8,856 matches
-
și eșecurile artistice sunt privite cu gelozie dacă au adus notorietate. La aeroport, Doru mi-a adus copia unei scrisori mai vechi, care s-a rătăcit prin hățișurile poștei. O deschid după ce decolăm. Avem un fel comun de a fi absenți. Sentiment de generație?" se întreabă el, adăugând că a trecut, la rândul său, printr-o "febră a miturilor". Undeva, în galeriile memoriei, se luminează imaginea noastră, în-tr-o după-amiază bucureșteană. Suntem mult mai tineri și mergem pe o stradă din apropierea Cișmigiului
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
timp, pe el istoria l-a aruncat pe coasta de vest a Americii, silindu-l să se ocupe de public relations la o bancă din Los Angeles. Finalul scrisorii îmi arată, însă, că n-a încetat cu totul să fie "absent", chiar dacă în America circulă alte mituri decât cele care ne preocupau pe noi: "Ratarea Genezei de către Dumnezeu? Poate, a Paradisului ar fi mai exact. Cred că Șarpele se afla acolo, în inima Paradisului, nu ca o eroare a lui Dumnezeu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la cafenea măcar. Nădejdea mea era // că nu te-oi mai supăra pe tine. [Î]i scrisesem lui Bodescu să-mi trimită o sută di franci ce aveam a-i primi de la școala comercială. Dar, din nenoricire, el a fost absent din Iași și nu mi-a trimis nici pîn-acuma nimic. Te rog dar, nu mă uita, căci - afară de doctorul - nu mai cunosc pe nimeni în toată Odesa și poți înțelege ce greu e să rămâi fără nici o lețcaie într-un
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
buzunar, crezând că aceste obiecte sunt de valoare; dar și strică cu mâna și rupe ce găsește, așternutul său, hainele sale, obiecte din casă; într-un moment reconstituie ca o trebuință de a-și continua activitatea. Atențiunea sa e total absentă, incapabil de a-și fixa un moment răspunsurile sale ca fiind ca și automatice și mașinale. Digestiunea și stomacul se execută normal, însă se observă o colă rectală ceea ce reclamă o îngrijire serioasă. De asemenea aflăm că sunt 6 ani
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rolul, dar cât mai bine cu putință. Jucam rolul omului eficace, inteligent, virtuos, bun cetățean, indignat, indulgent, solidar, moral... Mă opresc, căci ați înțeles că eram ca și olandezii noștri, care în același timp sunt și nu sunt aici: eram absent tocmai când copleșeam cu prezența mea. N-am fost cu adevărat sincer și entuziast decât pe vremea când făceam sport și, în armată, când jucam piese pentru propria noastră plăcere, în amândouă cazurile trebuia să respectăm o regulă de joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ură; un dispreț pentru acea unealtă, de care era silit să se servească! Din astfel de sentimente decurgea acea rea voință ce stăruia in traiul lui cu Lina. O agravau și alte oricini: după stadiul ambiției, care-i înlocuise tinerețea absentă, doctorul Rim trecuse la epoca erotică ce-i turmenta maturitatea. Un alt sacrificiu al cărui erou și victimă se socotea: lumea era plină de femei plăcute și el nu avea decât peghemuita de Lina, care-i inspira o nepăsare ascetică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
prosternase întîi la pantofii de satin ai Elenei, căreia negrul mat al doliului îi făcea fața mai albă încă. Bietul Maxențiu! Poetic și inconștient de starea lui! Surâsul lor glumeț devenise o umbră blinda în care învăluiau pe sărmanul 256 absent. Maxențiu îi ținea, astfel, permanent, într-o stare de emoție si de înfiorare în jurul iubirii și a morții. Ce ar fi câștigat aducîndu-1? O agonie tristă pentru toți. Prințul nu mai trăia decât din artificiul medical, din grația climatului generos
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
postumă. Grozav de singură, de altfel, acolo, în acea biserică de gală, ursuza de Sia, și fără nici o afecțiune aproape de ea. Deși era în totul decență și reculegere, lipsea tristeța. Lina avea o figură congestionată de gânduri, ce păreau însă absente de la ceremonie, iar Rim, pe măsură ce serviciul devenea mai lugubru, căpăta o expresie de neplăcere vădită. Se simțea acum nevoie de aer. Vitrajul vioriu al lui Mini se deschise și pătrunse dungi de lumină și dâră de răcoare. Toți respirară. Pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mă prezinte tecucenilor și să difuzeze un număr de volume din „Călător... prin vâltoarea vremii”. Ideea îmi surâde, dar nu s-a putut materializa în fapt. La TV recepționez discursul bilanț al președintelui Băsescu în fața parlamentului... Multe fotolii goale, mulți absenți... deși se află în sală, unii strâmbă din nas a plictiseală... aproape adormiți, alții părăsesc sala. Bun discursul... bun bilanț... Ce bine ar fi dacă președintele jucător ar fi mai responsabil ca persoană, amintindu-și că, în orice situație, chiar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ca o ființă folclorică o aprobă din complezență. Cei care socotesc țăranul o barieră în calea modernității strâmbă din nas. Veșnicia miroase cumva a bălegar? zic ei. Adevărul e undeva la mijloc. În Lisa (cea cunoscută de mine) nu era absentă grija zilei de mâine. Dar ea nu se extindea și asupra posterității! Judecată ca încredere în posteritate, în sensul că urmașii vor trăi după aceleași reguli ca părinții, continuând ce au moștenit, eternitatea nu se putea naște decât la sat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
trebuia să fie, deja, acasă și de la care nu mai venise nici un fel de veste de câteva săptămâni, dar nu era greu de văzut că subiectul nu-l interesa, de fapt, câtuși de puțin pe bătrân. Vorbea aproape mecanic, privind, absent, nehotîrît, ba spre pendula din perete, ba spre dulapurile cu cărți. S-a înviorat, o clipă, doar când tânărul custode l-a întrebat ce anume ar fi vrut să uite. Bîlbîindu-se, a zis ceva despre gândirea sa "sfărîmată" și despre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ruptul capului, romane la modă sau alte "povești". Și explică asta cu dispreț. Vrea cărți "mai speciale", cu care să-și poată impresiona prietenele. Împreună cu alte femei singure, toate în jur de patruzeci de ani (doctorul Luca fiind mai mult absent, Nelly se comportă și ea ca o femeie singură), formează, de câțiva ani, un grup, cunoscut ca atare în cercurile mai răsărite din Asybaris; un grup în care nu e greu să pătrunzi, dar, "dacă te-a pus naiba și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ascundă asta punîndu-și cravată la pijama. Cei care l-au văzut la concerte și la operă ― fiindcă era meloman ― povesteau că se ducea să asculte muzică în smoking. Și tot singur. Singurătatea lui devenise o legendă. Intra în clasă întotdeauna absent, cu un aer suferind, pe care-l accentua pielea, de un galben nesănătos, de pe obrazul său neras și îmbătrînit prematur. Domnul Iftodiu m-a scos la lecție după primele ore de franceză. Căpătasem între timp uniformă și nu mai eram
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
strânși pe picior, gulere înalte și haine cu umerii deșelați, modă lansată într-un bar din centrul capitalei unde Sergiu Malagamba își demonstra virtuozitatea la baterie. 16. ― Mă întreb și azi, băiete, cum ar fi trebuit să mă port, continuă absent, doctorul Luca. Și de ce am avut senzația că o femeie ca ea nu era reală, că venea din altă lume? Mă crezusem, până atunci, un psihiatru priceput și, pe deasupra, fusesem obișnuit să dau importanță femeilor numai în pat, îmi plăcea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu-și mai amintească de ele, să le uite complet Înainte de a se Întîlni cu prietenii, dar Susan lăsa vîntul să se joace cu buclele părului ei și continua să se refugieze În dosul lentilelor de la ochelarii de soare, complet absentă, ca și cum l-ar ignora, la ce se gîndea oare? — Susan, aprinde-mi o țigară, te rog... SÎnt În cutia din dreapta... Susan. — Da, Juan. — Ce crezi despre toate astea, Susan? — Darling! A fost Îngrozitor! Mi se rupe inima de milă, Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pot scula mîine la timp ca să Învăț. — Grozavă idee... — În afară de asta, mi-a dat și ceva bani; nu mulți, dar destul pentru astă seară. — Bine, zise Santiago, atunci ceao... — Ceao. Și În clipa În care Santiago Îi zîmbea cu privirea absentă, Bobby Îi zîmbi la fel; zîmbi cu gura pînă la urechi și se Întoarseră amîndoi pentru a se Îndrepta fiecare spre automobilul lui, se priviră o clipă așa, absenți, În timp ce se Întorceau, o clipă a fost de ajuns ca să semneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Ceao. Și În clipa În care Santiago Îi zîmbea cu privirea absentă, Bobby Îi zîmbi la fel; zîmbi cu gura pînă la urechi și se Întoarseră amîndoi pentru a se Îndrepta fiecare spre automobilul lui, se priviră o clipă așa, absenți, În timp ce se Întorceau, o clipă a fost de ajuns ca să semneze un pact etern de absență: amîndoi erau moștenitorii unei averi fabuloase. Și În timp ce Bobby gonea ca un nebun ca să se culce În sfîrșit cu Sonia și să se convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Închidă atmosfera aceea tristă, să intre, să se Închidă Înăuntru, să stea singur În ea cîtva timp, dar muzica din bar și cîteva hohote de rîs prostești continuau să pătrundă În atmosfera lui, Încă nu golise locul pentru privirea lui absentă, se ciocnea de ele În timp ce aluneca tot mai mult pe scările beției lui, continuau să se filtreze printre clinchetele paharelor de whisky pînă la surzenia lui, Împiedicîndu-l acum să amuțească Întunericul și să dispară pentru totdeauna În neagra explicație a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe cer nu se mai zărea nici un scuter aerian care transporta refugiați. Părea clar că oamenii care puteau să-și permită mașinile costisitoare erau fie în siguranță, fie așteptaseră prea mult timp, poate în speranța de a ajuta un membru absent al familiei. La miezul nopții voluntarii plecară în misiunea lor periculoasă, în zece scutere și o navetă spațială. Ca un prim gest al noii autorități, Clane le-a sporit efectivele cu încă o sută de soldați din armată. El supraveghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
sfârșit. - Atunci când te uiți în interior printr-un tub gol, explică cu răbdare Clane, vezi stelele. E ca o fereastră în spațiu - numai că nu e o fereastră. E universul însuși. Șeful barbar arăta cu adevărat stânjenit. - Acest univers? spuse absent. Clane dădu din cap, dar nu făcu nici un comentariu. Nu fusese ușor de înțeles o asemenea idee vastă, chiar cu explicațiile scrise pe care le găsise. Czinczar încuviință. - Vrei să spui că pământul este înăuntru? Și îndreptă degetul spre sfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
vu mai fiecare moment pe care-l trăim), ci răvășirea pe care ți-o produce, magia intensă pe care, fără să știi de ce, o simți întotdeauna într-o astfel de situație. Stai la televizor, plictisită, într-o după-masă, te uiți absentă la vreo emisiune care nu te interesează și brusc parcă explodezi într-o sferă de lumină intensă: hei, dar clipa asta ai mai trăit-o o dată! Sigur, sigur, exact așa a fost! Dar nu știi ce anume a fost ca
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Maria și Aneta, femeile de serviciu, și Ion Țurcanu, factotumul școlii, despre care, însă, trebuie să existe măcar un glas care să-i reproșeze (mai pe față, mai în discuții cu o terță persoană, în special când persoana lui e absentă) că habar n-are de tâmplărie, sau de electricitate, sau de instalații sanitare... Tuburile de neon, ca niște sori palizi, trimit din înaltul sălii de clasă o lumină lăptoasă care, odată ajunsă la capătul proiecției sale, face să se creeze
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și pătrunzător al ceasului electronic. Asta m-a trezit definitiv. Oare, cât să fie? Oho, destul de târziu! Am pierdut, deja, prima oră de curs. Parcă văd în condică, scris cu roșu: “Ora nu s-a efectuat”, sau: “Profesorul a fost absent”, ori... Păcat! E prima dată când mi se întâmplă una ca asta. Încep să mă îmbrac grăbit, cu toate că înțeleg că zorul meu nu mai ajută la nimic. Ca să mă conving că ceasurile mele merg exact, răsucesc butonul aparatului de radio
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Cina e servită!”, până la a-l juca pe prințul Danemarcei “e o cale atât de lungă”... Îmi amintesc că la întâlnirea de zece ani de la terminarea liceului, Stelică n-a venit. Era în turneu la New York. Bineînțeles că a fost absent motivat. El și Liviu Ionescu, ofițerul de marină plecat în cursă, pare-mi-se, tot la New York. Amintindu-mi de ei, îmi reamintesc, totodată, multe întâmplări din perioada studiilor liceale. Revine în memoria mea, mai ales, entuziasta noastră trupă de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
să știu ce mai face, cum o mai duce, am mai fi mers, probabil, și la un pahar de vorbă, în fond, cursurile astea de pregătire tot nu sunt de prea mare folos. Dacă îți aranjezi să nu te treacă absent, e perfect!... ...Naiv și sentimental. Incorigibil ce ești!” “Și mai sunt ceva, tot incorigibil: optimist” “Nu s-ar spune întrutotul. Dar că ești un copil mare, care crede că tot ce zboară se mănâncă, că toți se topesc de dragul și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]