este de cinci programe. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umilitoare aplicate copiilor. Școala reprezintă pentru societate, împreună cu familia, creuzetul viitorului. Școala poate corecta ceea ce familia nu a știut sau nu a avut șansa de a face în mod adecvat cu nevoile copilului. Cu privire la violență, școala poate dezvolta programe comunitare țintind scăderea violenței în școală și în comunitate. Dar școala are în zilele noastre o grijă în plus: creșterea abandonului școlar și a eșecului școlar, conducând adeseori spre abandon. Este evident faptul că violența în școli, hărțuirea nu pot conduce victimele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost expusă. Durerea fizică însă se însoțește întotdeauna și de suferință psihică, iar suferința psihică, prin complexitatea funcționării noastre neuroendocrine, generează adesea tulburări și suferințe fizice. Sistemul de sănătate este cel care răspunde durerilor fizice și psihice ale victimelor, țintind vindecarea. Dar sistemul de sănătate în sine poate genera o oarecare violență în raporturile cu beneficiarii. Deoarece manifestările violente apar de regulă în raporturile umane unde există un dezechilibru de putere, vom arunca o scurtă privire asupra sistemului de sănătate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl au acestea asupra pacienților, a durerilor cu care vin la spital, cerând îngrijiri. Suntem oare îndreptățiți pentru ca ținând seama de răspunsurile la această întrebare, să vorbim despre o violență a sistemului față de pacienții în suferință? Este spitalul un mediu țintind explicit și implicit starea de sănătate a bolnavilor? Respectă spitalul din România „dreptul la sănătate”al cetățenilor cărora le oferă servicii de îngrijire în spațiile destinate îngrijirilor? 10. Dacă pacientul ar fi un apropiat ați privi diferit acuzele de durere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a fost dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană lansată în 2000, la Lisabona, se adoptase ca sarcină prioritară eradicarea sărăciei, anul 2010 țintește sărăcia în rândurile grupurilor vulnerabile: copiii, persoanele fără adăpost, pensionari, persoane cu dizabilități și emigranți. în anul 2010, s-a alocat un buget de 26 milioane de euro pentru lupta împotriva sărăciei în Europa, cu 17 milioane asigurate din partea UE
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu plăcere, a învăța și a-și petrece timpul liber, fără a fi obligați, între copiii de aceeași vârstă. Astfel de programe, care urmăresc și hrănirea sănătoasă a copiilor, vin în sprijinul familiilor defavorizate și locuind în zone dezavantajate și țintesc sprijinirea copilului pentru a participa la programul educativ, pentru a dobândi o educație bună și a rupe astfel trecerea transgenerațională a sărăciei. în Germania 1, astfel de programe sunt dezvoltate la nivel federal, în baza unei cercetări care demonstrează utilitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astfel trecerea transgenerațională a sărăciei. în Germania 1, astfel de programe sunt dezvoltate la nivel federal, în baza unei cercetări care demonstrează utilitatea lor precum și ajustările locale necesare. în SUA, astfel de programe existau deja din secolul al XIX-lea, țintind sprijinirea copiilor din familii defavorizate. în 26 decembrie 2010, postul de televiziune Prima TV, prezenta un astfel de program dezvoltat cu eficiență în școlile din Harlem. Pentru ca școala să devină promotorul rezilienței copiilor dezavantajați, dezvoltând astfel de programe, însăși filosofia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
integrată în conceptul de bunăstare (Chilton, 2006), în sensul larg al acestui concept, utilizat de OMS în definirea sănătății individului. Unul din cele mai eficiente programe de prevenire a violenței în societate este cel lansat de OMS în 1996. Programul țintește reducerea violenței regăsite la nivel de: individ (datorată unor experiențe anterioare de abuz și/sau respingere, boli mentale etc.); interpersonal (generând conflicte familiale, la locul de muncă etc.); instituțional (generată de status socioeconomic scăzut, șomaj, izolare, discriminare și marginalizare socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care îi vizează pe pacienți. Fără a dezvolta cu acribie multitudinea aspectelor implicate în abordarea psihoterapeutică a PTSD (căci în fond lucrarea de față nu se vrea un tratat de psihoterapie), vom poposi totuși asupra coordonatelor majore ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare psihologică mai bună, în cazul persoanelor cu un istoric de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]