6,618 matches
-
cartierelor evreiești. Linia epică este însă deturnată de numeroase digresiuni teziste și de o neinspirată aglomerare de argumente împrumutate de la autori precum Max Nordau. Orașul amintirilor (1936) pare a fi o carte mai puțin obișnuită; filonul autobiografic și evocarea Iașului adolescenței nu sunt decât un pretext pentru alcătuirea unui „jurnal” al propriilor stări sufletești și, totodată, a unui variat „inventar” de lecturi, unde se întâlnesc, după o logică îndreptățită de structura însemnărilor, numele lui Ludwig Büchner, V.G. Korolenko, Alfred de Musset
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl rod.” În finalul cărții, adolescența, vârstă a schimbărilor, este asociată unui timp istoric nou, „primele iubiri” fiind „închinate Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut literar) se constată o
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
mi s-a contestat acest drept, ci fiindcă simțirea mea, realizată azi în franțuzește printr-un extraordinar hazard, izvorăște din origine românească.” Opera lui I., aproape în întregime autobiografică, alcătuită din ciclurile Povestirile lui Adrian Zograffi, Copilăria lui Adrian Zograffi, Adolescența lui Adrian Zograffi și Viața lui Adrian Zograffi (personajul fiind un alter ego al scriitorului), este străbătută de o energie vibrantă, de vitalism, făcând elogiul dragostei față de om, al prieteniei, al trăirii intense. I. nu a scris pentru a se
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
doi soți - în final câștigând tatăl (știm că mamele se zbat să le fie dată lor custodia) -, copiii rămân cu profunde traume emoționale, care vor avea influențe negative în relația cu noua mamă; cu deosebire în perioada pubertății și a adolescenței, atunci când copiii rămași cu mama se mută la tată, înseamnă că o fac pentru că nu se mai înțeleg cu aceasta, iar ea nu-i mai poate stăpâni. Mama vitregă va avea deci de-a face cu niște tineri nu tocmai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
libertinajul sexual și ca dezirabilitate „locală”, particulară, a prețuirii comportamentului „macho”, avid după senzații tari și după cât mai multe și variate prestații sexuale. Diferențele majore dintre anul I și anii terminali, ceea ce poate fi considerat și ca o trecere de la adolescență la tinerețea propriu-zisă, coroborate și cu răspunsurile la alte întrebări cu validitate de conținut, ne îndreptățesc însă să afirmăm că atitudinile și conduitele sociosexuale reale, și nu doar cele declarative sunt pertinent reflectate în răspunsuri. De altminteri, chiar dacă am rămâne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și „valori moderne și valori tradiționale”, am obținut următoarele rezultate (vezi tabelul 8). Tabelul 8. Structuri axiologice la tineri (în opinia experților) Notă: Cifrele din tabel reprezintă media punctajelor acordate de experți. Constatarea cea mai relevantă este că trecerea de la adolescență (17-18 ani) la tinerețea propriu-zisă (22-25 ani) înseamnă și o sporire a ponderii valorilor de afirmare „autentică” față de cele de afirmare „superficială”. Pe de altă parte, chiar în cazul vârstei tinere, valorile de afirmare „superficială” par să caracterizeze mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bine pregătit profesional”, „A fi cult”. Repartiția într-o clasă sau alta, deși s-a făcut cu ajutorul unor consultanți-experți, comportă un oarecare grad de arbitrarietate. În al doilea rând, „superficial” și „autentic” sunt, neîndoielnic, doar din perspectiva adultocentrismului. La nivelul adolescenței mai ales, pentru mulți subiecți lucrurile stau invers: ceea ce noi etichetăm ca superficial, la ei este de adâncime, autentic. În al treilea rând, chiar dintr-o perspectivă a maturității, „superficial” nu trebuie să primească, în contextul de față, o conotație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primească, în contextul de față, o conotație peiorativă. În legătură cu schimbările axiologice survenite de la o etapă la alta, am utilizat și ipoteza că atitudinea adolescenților și a tinerilor diferă semnificativ și față de valorile tradiționale și moderne; am presupus că la vârsta adolescenței, datorită acutei tendințe de afirmare, „modernul” este adus mereu în față și „tradiționalul” neglijat, în vreme ce tinerii tind spre o sinteză a lor. Datele culese de la subiecții adolescenți și tineri, ca și răspunsul experților arată că ipoteza este validă (vezi tabelul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
școlaritate, instrucție, orizont cultural intergenerațional, ceea ce mărește potențial distanța dintre mentalități; în al doilea rând, evoluția pe vârste în intervalul preadolescență-tinerețe propriu-zisă este de la valori „superficiale” la cele autentice (mai puțin se întâmplă acest lucru în trecerea de la preadolescență la adolescență). Și atunci, așa cum ne sugerează experiența istorică a omenirii, ca și unele studii sistematice, poate că atitudinea cea mai înțeleaptă, pe care, de altfel, mai mult sau mai puțin deliberat mulți maturi și părinți o profesează, ar fi: strategia moratoriului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt transpuse în limbile maghiară, greacă, germană. A întocmit și prefațat ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu Premiul „George Coșbuc” al Academiei RSR (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
dramatice, în care se arătă preocupat de repertoriul teatrului din localitate, de valoarea literară a pieselor. Tot el schițează, atent la trăsăturile care particularizează, portrete de actori, iar în articolul Impresioniste. Traian Demetrescu și „Intim”, cateva amintiri încărcate de nostalgia adolescenței, surprinzând cu pătrundere și procesul de formare intelectuală a poetului. Sub titlul Schița asupra literaturii române, lui Al. Macedonski i se traduce, din „La Nouvelle revue internaționale”, publicație din Paris, un eseu în care este urmărită evoluția scrisului românesc de la
REVOLTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289275_a_290604]
-
19.XII.1910, Constanța - 23.XII.1983, Roma), gazetar și memorialist. Este fiul gazetarului și poetului Ioan N. Roman. Elev la Liceul „Sf. Sava” și licențiat al Facultății de Drept de la Universitatea din București, R. își începe activitatea gazetărească în adolescență, fiind unul dintre redactorii „Revistei literare a Liceului «Sf. Sava»”, înființată în martie 1927. În anii liceului frecventează uneori, după propriile mărturisiri, cenaclul lui E. Lovinescu, fără să fi citit însă vreodată din producțiile sale literare. La șaptesprezece ani e
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
I.1916, București - 1941), poet și gazetar. Este fiul unui funcționar comercial, Carol Rotmann. Învață la București, unde urmează școala primară și începe cursurile liceale la „Spiru Haret”, fără a le finaliza. A fost, în mare măsură, un autodidact. Din adolescență și-a descoperit două vocații: de poet și de gazetar. Frecventarea cenaclului Sburătorul, lecturile numeroase, prezența constantă la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian. Registrul tensional, diversitatea și nuditatea distorsionărilor sufletești ale unei legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta adolescenței la aceea a maturității: Igor încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să își reprime sentimentele incestuoase față de mama sa. R. construiește aici, cu siguranță și pătrundere, trasee analitice surprinzătoare, precum și o atmosferă bizară, în care viața artiștilor de circ
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la care se întoarce în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994), ca și în romanul Vara nimănui (1978). Tărâmul mirific al Deltei este chiar personaj în Vara nimănui, o poveste specifică anilor ’70, cu gazetari - ca protagonistul Mihai Lupașcu - și tovarăși de „bine”, cu pescari, miliție, întâmplări din
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
secretele” bucătăriei tradiționale. SCRIERI: Ohaba, țara asta, București, 1972; Țările de sus ale merilor, București, 1974; Călătorie spre nord, București, 1976; Vara nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit), București, 1994; Precum fumul, București, 1996; Bucate, vinuri și obiceiuri românești, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Constantinescu, Poezia unui pelerin poet, VR, 1976, 1; Virgil Mazilescu, „Călătorie spre nord”, RL, 1976, 12; Voicu Bugariu, Reportajul unui sentiment, LCF
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
într-un regiment din Sibiu, pleacă pe front și își pierde viața în luptele de la Turda. În 1944, postum, îi apare microromanul Ca floarea câmpului.... Sursa de inspirație a scrierii lui S., Ca floarea câmpului..., o constituie propria copilărie și adolescență, locul central ocupându-l figura prietenului și mentorului Alexandru Drăgănescu, un văr mai mare. Romanul polarizează sentimente puternice, transformându-se într-o evocare plină de delicatețe, generată de dispariția prematură, într-un accident de automobil, a neprețuitului tovarăș. În episoadele
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
scăpare: „Jumătate din mine era un măscărici /care urla la lună dintr-o trompetă de-argint, / jumătatea cealaltă avea chipul ascetic / al unui înger sau al unui gânditor medieval” (Îngerul și măscăriciul). În prima secvență a volumului, intitulată Salt în adolescență, se resimte nostalgia anilor primei tinereți, când „goana după cel mai mare vis” nu era o iluzie, o utopie, așa cum se va dovedi cu trecerea timpului. Dacă aici sentimentul predominant este tristețea pentru anii „care ne-au înșelat la tot
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și el două variante, în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice. Tot Ion Dur este autorul unui
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
în care se exprima cu ușurință - lirismul amintirii se întrepătrunde cu proza de idei, febrilă și tensionată. Elegiac sau reflexiv, scriitorul este în primul rând un memorialist. În scrierea parțial autobiografică, neterminată, Amintiri („România literară”, 1855), imagini din copilărie și adolescență se perindă într-o evocare melancolică, în care R., suspinând după anii care nu se mai întorc, idealizează - așa cum procedează și în Studie moldavă („Zimbrul”, 1851) - epocile de demult. Narațiunea face loc reflecțiilor sociologice, psihologice sau filosofice, dominante, ca în
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia sau adâncește scene din volumele anterioare dedicate marelui povestitor: O zi cu Sadoveanu (1955) și Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența (1957), reluată sub titlul Ostrovul Zimbrului (1966). O comedie, Visuri americane, i se joacă în 1935 la Teatrul Național din Iași, pentru repertoriul căruia mai traduce Chiriașul de la etaj de Jerome K. Jerome. În ultima parte a vieții scriitoarea revine
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
1937; Ploi și ninsori, București, 1940; ed. București, 1975; Umilinți, București, 1944; Scrisori din Sihăstrie, București, 1945; Cozonacii, București, [1950]; Balaurul alb, cu ilustrații de Demian, București, 1955; O zi cu Sadoveanu, București, 1955; Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența, București, 1957; ed. (Ostrovul Zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu), București, 1966; Vânătoare domnească, pref. Demostene Botez, București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
1975; Umilinți, București, 1944; Scrisori din Sihăstrie, București, 1945; Cozonacii, București, [1950]; Balaurul alb, cu ilustrații de Demian, București, 1955; O zi cu Sadoveanu, București, 1955; Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența, București, 1957; ed. (Ostrovul Zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu), București, 1966; Vânătoare domnească, pref. Demostene Botez, București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ascultă destăinuirile unor pacienți proveniți din structurile determinante ale societății socialiste. Confesându-i-se, inșii se autoportretizează implicit și astfel, prin coroborarea faptelor rememorate cu diversele lor comportamente în sanatoriu, se creează portrete morale și la nivel tipologic. Comunist din adolescență, trimis de regimul antonescian pe front în prima linie, de unde trece la sovietici în două rânduri, a doua oară după îndeplinirea unei misiuni deosebit de riscante, încredințată de ei, parașutat spre sfârșitul războiului în munți, pentru acțiuni subversive antinaziste, cercetat după
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
mediul Înconjurător și să-și afirme individualitatea proprie. Fiecare părinte cunoaște „teribila vârstă de doi ani” când copilul Începe să se afirme și să pretindă un sens al autonomiei sale În lume. Instinctul morții continuă să Însoțească fiecare copil prin adolescență și maturitate. Oamenii se Înconjoară cu substitute În Încercarea de a recapta sentimentul unității oceanice pe care l-au avut În pruncie. Freud a crezut că povestea lui Hristos a servit ca un surogat pentru pierderea sentimentului originar de unitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]