3,048 matches
-
Eg/L. Partea experimentală Reactivi: * Soluție HCl, 0,001N; * Soluție indicator metilorange 0,1%; * Soluții de CH3COOH: 0,02M, 0,015M, 0,010M, 0,005M. Aparatură: spectrofotometru tip Spekol Mod de lucru: Se va determina constanta de ionizare a acidului acetic, verificându-se astfel și valabilitatea legii acțiunii maselor. 1. Trasarea spectrului de absorbție E = f (λ) * într-o eprubetă se introduce un volum de 5 mL soluție HCl (0,001N), se diluează cu apă bidistilată până la 10 mL și se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mL soluție metilorange); * datele experimentale obținute se înregistrează în tabelul 12 și se reprezintă grafic variația extincției în funcție de concentrația ionilor de hidrogen, obținându-se un grafic similar cu cel din figura 17. 3. Determinarea constantei de ionizare (Ka) a acidului acetic * se prepară soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,02 M; 0,015 M; 0,010 M și 0,005 M; * într-o eprubetă se introduce un volum de 10 mL din prima soluție, se adugă un volum de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se înregistrează în tabelul 12 și se reprezintă grafic variația extincției în funcție de concentrația ionilor de hidrogen, obținându-se un grafic similar cu cel din figura 17. 3. Determinarea constantei de ionizare (Ka) a acidului acetic * se prepară soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,02 M; 0,015 M; 0,010 M și 0,005 M; * într-o eprubetă se introduce un volum de 10 mL din prima soluție, se adugă un volum de 0,1 mL soluție metilorange 0
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
relația (54), obținându-se astfel valoarea constantei Ka. * datele experimentale obținute se înregistrează în tabelul 13. Valorile apropiate care se obțin pentru Ka dovedesc faptul că legea acțiunii maselor este verificată. VERIFICAREA LEGII DE REPARTIȚIE A LUI NERNST. REPARTIȚIA ACIDULUI ACETIC ÎNTRE APĂ ȘI ETER Considerații teoretice Legea de repartiție al lui Nernst poate fi enunțată astfel: dacă într-un sistem format din două lichide nemiscibile între ele, se introduce o substanță solubilă în ambele lichide, raportul concentrațiilor substanței în cele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Nernst este dată de relația (55): unde : k = constanta de repartiție (coeficient de repartiție); c1 - concentrația substanței în fază apoasă; c2 concentrația substanței în fază organică. De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în fază apoasă; c2 concentrația substanței în fază organică. De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu disociere sau asociere) în ambii solvenți, legea nu este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
repartiției poate fi scrisă: I xx 3 (56) Pentru cazul general, legea are forma dată de relația (57): unde: n = parametru constant pentru un anumit sistem, la temperatură constantă și reprezintă gradul de asociere al particulelor. Partea experimentală Reactivi: * Acid acetic; * Eter; * Apă bidistilată. Mod de lucru * se prepară patru soluții de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
forma dată de relația (57): unde: n = parametru constant pentru un anumit sistem, la temperatură constantă și reprezintă gradul de asociere al particulelor. Partea experimentală Reactivi: * Acid acetic; * Eter; * Apă bidistilată. Mod de lucru * se prepară patru soluții de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se introduc volume de câte 10 mL din soluțiile de acid acetic preparate mai
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se introduc volume de câte 10 mL din soluțiile de acid acetic preparate mai sus; * se adaugă apoi, în fiecare balon câte 10 mL eter, se închide balonul cu dopul rodat, se agită energic timp de 10 minute și se lasă în repaos un interval de timp suficient pentru separarea fazelor; * la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
10 mL eter, se închide balonul cu dopul rodat, se agită energic timp de 10 minute și se lasă în repaos un interval de timp suficient pentru separarea fazelor; * la un volum de 2 mL din soluțiile inițiale de acid acetic, se adaugă un volum de 15 mL apă bidistilată și se titrează cu o soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator; * pentru fiecare soluție se fac minim trei titrări, notându-se numărul mediu de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pentru calcularea coeficientului de repartiție (k), relația (55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
repartiție (k), relația (55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar, ținând cont de proporționalitatea: consumat: Se înlocuiesc valorile V2 și în relația (58) și se calculează constanta de repartiție (k) pentru cele patru soluții. Valorile experimentale
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar, ținând cont de proporționalitatea: consumat: Se înlocuiesc valorile V2 și în relația (58) și se calculează constanta de repartiție (k) pentru cele patru soluții. Valorile experimentale obținute se introduc
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și (75) în privința constantei vitezei de reacție (k) și conform ecuației (79), în privința timpului de înjumătățire (t1/2). Reacția se poate urmări titrimetric, cantitatea de aspirină transformată "x" apreciindu-se pe baza surplusului de hidroxid de sodiu consumat de acidul acetic format în reacție. Deoarece reacția decurge lent la temperatura camerei, s-a recurs la mărirea vitezei de reacție prin încălzire la 55°C. Reactivi: * Acid acetilsalicilic; * Soluție hidroxid de sodiu (0,1 N); * Fenolftaleină; Mod de lucru: * se cântăresc 0
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reacției), se adugă un volum de aproximativ 10 mL apă distilată și se se titrează cu soluție de NaOH 0,1N în prezența fenolftaleinei până la viraj slab roz persistent. Deoarece în timpul reacției de hidroliză crește aciditatea, prin formare de acid acetic, se va observa o creștere în timp a volumului de soluție de NaOH consumat la fiecare titrare. Calcule și interpretări: 1. Calcularea concentrațiilor soluțiilor de aspirină: Fie: n0 - volumul de soluție NaOH 0,1N care s-a consumat la titrarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
aspirină la timpul: t3 = 45 min; n4 - volumul de soluție NaOH 0,1N care s-a consumat la titrarea celor 10 mL soluție aspirină la timpul: t4 = 60 min; n > n0; n - n0 = volumul NaOH se consumă la titrarea acidului acetic format (echivalent cu aspirina hidrolizată), până la momentul t. 2. Calcularea timpului de înjumătațire (t1/2): odată cunoscut k, se calculează t1/2 utilizând relația (79). Rezultatele experimenatle obținute se înscriu în tabelul 16. Observații: Lucrarea poate fi condusă practic la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de sodiu; deci cantitatea de NaOH din amestecul de reacție scade; acidul clorhidric adăugat în scopul opririi reacției (în cantitate constantă) va neutraliza hidroxidul nereacționat și va reacționa cu acetatul de sodiu, cand va rezulta un surplus de acid, acidul acetic, în cantitate echivalentă cu acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
hidroxidul nereacționat și va reacționa cu acetatul de sodiu, cand va rezulta un surplus de acid, acidul acetic, în cantitate echivalentă cu acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește, deoarece cantitatea de acid acetic (acetatul de etil transformat) va crește. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmayer cu dop, se adaugă cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format) se apreciază prin titrare cu NaOH; în timp, cantitatea de NaOH consumată la titrare va crește, deoarece cantitatea de acid acetic (acetatul de etil transformat) va crește. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmayer cu dop, se adaugă cu un balon cotat volume egale de soluție NaOH M/40 și acetat de etil M/60. Se acoperă paharul Erlenmayer și se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stă la baza determinării energiei de activare. Astfel, se determină viteza specifică a reacției la diferite temperaturi, se logaritmează valorile obținute și se reprezintă grafic dependența În soluție apoasă, acidul acetilsalicilic suferă următoarea reacție de hidroliză: aspirina acid salicilic acid acetic reacție care urmează o cinetică de ordinul I, pentru care viteza specifică este dată de relația (4): xa a t k − ⋅= lg303,2 (117) Reacția de hidroliză a acidului acetilsalicilic este influențată de temperatura de lucru, viteza crescând odată cu creșterea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
L. Între constanta de disociere și gradul de disociere există relația: dată de legea diluției a lui Ostwald. Dar: v Prin urmare: Relația (141) reprezintă expresia matematică a legii diluției a lui Ostwald. Partea experimentală Reactivi și aparatură * Soluție acid acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Relația (141) reprezintă expresia matematică a legii diluției a lui Ostwald. Partea experimentală Reactivi și aparatură * Soluție acid acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic N/10 se scot din vasul de măsură și se înlocuiește cu un volum de 50 mL apă distilată. Se obține o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetic N/10; * Conductometrul Radelkisz tip OK - 102. Mod de lucru * într-un pahar Berzelius se introduc 100 mL soluție de acid acetic N/10; * se determină conductibilitatea C , la conductometrul Radelkisz; * un volum de 50 mL soluție de acid acetic N/10 se scot din vasul de măsură și se înlocuiește cu un volum de 50 mL apă distilată. Se obține o soluție de acid acetic N/20. După agitarea soluției se determină C ; * se repetă operația de diluare în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]