5,887 matches
-
Poate oferi însă și unele răspunsuri legate de calități narative mai degrabă decât de entități narative, concentrându-se pe adjective mai degrabă decât pe substantive, pe un set de caracteristici, mai degrabă decât de obiecte. Aceste răspunsuri legate de calități, adjective și caracteristici se referă la un aspect al narativității pe care Prince îl numește narrativeness și care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite și că un obiect poate fi considerat narațiune, dacă prezintă numai
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
notații arată că în narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât narațiune, adică și efecte comice, și elemente emoționale, și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cercetare a narațiunii în pictură. Într un tablou ar putea exista, dacă se pleacă de la ipoteza că poate fi asociat narațiunii, mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice, elemente emoționale, nuanțe psihologice, momente de meditație filosofică și alte calități, adjective, caracteristici care pot fi asociate narațiunii vizuale. În aceste condiții, numai o privire grăbită asupra unui tablou ar putea decide că absența evenimentelor și a conexiunilor temporale sau cauzale nu este naratologic pertinentă. S-ar putea presupune astfel că un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
adaptate, pe parcursul acestui subcapitol, în aria de cercetare a narațiunii picturale. Este formulată ipoteza de ansamblu a cercetării: într-un tablou poate exista uneori mult mai mult decât narațiune, adică efecte comice, emoționale, psihologice, de meditație filosofică sau alte calități, adjective, caracteristici asociabile narațiunii vizuale. Se formulează, de asemenea, o serie de ipoteze de lucru: este posibil ca un obiect pictural care îndeplinește trei condiții narative, în afara celor recunoscute, să fie mai aproape de a constitui o narațiune decât un alt obiect
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Pe baza de suport concretintuitiv s-a urmărit formularea enunțurilor simple în situații de comunicare uzuala, jocuri de rol etc. De la propozițiile din doua, trei/ patru cuvinte s-a trecut la utilizarea și a altor categorii gramaticale (cuvinte de legătură, adjective, adverbe etc.). Treptat, copilul a fost antrenat să sesizeze intuitiv acordul corect al părților de vorbire prin exerciții diverse de utilizare a structurilor gramaticale cu forme flexionare (pluralul substantivelor, exersarea genului, exersarea cazului, verbe la diferite timpuri, exersarea pronumelui și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și „nu” în vorbirea spontană; Să identifice în imagini o acțiune și ulterior să o denumească; Să identifice genul masculin și feminin (fată - băiat); Să folosească cuvinte „politicoase”: „la revedere / pa”, „mulțumesc”, „poftim”, etc.; Să asocieze un substantiv cu un adjectiv (minge mare); Să folosească un substantiv și un verb (dă-mi papa); Să identifice obiecte / ființe / acțiuni după descriere / utilitate; Încurajarea în general a exprimării verbale, cu folosirea de indici nonverbali și paraverbali. După un an de terapie au apărut
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul. Termenul și noțiunea generică au fost introduse pentru prima dată, în anul 1937, de psihologul american G.W. Allport, care simțise nevoia să transforme adjectivul "creative", prin sufixare, în "creativity", lărgind sfera semantică a cuvântului și impunându-l ca substantiv cu drepturi depline, așa cum apare mai târziu în literatura și dicționarele de specialitate. În anii '70, neologismul preluat din limba engleză s-a impus în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
astfel, pe de o parte..., pe de altă parte. -termeni sau expresii care exprimă direct o judecată de valoare: cum cred unii, unii cred că. -termeni sau expresii care exprimă indirect o judecată de valoare: putem spune că. -pronume și adjective pronominale demonstrative care fac legătura între idei: aceasta, aceștia, și asemenea, și nu. -alți conectori: de menționat că, numai că, de astfel, de asemenea care se referă la realizarea conexiunii secundare interne a unui argument. 3.CONCLUZIA -întărirea ipotezei prin
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
feciorul lui Bălosu. (Marin Preda, Moromeții I) d. Pristanda (continuă repede, pe nerăsuflate): Două la primărie, optspce, patru la școală, douăzeci și patru, două la catindrală la Sf. Nicolae, treizeci... (I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 3. Imaginați-vă diverse mijloace verbale (verbe, adjective descriptive), paraverbale și nonverbale prin care puteți face o declarație de dragoste. verbale nonverbale paraverbale 1. Citiți cu atenție textul de mai jos și recunoașteți elementele paraverbale și nonverbale care au contribuit la formarea spiritului oratoric junimist, așa cum este prezentat
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc în a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește, se întoarce cu privirea și arată cu degetul spre persoana
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
principali Utilizați în descrierea unui subiect sau a mai multor subiecte dintr-un document. Descriptorul principal poate fi un substantiv: conceptele se utilizează cu forma de singular, iar obiectele cu forma de plural. Pot fi descriptori din două 59 cuvinte: adjectiv + substantiv. Descriptorul poate fi compus din două sau mai multe cuvinte legate prin conjuncție sau prepoziție. B. Note explicative Asigură utilizarea eficientă a descriptorului respectiv, specificând clar domeniul la care se aplică acel descriptor. C. Referințe Exprimă relațiile dintre descriptori
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
pendula monumentală a doctorului Merișor și de funcționarii feudali intratabili din Plata Dijmei [...]19. Referința ekphrastică este inclusă într-o construcție incidentă și evocă nu un detaliu decorativ al tabloului, ci o categorie a personajelor ce compun scena - funcționarii feudali. Adjectivul ce îi califică (intratabili) reiterează conflictul dominant al pânzei dintre plătitorii taxelor și cei care le impun, dar și poziția inflexibilă a celor din urmă. În economia secvenței, asocierea tabloului flamand și a pasajului din Analele lui Tacitus despre moartea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la o bună definire a obiectivelor: n exprimarea trebuie să fie concisă, prin propoziții afirmative simple n se vor evita cuvintele cu înțeles neclar, ambiguu sau interpretabil, de genul; îmbunătățire, perfecționare, întărire, etc.; n se va reduce pe cât posibil numărul adjectivelor; n se va acorda atenție verbelor, pentru că acestea definesc acțiuni (mai potrivite pentru misiune), iar obiectivele sunt stări n în formularea obiectivului nu trebuie inclusă calea de atingere a acestuia n acolo unde este posibil, se menționează grupul țintă. Obiectivele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ruthless seas (mări nemiloase) și chiar la keelless seas (mări fără corăbii). Dar ruthless sau keelless, care s-au păstrat întâmplător, nu diferă esențial de dangerous (primejdioase), empty (pustii), barren (deșerte), shipless (fără nave), cruel (crude) sau de oricare alt adjectiv la care s-ar putea gîndi criticul. Variantele nu aparțin operei literare ; iar tratarea acestor probleme de geneză nu ne dispensează de a analiza și evalua opera propriu-zisă. *22 Rămâne problema "psihologiei" înfățișată în operele înseși. Despre personajele din piese
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe de o parte, legăturile antropologiei cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra, 2.3.1). - Aparțin aceluiași tipar numeroase formații provenind din substantivizarea unor adjective precum: *adițională, *alopată, *basculantă, *coronară, *divizionară, *geminată, *guturală, *jugulară, *nocturnă, *trilaterală etc., care, atașate curent unor substantive feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase formații neologice
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice, *blindate, *celulare, *contraceptive, *demachiante, *deodorante, *detartrante, *energizante, *executive, *melaminate, *periodice, *pesticide etc. Majoritatea sunt la origine adjective care se asociază curent fie cu substantive neutre (telefoane celulare, medicamente antivirale, organe executive, semne diacritice), de la care preiau caracteristica de gen, fie cu substantive feminine (substanțe detartrante, propoziții relative), situație în care, deși își schimbă genul, păstrează de la adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
adjective care se asociază curent fie cu substantive neutre (telefoane celulare, medicamente antivirale, organe executive, semne diacritice), de la care preiau caracteristica de gen, fie cu substantive feminine (substanțe detartrante, propoziții relative), situație în care, deși își schimbă genul, păstrează de la adjectiv forma de plural în -e. - Se subordonează acestui tipar și unele împrumuturi recente, dintre care cele mai numeroase presupun o condiționare fonetică 39, fiind terminate în -er; vezi recentele: cleanere*, *bannere, *blistere, *CD-playere, *CD-writere, containere, *cuttere, *diptere, *flippere*, *hochpartere, mailere
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
flexionar al acestei limbi îl impune. Fenomenul invariabilității substantivului poate fi pus în legătură și cu alte fenomene ale limbii române în general și ale etapei actuale de limbă în special, dintre care mai important este fenomenul similar al invariabilității adjectivelor 50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Fenomenul invariabilității substantivului poate fi pus în legătură și cu alte fenomene ale limbii române în general și ale etapei actuale de limbă în special, dintre care mai important este fenomenul similar al invariabilității adjectivelor 50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
forma monosilabică). Unele forme au fost acceptate de normă (vezi staruri, VIP-uri), în timp ce altele nu aparțin încă normei (missuri). 41 Fragilitatea fonetică a tiparului este semnalată de mult în limbă; cf. Iordan (1943: 25-27). 42 Aceeași este și soarta adjectivului corespunzător (tratament ambulator). 43 Aceeași observație făcea Iorgu Iordan (Iordan 1943: 25), semn că procesul fonetic, după mai bine de șase decenii, a rămas același. 44 Pentru istoria acestui cuvânt, vezi Dimitrescu (2004−2005). 45 Un proces similar s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
io. și s-a dus la prefectură cu alina. (IVLRA: 119). O situație specială de focalizare o reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]