10,786 matches
-
este o sintagmă pe care Deleuze și Guattari o împrumută de la Antonin Artaud. 10. Mai multe informații despre Stelarc se găsesc pe site-ul propriu: www.stelarc.va.com.au. 11. Criticăm discursul teoretic al lui Stelarc, prin care artistul aderă la direcția radicală a transumanismului, în timp ce considerăm emblematice lucrările sale pentru o atitudine artistică critică cu privire la relația om-tehnologie. 12. Stelarc a practicat peste 20 de suspendări deasupra mării sau deasupra orașelor Copenhaga sau New York cu ajutorul electrozilor conectați la piele și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Comitetul regiunilor, Comitetul special pentru agricultură etc.), bănci (Banca Centrală de Investiții, Banca de Investiții Europeană), Institutul Monetar European, Oficiul European de Poliție etc. Toate acestea au menirea să sprijine consolidarea și dezvoltarea comunității, precum și pregătirea viitoarelor state care vor adera la Uniunea Europeană. Institutul Monetar European, cu sediul la Frankfurt, deschis la 1 ianuarie 1994, a avut rol de precursor al Băncii Centrale Europene, înființată la 1 ianuarie 1999, odată cu apariția monedei unice euro. Comitetul Economic și Social. Acest organism funcționează
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sociale”, să se „evalueze în funcție de exigențele grupului său social”. Școala, din această perspectivă, este „în primul rând o instituție socială”, o formă „de viață comună în care sunt concentrați cei mai eficienți agenți care îl vor face pe copil să adere la valorile moștenite ale omenirii și să-și întrebuințeze forțele proprii pentru scopuri sociale”. De aceea, școala trebuie să reprezinte „viața actuală”, „viața reală”, să reia și să extindă activitățile cu care copilul e obișnuit în familie, să fie înțeleasă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
-se doar performanțe tehnologice, simultan cu „stingerea culturii și a educației axiologice”. Este nevoie de un efort de refacere spirituală, chemându-se oamenii cu adevărat valoroși să se implice. Este aproape sigur, scria profesorul ieșean în 1992, că România va adera la Consiliul Mondial al Educației Adulților (ONG cu statut A pe lângă UNESCO) și că va inaugura un benefic sistem de relații cu organisme cum sunt Consiliul Europei și UNESCO. Pentru a pregăti aceste racordări este necesară însă o reformă a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iacob ben Chayyim și a fost acceptată ca text al Vechiului Testament. Cu timpul, astfel de ediții au primit epitetul de textus receptus. Controversa privind textul corect a continuat foarte mulți ani. Din partea Bisericii romano-catolice venea reproșul că protestanții au aderat la o invenție rabinică a cărei consecință directă era îndepărtarea de adevăratul Cuvânt. Pentru a confirma acest punct de vedere, iezuitul Bonfrère a publicat în 1631 un comentariu la Pentateuh în care sublinia toate discrepanțele dintre textul latin și cel
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
samaritanismul se conducea în mare măsură după un gen de principiu sola Scriptura. În materie de legi, samaritenii aveau multe în comun cu saducheii, din moment ce și aceștia respingeau Tora orală drept sursă legitimă de îndrumare etică. Ei au preferat să adere la Legea lui Moise (Pentateuhul), pe care o priveau ca pe singura lege canonică 3. Conservatorismul comunității samaritene se vedea atât în strictul lor monoteism, cât și în respectarea practicilor tăierii împrejur. Dacă legea orală iudaică permitea, în anumite cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
spirit creștin, iar Arșavir Acterian îi reproșase Ă „cu sau fără dreptate”, zice Cioran Ă anticreștinismul, Cioran readuce în discuție pasiunea sa pentru budism. ține, însă, să precizeze: „Dar nu sunt budist, trăiesc din contradicții și asta mă împiedică să ader la vreo doctrină” (21 ianuarie 1980 Ă 467). Astfel, Cioran, cel care voia să se devoteze unei credințe și care ar fi vrut să lupte sub stindardul unor idealuri, nu mai aderă la nimic. De fapt, caută, ca în tinerețe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trăiesc din contradicții și asta mă împiedică să ader la vreo doctrină” (21 ianuarie 1980 Ă 467). Astfel, Cioran, cel care voia să se devoteze unei credințe și care ar fi vrut să lupte sub stindardul unor idealuri, nu mai aderă la nimic. De fapt, caută, ca în tinerețe, numai că pe alte căi, „detașarea de lume” și „presimțirea extatică”. În fond, de ce nu găsește Cioran în creștinism toate acestea și le găsește în muzică, în contemplarea mării sau în muncă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
delir, nu pot cu nici un chip să adopt o opinie și nici să aparțin unui loc, nu pot să îmbrățișez o cauză și nici să-mi aflu rădăcini undeva. ș...ț Sunt contrariul omului deplin, înțelegând prin asta că nu ader la ceva decât în parte. Sunt omul reticențelor, nu afirm decât pentru a retracta imediat, nu mă identific cu nimic, ș...ț îmi îmbrățișez fără rezerve incertitudinile” (II, 318). Este, în fond, diferența dintre un cinic și un sceptic. Scepticismul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
afirmă: „Orice credință e falsă Ă văzută din afară. A crede e însă la fel de important ca și a respira” (III, 279), pentru a preciza imediat într-o paranteză: „Nu e vorba aici despre credința religioasă, ci despre capacitatea de a adera la ceva, orice-ar fi” (idem). Doar că Cioran nu se poate identifica cu o misiune, nu-și poate asuma o credință, totul e privit, de el, din afară. E și aceasta ipostaza exilului metafizic resimțit dureros: „Nu există decât
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
noastre n-au nimic de-a face cu realitățile noastre profunde” (II, 38). Mai mult, știe că tot destinul său e marcat de neputința de a crede. Iată-l spunând: „Toate problemele mele ar fi fost rezolvate dacă puteam să ader la o credință oarecare. Însă a crede (o credință ce sfârșește în mistică) e dincolo de puterile mele. Căci a crede cu adevărat înseamnă a iubi; or, să iubesc nu pot” (I, 96). Aproape că își deplânge neputința de a acționa
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
oricum, pe toți ei care, diferiți de el, nu sunt paralizați în fața spectacolului iluzoriu al lumii. Nu știm dacă nostalgia violenței sau a faptei îi provoacă admirația față de cuvintele lui Alexandr Blok, dar transcrie cu satisfacție din jurnalul acestuia și aderă, evident, la poziția sa. Notase Blok: „Ieri, naufragiul Titanicului m-a bucurat nespus: mai există așadar Ocean” (I, 243). Să fie doar fascinația în fața grandorii naturii, a sublimului ei, recuperat? Să fie amintirea tinereții sale dârze? Iată-l notând în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru cei care au reușit în acest exercițiu de retragere din fața vanității. „E mai multă noblețe în anonimat decât în larma, în tapajul ce se face în jurul unui nume”, spune Cioran la un moment dat. Și continuă: „Merită dispreț oricine aderă la celebritatea sa, oricine nu se simte umilit și ofensat de ea” (I, 47). În plus, „Preferința mea se îndreaptă clar spre cei care-au scăpat de Faimă” (I, 171). De ce? În fond, la Cioran toate valorile sunt reprezentate de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o lașitate care ia chipul demonismului: „e preferabil să te afli pe o poziție de inferioritate față de Dumnezeu decât față de semenii tăi” (III, 285). În fine, nici o surpriză dacă Cioran scrie un text împotriva creștinismului. Doar că în același timp aderă la el. Negarea se dovedește a fi afirmare, contestarea, o convertire. Iată labirintul Ă imaginar?! Ă din care Cioran nu poate ieși, fără să aibă speranța că va ajunge în centru. Spune: „Terminat de scris un articol împotriva creștinismului; la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
conștiința și zilele” (I, 177). Pe de altă parte, e dezamăgit că „nu există râs în creștinism” (II, 355). Cioran ar prefera, oricum, un Dumnezeu care să aibă atributele demonului; astfel, el însuși i-ar semăna: „N-aș putea să ader decât la o religie în care Creatorul și-ar râde de Creațiune Ă un Dumnezeu zeflemitor. // Totul ar fi atât de simplu dacă am accepta un Dumnezeu zeflemitor” (idem). Dar uneori trăiește sentimentul că, totuși, suferința hrănește numai impostura sensului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fenomen asemănător este observat de Khademian (apud Ventriss, 2000) în Noua Zeelandă: „Managerilor li se spune să pună în practică tehnicile flexibile, orientate către piață, ale noului management public, dar trebuie să facă aceasta în limitele unui contract strict definit (...) care aderă la liniile directoare ale politicilor publice stabilite de guvern”. Modalitatea de abordare a politicilor sociale, cu tot complexul aferent de politici, este emblematică pentru disponibilitatea unui guvern de a se comporta într-o manieră intervenționistă sau nu, iar maniera aleasă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a presupus o schimbare profundă a structurilor administrative. Fiecare țară din Europa Centrală și de Est a încercat să-și elaboreze propriul model de administrație, având în vedere tradiția sa politică și sistemul politic existent, în cadrul eforturilor sale de a adera la Uniunea Europeană, respectiv ale Uniunii de a se extinde. Deși soluțiile au diferit, scopurile de bază care au însoțit reforma administrației au fost aceleași: îndeplinirea standardelor cerute de la un viitor membru UE. Per ansamblu, procesul de reformă administrativă nu trebuie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este un adevărat revelator al stării și potențialului de schimbare al practicii manageriale din sectorul public. Actualitatea ei este, de asemenea, greu de contestat în condițiile în care schimbările în această arie au fost lente în raport cu alte țări care au aderat la Uniunea Europeană (Ungaria, Cehia, Polonia), contradictorii și inconstante (Levitas și Herczynski, 2001). De asemenea, această analiză ia în considerare numai o componentă apoliticilor de descentralizare în educație, referitoare la învățământul preuniversitar, alegere justificată ținând cont de caracterul structural și funcțional
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
că a fost șeful cuibului „Mihai Viteazul” și apoi șef de garnizoană la legionari dar a fost eliberat în același an din lipsă de probe. In aceleași acte se spune că în anul 1935, în timpul studenției la Cernăuți ar fi aderat la legionari, dar nu este nici o dovadă în acest sens. Apoi la Ceamurlia ar fi fost șef de cuib și șef de garnizoană. In legătură cu asta în dosar sunt două foițe, din 1940, cu același conținut, ca niște chitanțe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
reprezintă primul ciclu complet de contractare pentru cele zece țări europene care au intrat în Uniunea Europeană în valurile de aderare 2004 și 2007. Acestea vor beneficia de un sprijin financiar impresionant în această perioadă. Dacă cele opt state care au aderat în 2004 vor simți o dublare a fondurilor alocate, creșterea fondurilor alocate României și Bulgariei, comparabil cu fondurile de preaderare va fi substanțială, conform unei analize a Economist Intelligence Unit (2007). Din analizarea principalelor alocări financiare pe tematici la nivelul
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
59 59 masivă a fondurilor europene aflate la dispoziția Comisiei Europene, prin reducerea acestora și gruparea mai clară a instrumentelor de finanțare structurale în funcție de obiectivele politicii europene. ~ Totodată, această perioadă a marcat dublarea fondurilor alocate celor opt state care au aderat în 2004 și alocarea, în premieră, de fonduri structurale României și Bulgariei, conform unei analize a Economist Intelligence Unit (2007). ~ Programarea fondurilor structurale pentru perioada de analiză 2014-2020 este marcată de propuneri privind restructurarea fondurilor structurale, de creșterea nivelului de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
țările care formează grupul UE-10, dar și față de majoritatea celorlalte țări candidate. Principalul indicator macroeconomic PIB/locuitor al României a fost situat la momentul aderării la 34,2% din media europeană UE-27, mai scăzut decât al altor state care au aderat în valul anterior, precum: Cehia (75%), Polonia (51%), Ungaria (63%) sau Slovenia (83%). Dar PIB/locuitor al României depășea cu puțin cel al Bulgariei, care era doar la 33% din media europeană UE-27. Analizată în prețuri curente, situația rămâne aceeași
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
artele cu care teatrul se învecinează și pe care scena le invită mereu să i se alăture în chiar actul creației, vor face vizibile elementele de specificitate, ca și cele de unitate artistică. Iar prin enunțarea sincretismului la care teatrul aderă, este ridicată problema libertății a libertății creației și, implicit, a libertății creatorului. Niciodată dusă până la ultimele consecințe, discuția cu privire la textul piesei și la textul transpus scenic ne determină să mizăm pe o conciliere a părților implicate în negociere. Iar interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în vigoare la 1 ianuarie 1967. Pe de altă parte, Marea Britanie a adunat în jurul său în cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb, instituită prin Tratatul de la Stockholm din 20 noiembrie 1959, state care nu voiau sau considerau că nu pot adera la Comunități, respectiv, la acea dată, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia și Elveția. Timp de circa două decenii, orice negocieri privind extinderea Comunităților Europene au fost înghețate, într-o oarecare măsură și din cauza rezervelor Franței la adresa Regatului Unit. Primul „val” al
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
La 14 iunie 1985 a fost semnat Acordul Schengen asupra eliminării controlului de la graniță, la care au devenit părți Belgia, Franța, Luxemburg și Olanda (numit astfel după numele localității unde a fost semnat: Schengen, Luxemburg). Ulterior, la „spațiul Schengen” au aderat toate celelalte state membre, excepție făcând Regatul Unit și Irlanda. Efortul continuu de adaptare a Uniunii Europene la noile realități continentale și mondiale a dus la încheierea Tratatului de la Amsterdam de modificare a Tratatului asupra Uniunii Europene și a tratatelor
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]