159,822 matches
-
n-a scăpat cu totul de săgețile (unele înveninate) ale comentatorilor. Numai școală păstrează intact soclul cărturarului. Întrebarea este pentru cîtă vreme. Divinului critic de odinioară i-a luat locul un critic tot mai hulit. Pentru varietatea și profunzimea contestației actuale a lui Călinescu, articolul d-lui Gh. Grigurcu, pe care-l publicam în acest număr, este pe deplin caracteristic. Trebuie să recunosc că am ezitat o clipă a-l încredință tiparului. Dintr-un motiv protocolar: prejudecată aniversarilor este mult prea
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Valentina Sandu-Dediu Ideea creării unui festival internațional de muzică contemporană anual, în România anului 1991, idee aparținând compozitorului Ștefan Niculescu, corespundea atunci (și și-a perpetuat semnificația până la actuala ediție) unei vitale necesități a deschiderii compoziției românești spre lume. Directorul fondator iniția de asemenea și perspectiva drumului invers, al valorilor universale din muzică nouă, spre noi. Ajunsă la a 9-a sa ediție, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi face
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
a conceptului de "muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot înscrie piese de avangardă, cu tehnici mai mult sau mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
încheiem mileniul cu o reconsiderare a educației ca domeniu fundamental, cu o rediscutare a posibilității de a ne schimba și desăvîrși pe noi înșine. Lăsînd deoparte interesul strict erudit, cred că prin această afinitate de mentalitate se poate motiva interesul actual pentru operele lui Gracian (aproape toate traduse în românește de Sorin Mărculescu), ale căror titluri sînt grăitoare: Oracolul manual, Criticonul, Cărțile omului desăvîrșit: Eroul. Politicianul. Discernătorul. Cuminecătorul. Ascuțimea și arta ingeniozității, una dintre lucrările din prima parte a vieții lui
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate în pietre
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Tone arde frumos, bine alimentată cu oxigen. Între gri și Pacepa După ultimul sondaj de opinie, cel realizat de Metro-media, în presa cotidiană au început să apară efecte interesante. Unul dintre ele constă în încercarea de a pune pe făraș actuala coaliție guvernamentală. Altfel spus, presa cotidiană s-a grăbit să afirme că în opinia publică s-a produs o basculare între CDR și PDSR și că acest din urmă partid se află în fruntea sufragiilor alegătorilor. Dar nici unul dintre cotidiane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
o basculare între CDR și PDSR și că acest din urmă partid se află în fruntea sufragiilor alegătorilor. Dar nici unul dintre cotidiane nu a încercat măcar să explice cititorilor de ce s-a petrecut acest fapt și nici de ce dezamăgirea populației față de actuala guvernare s-a transformat în opțiuni de vot față de fostul partid de guvernămînt. Din păcate, sondajele de opinie sînt tratate la noi de o manieră impresionista, nu, așa cum ar trebui, cu ajutorul unor sociologi care să le interpreteze. Așa se face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
oamenilor de teatru este Petru sau petele din soare, un text pe o temă istorică cu dimensiune filosofica, morală, cu probleme umane universale abordate cu anvergură, pe un ton dinamic, cu replică alertă. Aproape ca o excepție în teatrul nostru actual, excluzîndu-l, desigur, pe Matei Visniec, recordman-ul în materie de piese montate, Vlad Zografi a fost pus în scenă imediat. Premieră absolută a avut loc la Satu-Mare, în regia lui Cristian Ioan, apoi Cătălina Buzoianu s-a oprit asupra textului
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
desprinsa de obsesiile spațiului nostru carpato-dunăreano-pontic. Putem spune, cu alte cuvinte, că este un text occidental, perfect traductibil, tentant pentru orice regizor, de orice proveniență culturală. Viitorul e maculatura, deși are un consistent sîmbure moralo-filosofic, este învelit în vesminte românești actuale, uneori prea contextuale. România de azi, cu titlurile aiuritoare din ziare, cu crime și întîmplări abominabile, cu false Instituții de binefacere, cu calculatoare, statistici, hoți și cerșetori este vizitată de o echipă de elvețieni - români fugiți în scopul de a
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
Tzvetan Todorov ar izbuti să tranșeze dispute care altora le-au luat sute și mii de pagini. Problematică memoriei este una dintre cele mai investigate astăzi, pe toate fronturile, pentru că într-adevăr există un cult al memoriei care caracterizează momentul actual. În ciuda numeroaselor studii ce i-au fost dedicate, Todorov operează cu cîteva distincții simple (nu simpliste însă) și euristice, si e posibil că resursele lor persuasive să fie mai degrabă limitate. Totuși, diferența dintre memorie literala și memorie exemplara mi
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
există să existe poem de Eminescu, suprasolicitat, ce să nu-și posedeze clonările" ("Viața românească", 9-10, 1998, 97); "e un artist mondialmente cunoscut" ("22", 8, 1999, supliment literar, VIII). Se mai poate, cred, observă încă o nuanță stilistica în uzul actual al acestei categorii de adverbe: ca elemente culte, livrești, ele se asociază adesea tonului ironic; eminamente, dar parcă și fatalmente, trimit la lumea lui Caragiale (ultimul, poate, prin toposul fatalității, pe jumătate serios, pe jumătate minimalizat parodic: "Fatalitate! Madam Georgescu
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
care au dau neaoșismul pe păsărismul occidentalizant. Nu e suficient să spui "convenție" în loc de "plenară", "lider" în loc de "prim-secretar", "a implementa" în loc de "a pune în practică indicațiile toa'sului" pentru că peisajul să se schimbe de la sine. Rostite de oamenii politici actuali - mulți dintre ei lupi în blană de miel -, ele sunt tot praf în ochii naivilor. Mi-e din ce in ce mai teamă că actuala clasa politică nu poate fi reformata: ea trebuie, pur și simplu, înlocuită. Cu cine? Cu cei care, în 1989
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
în loc de "a pune în practică indicațiile toa'sului" pentru că peisajul să se schimbe de la sine. Rostite de oamenii politici actuali - mulți dintre ei lupi în blană de miel -, ele sunt tot praf în ochii naivilor. Mi-e din ce in ce mai teamă că actuala clasa politică nu poate fi reformata: ea trebuie, pur și simplu, înlocuită. Cu cine? Cu cei care, în 1989, s-au revoltat împotriva cnutului bolșevic. Or, cine-si mai aduce aminte de "revoluția tinerilor"? Mai nimeni. Din acest punct de
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
e mai important decît sancțiunea dicționarelor, am verificat existența sintagmelor respective în mai multe anunțuri plurilingve din Internet). Textele publicitare apărute la noi în ultimii ani introduc sintagmele corespunzătoare - telefon mobil, telefon celular - dar nu le folosesc masiv; multe anunțuri actuale preferă să pună în relief numele mărcii și termenii-cheie ai comunicării (telefon, rețea, convorbire, conectare etc.). Între timp, însă, s-au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
propriile-i motivații, printr-un proces organic precum căderea unui fruct copt din pom. În primul caz avem a face cu o poză a extrovertirii, în cel de-al doilea cu o imagine a introvertirii. Probabil că nici un poet român actual nu ilustrează mai convenabil a doua ipostază decît Constantin Abălută. Fugă de sine a eului are loc, in productia d-sale, nu prin desensibilizare, printr-un act de sterilizare a lirismului, ci printr-o sumisiune subînțeleasa față de conduită acestuia. Eul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
lucrurile/ atît sînt de singur./ Privesc bufetul întunecat, privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al harului), autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
să fără leac, în melancolia să insidios senina, în dramatismul sau resignat estetic. Un fapt ce nu ni se pare lipsit de o însemnătate mai generală, în legătură cu creația lui C. Abălută, îl considerăm a fi situarea ei în cadrul poeziei române actuale. Dificultatea provine din existența unui grup de poeți instituționalizați ai anilor ^60-^70, care formează un fel de baraj axiologic, inducînd sentimentul unei trepte superioare, pe care ar monopoliza-o. N-ar provoca oare uimire, în opinia publică în care
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
ce ne privește, avem simțămîntul presant (de vreo trei decenii încoace!) că sensibilitatea lirica a veacului viitor va urma a fi modelata mai cu seamă de cei ce compun încă un "salon al refuzaților". E foarte posibil ca unii din actualii mari beneficiari ai așa-zisei generații saizeciste să ajungă a rîma, în clamoarea lor rural-expresionistă și în metafizica lor declarativ-emfatică, mai mult ori mai puțin fabricată, cu autorii "poeziei de concepție" ori chiar cu sămănătoriștii. Constantin Abălută - Cârtita lui Pessoa
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
solist sau un dirijor mediocru. Căci, știut este faptul, ansamblurile noastre - cele orchestrale, cele corale - se vând în străinătate sub nivelul pieței vest-europene sau a celei nord-americane. Din acest complex de condiționări decurg acele situații penibile precum cele întâlnite în actuala stagiune când, la Ateneul Român, spre exemplu, au putut fi programați dirijori proveniți din Elveția și din Statele Unite ale Americii, apariții ce nu onorează prima scenă de concert a țarii. Evident, în asemenea perioade dificile, de tranziție, abilitățile echipelor manageriale
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
a țarii. Evident, în asemenea perioade dificile, de tranziție, abilitățile echipelor manageriale ale instituțiilor de concert devin hotărâtoare. Am asistat, în adevăr, atât la Filarmonica bucureșteana cât și în cazul Formațiilor Muzicale Radio, la soluții exemplare ce au determinat - pe parcursul actualei stagiuni - crearea unor evenimente memorabile. Relațiile bune stabilite cu serviciile culturale ale ambasadelor Germaniei, Franței, Austriei, la București, cu Institutul Francez, cu "Goethe Institut", cu British Council, cu Asociația "Pro Helvetia" înviorează de ani buni viața noastră de concert. Inclusiv
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
muzicienii de distinsa reputație internațională - flautistul francez Pierre Yves Artaud și violonistul american de origine română Sherban Lupu, au apărut recent inclusiv în programele obișnuite ale Filarmonicii; au fost economisite importante cheltuieli de transport internațional. Trebuie să o recunoaștem, în actualele condiții, echipa managerială a instituțiilor noastre de concert, în aceste ultime situații ale Filarmonicii bucureștene, probează abilități dintre cele mai sbutile, probează imaginație, pentru a construi o stagiune ce poate lăsa impresia că aparține unei stări de normalitate. E drept
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
în nici un fel fondul problemei; participarea s-a stabilit la fel, prin nominalizări directe, fără alternative și fără vreo schimbare vizibilă în ceea ce privește concepția și strategiile participării. Pentru prima oară, în întreaga istorie a relațiilor românești cu Bienala de la Veneția, pentru actuala ediție, care se va deschide în luna iunie, metoda de selecționare s-a modificat radical. Direcția Arte Vizuale a Ministerului Culturii, condusă de ceramista Simona Tănăsescu, a organizat un concurs de proiecte și a deschis, astfel, posibilitatea unei revigorări (și
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
stîngace pe ici-pe colo de Cornelia Mirela Cătuneanu) apare într-o colecție intitulată "Spații imaginate", la editură Paideia, coordonată de Augustin Ioan. E o colecție în care merită să ne punem mari nădejdi, care promite să ofere studii temeinice și actuale din domeniul teoriei arthitecturii, cum, iertata fie-mi înțepătura, nu a făcut-o în doi ani de zile o editură aflată integral la dispoziția Uniunii Arhitecților. Ca să reproduc rezumatul lui Augustin Ioan despre această carte, ea "glosează postmodern asupra statutului
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
creație contemporană, câte o lucrare pedagogica, ceva publicistica sau eseistica etc. Rămân și acum descoperite teme ale scrisului despre muzica ce pretind fie o anumita predispoziție, ca de exemplu inițierea copiilor și tinerilor în forme moderne, decontractate, potrivite mentalității lor actuale) fie impun o abordare interdisciplinara, studiile sistematice de estetică sau contribuțiile originale în cercetarea muzicii universale. Cu toate aceste trei ultime tipuri de abordare are tangente cartea Valentinei Sandu-Dediu "Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică". Trebuie salutat curajul
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
Ioan Stoiciu și George Cusnarencu! Dacă nu am ști nimic despre valoarea scriitorilor (români și străini) inventariați de autorul studiului că promotori ai postmodernismului, am putea admira frumusețea în sine a demonstrației. Mircea Cărtărescu și-a însușit perfect limbajul criticii actuale (așa cum pentru a scrie Levantul și-a însușit perfect limbajul poeziei românești din secolul trecut). Datorită elocventei sale ieșite din comun (o elocventa diabolica, s-ar putea spune), el ni se înfățișează că un supercritic, capabil să explice repede, exact
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]