26,173 matches
-
moment, dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 completează dispozițiile art. 18 alin. (5) din același act normativ, de vreme ce acestea din urmă nu cuprind vreo dispoziție expresă contrară și nici nu poate fi descoperită vreo incompatibilitate absolută între cele două texte de lege, care să conducă la justificarea unui tratament diferențiat între cele două situații. ... 57. Opinia Institutului Național al Magistraturii, cu privire la ambele probleme de drept, a fost în sensul că sunt îndeplinite toate condițiile
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
moment, dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 completează dispozițiile art. 18 alin. (5) din același act normativ, de vreme ce acestea din urmă nu cuprind vreo dispoziție expresă contrară și nici nu poate fi descoperită vreo incompatibilitate absolută între cele două texte de lege care să conducă la justificarea unui tratament diferențiat între cele două situații. ... ... ... Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
posibilitatea de sortare/filtrare, export în format Excel sau CSV al rezultatelor evaluării; ... d) generarea de rapoarte statistice și grafice, astfel încât să se poată realiza asocierea competențelor de evaluat, contabilizarea pe fiecare disciplină, programă/modul de pregătire profesională, atât în valori absolute, cât și procentuale, pe tranșe de note, pe clasă, pe filieră, profil, specializare, în cazul învățământului liceal, dar și posibilitatea unor interogări statistice fundamentale de tip medie, mediană, abatere standard, fără a se limita la acestea; ... e) gestionarea procesului de
METODOLOGIE-CADRU din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265561]
-
iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat, totodată, importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în reglementarea sancțiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental - care
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
Apel Ploiești - Secția I civilă, potrivit cărora dispozițiile art. 158 alin. (6) și (7) din Legea nr. 263/2010 contravin principiului neretroactivității legii civile, Curtea reiterează că, referitor la acest principiu constituțional, a reținut în jurisprudența sa că are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). În mod corelativ, potrivit principiului aplicării
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
hotărârilor prevăzute la alin. (1) și (2) se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public național sau local, după caz, iar, potrivit alin. (4), actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absolută. ... 4. Se arată, de asemenea, că transferul terenului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale s-a făcut prin lege organică, respectiv Legea nr. 54/2018 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public local, actele încheiate cu nerespectarea acestei cerințe fiind lovite de nulitate absolută. Altfel spus, în situația trecerii unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia, legea are în vedere ca modalități de manifestare a dispoziției juridice mijloace de drept administrativ, iar nu legea ca act al
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]
-
se arată că, în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii formulat, a stabilit că instanța de judecată nu poate reindividualiza/doza/anula pedeapsa complementară decât în măsura în care se constată un motiv de nulitate absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției, situație în care vor fi anulate atât sancțiunea principală, cât și cea complementară. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin încheierile din 19 februarie 2019 și 11 septembrie 2019
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
ce privesc o persoană ce deține calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a constatat incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală ce reglementează aplicarea nulității absolute în situația încălcării dispozițiilor privind competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente. ... IV. Jurisprudența Curții Constituționale Nu s-au identificat decizii relevante în problema de drept
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 9 mai 2022, paragraful 23) a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
normei trebuie să fie capabil - dacă este necesar, cu o consiliere adecvată - să prevadă, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele respective, consecințele pe care o acțiune dată le poate avea. Acele consecințe nu trebuie neapărat să fie previzibile cu certitudine absolută. Deși certitudinea este de dorit, aceasta poate avea drept consecință o rigiditate excesivă, iar legea trebuie să fie capabilă să țină pasul cu evoluția circumstanțelor. În consecință, numeroase legi sunt formulate inevitabil în termeni care, într-o mai mare sau
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
și de un index alfabetic, Tipografia Ziarului Universul, București, 1935, pag. 18. Potrivit autorilor, „Acum începe să se evidențieze marele avantagiu ce prezintă existența unei instanțe, caracterizată prin constanța în doctrină, prin cunoașterea profundă a legilor în vigoare și îndepărtarea absolută a interesului particular al justițiabililor“. ... b) Urmând modelul francez care a inspirat-o, judecata în casație este înțeleasă nu ca având valențele unei noi judecări a procesului, ci pe cele, limitate și specifice, care se circumscriu verificării legalității hotărârii. În
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
emită un raport nou, să emită un raport de completare a celui inițial sau să mențină raportul inițial. Articolul 280 (1) Sancțiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină. (2) Sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ prevăzut la art. 278 alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni: a) numele și prenumele persoanei sancționate și descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; ... b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
renunțării la urmărirea penală, sunt asemănătoare amnistiei ori grațierii. Susține că indicarea clară a faptelor cu privire la care se dispune soluția de clasare constituie o chestiune ce privește interesul public, iar lipsa acesteia conduce la neconstituționalitatea ori la nulitatea absolută a soluției. De asemenea, apreciază ca fiind neconstituțională și ordonanța procurorului în care se omit mențiunile privitoare la persoana suspectului ori inculpatului. În final, face referire la aspecte ale situației de fapt din cauza în care a fost ridicată excepția
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, prin motivele de neconstituționalitate formulate, autorii acesteia solicită completarea cazurilor de nulitate absolută. Pe fond, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține, în esență, că este atributul legiuitorului să selecteze dintre mai multe ipoteze, în care dispozițiile de lege sunt încălcate, pe acelea care corespund unui interes social
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
neconstituționalitate. În acest sens, reține, în esență, că este atributul legiuitorului să selecteze dintre mai multe ipoteze, în care dispozițiile de lege sunt încălcate, pe acelea care corespund unui interes social general, în vederea reglementării acestora drept cauze de nulitate absolută. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 31/CP din 25 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.478/62/2018/a1, Curtea de Apel Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
rechizitoriului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a autorilor excepției. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că imposibilitatea exercitării efective și depline a dreptului la apărare trebuie să fie sancționată întotdeauna cu nulitatea absolută, textul din Codul de procedură penală care prevede sancțiunea nulității absolute pentru încălcarea dreptului la apărare numai atunci când asistența juridică este obligatorie fiind neconstituțional. Invocă, în acest sens, și dispozițiile art. 10 alin. (2) și (5) din Codul de
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
excepției. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că imposibilitatea exercitării efective și depline a dreptului la apărare trebuie să fie sancționată întotdeauna cu nulitatea absolută, textul din Codul de procedură penală care prevede sancțiunea nulității absolute pentru încălcarea dreptului la apărare numai atunci când asistența juridică este obligatorie fiind neconstituțional. Invocă, în acest sens, și dispozițiile art. 10 alin. (2) și (5) din Codul de procedură penală. ... 6. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
reține că legiuitorul are posibilitatea să reglementeze diferit regimul nulităților, în funcție de gravitatea încălcării normelor procesual penale. Prin faptul că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu conțin și un caz de nulitate absolută, constând în încălcarea dreptului la apărare și în situațiile în care asistența juridică nu este obligatorie, nu se aduce atingere textelor constituționale indicate de contestatari. Art. 24 alin. (2) din Constituție reglementează, cu titlu general, că părțile au acest drept
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
și-a ales un avocat, în cazurile în care asistența juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestor obligații este garantată prin intermediul art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată atât
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
Constituție potrivit cărora, în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că încălcarea dreptului la apărare trebuie să fie sancționată întotdeauna cu nulitatea absolută, fiind neconstituțional textul criticat, care prevede sancțiunea nulității absolute pentru încălcarea dreptului la apărare numai atunci când asistența juridică este obligatorie. ... 14. Raportat la susținerile autorilor, Curtea reamintește că asistența juridică obligatorie este o opțiune legislativă. Instanța de control constituțional
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
dreptul să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că încălcarea dreptului la apărare trebuie să fie sancționată întotdeauna cu nulitatea absolută, fiind neconstituțional textul criticat, care prevede sancțiunea nulității absolute pentru încălcarea dreptului la apărare numai atunci când asistența juridică este obligatorie. ... 14. Raportat la susținerile autorilor, Curtea reamintește că asistența juridică obligatorie este o opțiune legislativă. Instanța de control constituțional a statuat, în jurisprudența sa, că, prin reglementarea unui
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
art. 90 din Codul de procedură penală, rezultă că legiuitorul a reglementat obligativitatea asistenței juridice, iar nu a reprezentării. Astfel, nulitatea intervine numai pentru situațiile în care părțile sunt prezente, dar neasistate. Astfel, lipsa apărătorului nu este caz de nulitate absolută când și partea lipsește fără a avea un reprezentant (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 24). Reglementarea asistenței juridice obligatorii, în cazurile prevăzute de lege, se circumscrie într-un drept al suspectului, al inculpatului, al persoanei vătămate
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]
-
procurorului, părțile pot formula plângere, potrivit art. 336 și 339 din Codul de procedură penală, ce va fi soluționată de procurorul ierarhic superior. Soluționarea nefavorabilă a unor astfel de cereri însă nu se poate converti într-un caz de nulitate absolută în care producerea vătămării se află sub puterea unei prezumții legale juris et de jure. Totodată, Curtea reține că nimic nu împiedică persoana interesată ca, în ipoteza în care există o vătămare ce nu poate fi înlăturată, să invoce și
DECIZIA nr. 97 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255918]