10,749 matches
-
o frenetică vervă facându-și nod capului în goană scrâșnită, acerbă. Tabloul unsprezece Surprinși de verde încremenesc unde sunt, pentru a nu pierde din lut un cuvânt. Tabloul doisprezece Se preling orbește cei trei șerpuit, în șir indian, omule iubește și-admiră de vrei ăst tablou înglodat în profan! Tabloul treisprezece Și recunoște că-ți place demnitatea-i semeață ce ostentativ tace zâmbind cu fața-i de lut în viață. Tabloul paisprezece Cele trei trupuri nude în alb s-au regăsit cu
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
vin și eu în Brașov. Mergem în incursiune, pe urmele legendei, printre cetățile fortificate săsești din județul Brașov, spuse Roland. Ce părere ai? Cornelia nu răspunse întrucât întrebarea părea retorică. Au parcurs rapid drumul și, în scurt timp, cei doi admirau cu atenție pictura cu fluierarul și copiii, din biserica Sfântul Nicolae. - Uite băiețelul din față, ce bine seamănă cu tine! spuse Cornelia lui Roland glumind. - Și fetița din spatele lui, cu tine, replică pe același ton, bărbatul. - Aș dori să văd
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
Acasa > Poezie > Amprente > STAU ȘI ADMIR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubirile mă cheamă din zări de amintire dorind ca a mea fire să le mai ia în seamă, s-admir fără de teamă de vreo dezamăgire
STAU ŞI ADMIR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382612_a_383941]
-
Acasa > Poezie > Amprente > STAU ȘI ADMIR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubirile mă cheamă din zări de amintire dorind ca a mea fire să le mai ia în seamă, s-admir fără de teamă de vreo dezamăgire superba înnoire a codrilor de-aramă. Stau și admir. Adie prin crengile uscate de-atâtea ierni ciudate, un vânt ce le reînvie și-o sfântă armonie tot trupul mi-l străbate când în singurătate cânt
STAU ŞI ADMIR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382612_a_383941]
-
din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubirile mă cheamă din zări de amintire dorind ca a mea fire să le mai ia în seamă, s-admir fără de teamă de vreo dezamăgire superba înnoire a codrilor de-aramă. Stau și admir. Adie prin crengile uscate de-atâtea ierni ciudate, un vânt ce le reînvie și-o sfântă armonie tot trupul mi-l străbate când în singurătate cânt plin de bucurie. O tandră tinerețe îmi mângâie ființa. Îmi văd arzând dorința și
STAU ŞI ADMIR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382612_a_383941]
-
Ce s-a-ntâmplat, o, Doamne, cu mine dintr-odată, că-i primăvară iată și am uitat de toamne? Iubirile mă-ndeamnă să râd ca altădată, să șterg orice erată ce poate să condamne. Anatol Covali Referință Bibliografică: Stau și admir / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
STAU ŞI ADMIR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382612_a_383941]
-
ghiozdan, de degetele pline de cerneală și nu o pot uita pe prima mea învățătoare, cea care mi-a pus creionul în mână, al cărei scris l-am moștenit, și nici pe frumoasa mea dirigintă, pe care de mică am admirat-o și o admir, ea mi-a fost primul model, ea și interesantele ore de dirigenție, care mi-au fost de mare folos în viață. Când am urmat liceul ne adunam în grupuri și, pe cărarea de pe marginea liniei, mergeam
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
de cerneală și nu o pot uita pe prima mea învățătoare, cea care mi-a pus creionul în mână, al cărei scris l-am moștenit, și nici pe frumoasa mea dirigintă, pe care de mică am admirat-o și o admir, ea mi-a fost primul model, ea și interesantele ore de dirigenție, care mi-au fost de mare folos în viață. Când am urmat liceul ne adunam în grupuri și, pe cărarea de pe marginea liniei, mergeam în fiecare dimineață la
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
pururi o slăvim! Pe brațele bunicii, atâtea primăveri... Și copilării atâtea prin mâinile ei... Buneii mă așteaptă și azi să le strâng mâna, Mi-e dor de România și ieri și azi și-ntruna! De când te-am cunoscut, îți tot admir făptura, Te-au zămislit zeițe, ori te-a creat natura? Căci ochii ți-s de nimfă parcă Dar trupul florile ți-l îmbracă. Atât de înțeleaptă și-atât de răbdătoare, Și-n ceas de rătăcire, și-n ceas de regăsire
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
la ceea ce a fost Ovidiu și mai pregnant « tenerorum lusor amorum » adică poetul « iubirilor tinerești, zglobii » Poetul Ovidiu, un mare amator al artei amorului, la 18 ani era un dandi care se plimba prin Orient, vizita Sicilia, Athena și Alexandria, admirând frumoasele vestale dar și femeile din saloanele nobililor. După ce a călătorit pe Nil și a rămas uimit de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul gol. Alteori momentul este suav, e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
din opera lui. Femeile trebuie duse la plimbare- zice el- la teatru, la circ, discuțiile cu ele trebuie să poarte o notă elegantă, cu cuvinte alese, să se lase sfiala rustică la oparte, iubitul să i se destăinuie, să-i admire fața și picioarele. Amantul trebuie să joace teatru, să plângă, să fie amabil, să-și arate gelozia. La însușirile fizice trebuie să se alăture și însușirile psihice. Amorul plăcut se ademenește cu cuvinte dulci! Râzi când râde ea, plângi când
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
care istoria, cultura și religia se împletesc în acest spațiu multietnic și multicultural, ce dăinuie într-un areal plin de frumusețe naturală cum puține locuri în România mai există. Am ocupat al doilea rând de scaune, înapoia șoferului, de unde puteam admira peisajul pe partea stângă a direcției de mers, dar și în față, prin parbriz, beneficiind de faptul că Magda Pașca și Mihaela Suciu nu erau suficient de înalte, pe primul rând, să ne deranjeze. Cred că fiecare s-a așezat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ciocane. El făcea șine și bare de fier pe care le vindea cu amănuntul în Bucovina și Galiția... Coborâsem din autocar și încercam să-mi dezmorțesc picioarele în apropierea lui, în timp ce observam împrejurimile imediate, cu gândul la pădurile ce le admirasem din mersul mașinii. Am văzut aleea asfaltată și mi-am lăsat privirea transportată până la grădina din curtea în care ni s-a spus că se află obiectivul ce urma să-l vizităm. Am ramas foarte plăcut surprins să văd spațiul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
din comun și cu simț estetic remarcabil, doamna Letiția a reușit să realizeze cea mai numeroasă colecție de ouă din România, pe care a organizat-o în două secțiuni: ouă de Bucovina și colecția internațională. În colecția sa vizitatorul poate admira ouă rare, unele cu dimensiuni foarte mari, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască țestoasă, crocodil, flamingo, dar și o gamă bogată de ouă foarte mici, ca cele de porumbel, potârniche ori vrabie, pe lângă altele, de dimensiuni variabile, cum sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
aceste turme, cerbi și căprioare, care adeseori nici nu se mai feresc de prezența oamenilor. S-au obișnuit cu ei și se bucură de protecția lor. Începuse să plouă și, drept urmare, vizibilitatea era tot mai redusă. Urcam pe serpentine blânde admirând peisajul deosebit de variat și de plăcut. Văile adânci, pornind chiar din marginea șoselei pe alocuri, m-ar fi înfricoșat dacă nu eram obișnuit cu munții străbătuți de apele Prahovei, Oltului ori Jiului, cu Bucegii, Parângul ori Retezatul. Dar, oriunde ați
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
calitate, cu scene expresive prin dinamică și culoare, sculptură în lemn și piatră, broderii de inestimabilă valoare, manuscrise, argintărie și multe alte lucrări deosebite. Muzeul mănăstirii adăpostește, printre altele, o colecție de artă medievală din Moldova, în care veți putea admira portrete laice din epocă și caseta de argint cu părul doamnei Elisabeta, soția lui Eremia Movilă. Prin toate cele menționate în umila mea descriere, împănată cu date preluate din diverse documente, adăugate la alte multe elemente deosebit de importante, care dau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
fost necesare ore întregi. Măicuța pleca de la istoric și intra în detalii privind simbolistica, pe scene, porțiuni, figuri și culori, ca să termine cu sublinierea locului frescei ori a picturii singulare în tematica generală a întregului perete ori a mănăstirii. Am admirat în tăcere zidurile medievale și turnurile, spațiile verzi excelent întreținute, am cumpărat diverse suveniruri și am părăsit edificiul cu un plus de credință și de smerenie în sufletele noastre... §3.3. Mănăstirea Moldovița Începuse să plouă la ieșirea din vechea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
fiecare pentru cei vii ori cei morți din familia sa. La finalul vizitei în acest minunat locaș monahal, vă amintesc să nu uitați că în muzeul mănăstirii descoperiți exponate de mare valoare istorică, culturală și religioasă. Printre altele, veți putea admira manuscrise din secolul al XVI-lea, unele caligrafiate chiar aici, jilțul domnesc din vremea lui Petru Rareș - cea mai valoroasă operă de acest gen din Moldova - și broderiile dăruite de voievodul Ștefan cel Mare. Dar, ca să cuprindeți întreaga istorie a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Marelbo”. De o parte și de alta a platoului central, se înălțau clădiri elegante, a câte două etaje, cu ziduri de culoare crem și acoperișuri din materiale moderne ce imită, ca formă și culoare, țigla. În fața celor din partea dreaptă, am admirat o mulțime de flori, aranjate cu gust estetic deosebit în vaze mari, jos pe beton ori suspendate sub copertine acoperite și ridicate pe schelet de lemn frumos prelucrat. În incintă am trecut, mai întâi, printr-unul din grupurile sanitare destinate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
prosperitate populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe perete sau cerga. Casa-muzeu, de numai două camere, este veche de peste 100 de ani, așa cum
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
de grup și ne-am deplasat încet până în zona Casei de Cultură a municipiului Câmpulung Moldovenesc, în apropierea scenei pe care evoluau dansatori din diverse zone folclorice ale Bucovinei. Festivalul internațional „Întâlniri bucovinene” era în plină desfășurare. Am privit, am admirat frumusețea costumelor populare și măiestria în joc etalată de formațiunile reprezentative, am aplaudat și, după puțin timp, ne-am continuat plimbarea, lacomi în a vedea cât mai mult, de a simți pulsul vieții de aici și de a descoperi orice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de utilitate casnică, dar și artizanale, precum și articole din lut, ceramică, faianță și sticlă ori material plastic. Jucăriile pentru copii erau și ele prezentate în mare număr, de la cele simple și până la cele moderne. De asemenea, am avut ocazia să admirăm foarte multe articole de îmbrăcăminte, inclusiv cele specifice portului popular, lucrate cu tulburătoare măiestrie și finețe. Bineînțeles, am remarcat și mulțimea de balonașe și jucării gonflabile de tot felul, purtate pe strada principală de un grup de fete de etnie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
pline de podoabe de argint și de ouă încondeiate. Era în stare să cumpere totul ori din fiecare câte ceva. Evident, nu ne permiteam așa ceva! Pe mine mă amuzau căutările și exclamațiile ei. Priveam curios, făceam comparații cu produsele din Slatina, admiram bucovinencele frumoase și turistele întâlnite pe parcurs și simțeam, din ce în ce mai mult, o foame justificată, poate, doar de mirosul îmbietor ce venea de la o serie de grătare și cuptoare improvizate unde se pregăteau pe loc tot felul de bunătăți. Bineînțeles, am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
simtă bine. De la înălțimea vârstei și experienței sale de viață și creație poetică, treceam ochii pe chipul luminos și frumos, plăcut și curat, al domnișoarei Carmen Prepeliță, pe care am catalogat-o ca fiind cea mai tânără membră a grupului, admirându-i vioiciunea, buna-dispoziție și aceeași privire prietenoasă pe care o descopeream la domnul Zilieru și la toți cei de față. Vocea melodioasă a doamnei Gabriela Maxim, intrată în grup cu pași neauziți și moi de felină aflată în teritoriul de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]