3,791 matches
-
parcă văzuse o viperă. Mick Jagger era cel mai mare star din lume; era bogat, adulat și cinic, tot ceea ce David visa să fie. Era atât de fascinant, pentru că era răul, pentru că Îl simboliza perfect; mai mult ca orice, masele adoră imaginea răului nepedepsit. Cândva, Mick Jagger a avut o problemă de putere, de autoritate În sânul grupului, anume cu Brian Jones; dar totul se rezolvase, urmase povestea cu piscina. Nu era versiunea oficială, desigur, dar David știa că Mick Jagger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Ăă.. da. Mersi. Of, la naiba. Nu-mi prea place să recunosc că s-ar putea ca Jemima să aibă perfectă dreptate. Dar ar fi fost mult mai ușor dacă aș fi putut pur și simplu să spun Încîntată „Vai, ador mașinile de epocă !“ Oricum. Nu contează. În timp ce-mi dau apa pe gît, În fața mea apare ca din senin o farfurie cu ardei copți. — Uau ! spun plăcut surprinsă. Îmi plac la nebunie ardeii copți. — Știu. Jack pare destul de mîndru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pentru tine. Eu nu mă prea Înnebunesc după ardei, adaugă Jack, În clipa În care În fața lui apare o farfurie cu scoici, altfel aș fi mîncat și eu. Mă holbez la farfuria lui. O, Doamne. Scoicile astea arată de mori. Ador scoicile. — Bon appetit ! zice Jack bine dispus. — Ăă... da ! Bon appetit. Iau o gură de ardei copți. SÎnt delicioși. Și a fost extrem de drăguț din partea lui că și-a amintit. Dar nu mă pot opri să nu mă uit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
inima. Parcă aveam un abur dureros În burtă. Aburul acela era un alt fel de Krog, unul pe care uciderea nu-l ajuta, pentru că, ucigând, tot nu scăpa de griji. Of, of. Krog era din ce În ce mai Încurcat, iar eu vroiam să adorm. Când a răsărit soarele, mi-am luat inima În dinți și am coborât printre acei copaci care se Întindeau În toate părțile. Era mult mai cald decât pe pământul nostru, așa că m-am bucurat să mă afund printre copacii deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
strigat după ei, am chiuit, dar n-am căpătat nici un fel de răspuns. Am mai mers o vreme și am Înnoptat lângă un firicel de apă. Am făcut focul, am Înfulecat câte ceva și ne-am culcat. Nu prea puteam să adorm. Mă tot Întrebam dacă mai avea rost să mergem mai departe căci pământurile Încă se Întindeau În fața noastră, dar oameni nu mai văzuserăm de o bună bucată de vreme. După un timp, am văzut că Logon se foia În culcuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
m‑a Întrebat Rosamund. - Sigur, dar el n‑ar accepta ca pur și simplu să se târască Înainte. În spital o să fie ferit de prieteni și de musafiri care‑i vor binele. - Chick, el e mult mai sociabil decât tine. Adoră compania. Nu era vorba numai de companie. Oamenii veneau la el cu problemele lor, de parcă se așteptau ca de pe patul de moarte să li se comunice nu știu ce informație divină. Ușa dormitorului lui Ravelstein era deschisă, astfel Încât puteam zări părul lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lase să crapi... ȘEFUL CARII: Ce urât! (Către CĂLATOR.) Vedeți, domnule? CASIERUL (La fel, lipit de urechea călătorului.): Câteodată se întâmplă să înceapă ploaia în timpul nopții... Ah, ce desfătare! Ați călătorit vreodată prin ploaie în timpul nopții? Eu, când eram copil, adoram ploile de noapte... HAMALUL: Ce mizerie! Ce scârboșenii! Își scoate sticla din buzunar și începe să bea; sticla trece apoi în mâna CASIERULUI și de aici în mâna IOANEI; ȘEFUL GĂRII întinde și el mâna dar IOANA refuza să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
petrecute cu tine. — Sună ca o frază pe care aș fi putut s-o scriu eu în tinerețe. — Chiar este o frază pe care ai scris-o tu când erai tânăr, a spus ea. — Tânăr zănatic, am completat eu. — Îl ador pe tânărul acela, a zis ea. Când te-ai îndrăgostit de el? am întrebat-o. În copilărie? — În copilărie... și mai apoi ca femeie, mărturisi ea. Când mi s-a dat tot ce scriseseși, mi s-a spus să studiez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Matthew imediat. Nu-i așa că e ridicol? Credeau că joacă tare. De parcă MM s-ar comporta așa. Sau și-ar compromite viziunea pentru a face ceva ce nu potrivit pentru ea. MM își ridică privirea și-i zâmbi tandru. O adora pur și simplu din priviri, cu mâinile întinse către ale ei. Mă întrebam de cât timp dura povestea asta. Fuseseră întotdeauna un cuplu, păstrând discreția în timpul repetițiilor sau povestea era de dată mai recentă? — Mi-ar plăcea foarte mult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pentru mine. — Erau multe? Întrebă ea. El ridică din umeri. Și le plăcea de tine? El rânji. — O, pleacă de-aici, Guido, și găsește-ți ceva de făcut. Uită-te la televizor. — Urăsc televizorul. Atunci, ajută-mă să spăl vasele. — Ador televizorul. — Guido, repetă ea nu exasperată, dar nici departe de asta, ridică-te doar și pleacă de lângă mine. Auziră amândoi sunetul unei chei În broască. Era Chiara, deschizând ușa zgomotos și scăpând un manual școlar când intră În apartament. Străbătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu ambele mâini și le strânse În blana de la gâtul ei, unde Începu s-o scarpine cu forță. — Scuze. Voiam să plec fără ea. Odată ce mă vede că urc În mașină, o ia razna dacă nu poate veni cu mine. Adoră mașina. Nu vreau să vă rețin, domnule sergent. Ați fost de mare ajutor, zise Brunetti, Întinzând mâna. Câinele Îi urmări mâna din priviri, cu limba bălăngănindu-se pe-o parte a botului. Kayman Își eliberă o mână și-i strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Este seara de Crăciun. Toți oamenii așteaptă nerăbdători să apară Moșul. Familiile sunt fericite stând la mesele îmbelșugate, ascultând glasul clopoțeilor zglobii. Afară sunt troiene de zăpadă, fulgii zboară leneș spre pământ, iar zăpada pufoasă și strălucitoare atrage toate privirile... Ador când florile de gheață se așază pe geamuri privind steluțele argintii care se culcă ușor pe pământul înghețat formând o plapumă groasă și fină. Atunci când în casă este cald, îmi place să ascult poveștile mamei despre nașterea minunată a pruncului
Noaptea de Crăciun. In: ANTOLOGIE:poezie by Maria-Teodora Savu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_687]
-
o salveze. În fond, era vorba despre femeia care, cu cea mai mare dragoste, își păstrase fiecare piesă din setul de masă Crown Derby pe care îl primise ca dar de nuntă în urmă cu patruzeci de ani. Doamna Duffield adora confortul. Și nu-i plăcea să doarmă pe saltele așezate direct pe podea pentru ca buștenii planetei să fie cruțați de la a fi transformați în ramă de pat. Așa cum nu agrea ideea să ia loc pe „scaune“ făcute din lăzi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
complementare oferite de spitalul Cavendish. Toate numele păreau imposibil de elaborate, iar Hugo bănuia că se potriveau ca o mănușă aspirațiilor clienților Cavendish-ului. De exemplu, secțiunea pentru băieți includea orori precum Merlin, Vercingetorix și Ezekiel. Nume pe care Amanda le adora. Numele care-i plăceau lui, nume simple, specific englezești, precum James și John, nu erau de găsit. Copilul a început să se foiască. În ciuda așteptărilor, nu a izbucnit într-un urlet. A fornăit puțin, după care a adormit la loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
umăr pe Hugo. —Trebuie să mă car. Ne mai vedem, Yogi. —Numele meu e Hugo. Hugo a tresărit din cauza violenței loviturii. Nu și dacă te văd eu primul, a murmurat el cu dinții strânși. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Alice își adora fiica. Din prima secundă în care o ținuse în brațe pe Rosa, un val puternic de sentimente s-a revărsat asupra ei: iubire, ușurare, uluire și hotărârea de a proteja această creatură minusculă de a cărei existență ea și Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la iveală cerul de un albastru sclipitor. Avea să fie o zi numai bună pentru o ieșire. Iar Rosa, care momentan scâncea pe podeaua bucătăriei, evident nemulțumită de sticla de Evian plină cu nisip pe care i-o dăduse Jake, adora călătoriile cu autobuzul... Dar, și-a spus Alice ținându-se sub control, nu mai conta. Factorul Amanda nu era singurul pentru care întâlnirea cu Hugo era imposibil de realizat. Mai era și factorul Jake; deși motivul exact pentru care Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Îi veni să râdă... După ce ajunseseră acasă băuse o sticlă de J&B, se făcuse mangă, ieșise în curte și strigase că ar fi de părere ca toate cobrele lumii să fie ucise, indiferent dacă vreo asociație de tâmpiți care adoră reptilele aveau să-l dea sau nu în judecată. Nu-l dăduse nimeni, în schimb închiseseră vecinii luminile și el fusese convins că îl spionaseră din spatele perdelelor, râzând pe înfundate de scriitorul care umblă beat și caută scandal în loc să scrie
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
credința comunității din Roma să faciliteze anunțul evanghelic în lumea întreagă (Rom 18), de aceea subliniază cu tărie nevoia de reconciliere. Păcatul lor rezidă în faptul că, deși au avut posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu, oamenii nu au vrut să-l adore pe Dumnezeu și nu au fost recunoscători față de El. Când Paul folosește cuvântul „lege” (Rom 2,13) se gândește la conținutul legii, adică la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa se explică versetul următor: „Căci, atunci când păgânii care nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ucide... Nici pușca, nici glonțul nu le poate atinge. Gândurile sunt libere Departe zboară ele... ” - Unde, oare le-am citit...?! își zise el, și, din nou gândul îl purtă la Vasilica. - Iartă-mă, Fată, iartă-mă!... murmură el. Te-am adorat, și ai plecat ca un gând!... Încercă să adoarmă... să doarmă fără sfârșit dar nu poate. Se răsucește sub plapumă... nu se poate liniști. - Iartă-mă, Doamne, Dumnezeule, că nu-mi pot stăpâni gândurile! Trebuie să le risipesc!... Tatăl nostru carele
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Îi cerem doar îngăduința să-l sfințim și noi pre pământ împreună cu cei ce zi și noapte cântă în Cer: ”Sfânt, Sfânt, Sfânt”. Dumnezeu nu are nume. Numele Lui este înțelepciune și iubire. Mintea noastră i se închină și îl adoră pe Dumnezeul cunoașterii în acest chip. ”Vie împărăția Ta...” Continuă Iorgu să se roage... ”- Dar, Împărăția lui Dumnezeu este fără de începuturi: ”A cărui împărăție nu va avea sfârșit!”, acum ca și viitorul tuturor veacurilor. I-a șoptit gândul. Să, ne
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
renunțat la intenția-i lăudabilă de a veni la mine. Or, el voia să treacă pragul casei mele numai din dorința de a căsca din nou gura la vorbele tale, plăcut meșteșugite, având În vedere că pur și simplu te adoră, devenindu-ți un mare admirator Încă din ziua În care i-ai prilejuit bucuria cunoștinței. Nu-i greu să-ți Închipui cât de mult regretă acest frate că, datorită ție, a rămas nefructificată o nouă ocazie de a te vedea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nădejde cu șanse sporite Întru dobândirea Mântuirii și a vieții veșnice. Cum pentru Mântuire esențial este să ne Însoțim Înaltul crez cu fapte pe măsură, tot astfel și Țării nu-i destul să-i declarăm că o iubim, că o adorăm. De altminteri, se știe că ea n-are trebuință de declarații platonice, oricât ar fi ele de pompoase și măgulitoare, nici de scrieri literare ori politice Întrucât, slavă Domnului, nu duce lipsă de acestea. Ceea ce conferă credibilitate și valoare În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
turbat. Zefirul aducea cu el amintirea Îndepărtatei mele pofte de viață. Și, ca niște viruși insidioși, șoapte de iubire aduse de vânt cine știe de pe unde Îmi intrau În cameră prin gaura cheii În timp ce stăteam În pat și Încercam să adorm. MĂ trezeam În toiul nopții - mătușă‑mea era plecată În vacanță În Germania și nu era nimeni care să limiteze folosirea becurilor noaptea - și Începeam să pictez. Pictam gros, cu multe culori, direct din tub, ore În șir, febril. Alteori
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spui ce părere ai despre textul Ăsta. Îmi arunc privirea peste text și Încerc să i-l desființez cât de politicos sunt În stare, deși Jean-Claude s-a obișnuit de-acum cu stilul meu abrupt. De fapt, Îl suspectez că adoră În secret să-i desființez textele, iar asta nu pentru că aș fi eu foarte bună la retorică, ci pentru că probabil e un mod de a se autofelicita Șaman 147 că m-a adus În preajma sa, automăgulindu- se. Ascultându-mă, se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de la niște cartofi. Janet insistă că sunt buni, mama vrea să-i arunce la gunoi, sunt pătați. Ușa de la camera mea e Închisă, dar prin pereții subțiri ai blocului vocile se aud de parcă ar fi În aceeași cameră. Încerc să adorm. mă fac din ce În ce mai mică sub plapumă, Îl strâng În brațe pe Ursache cu un amestec de teamă, revoltă și neputință. Cum pot niște oameni mari să se comporte așa unul cu celălalt ? Și cine ? Proprii mei părinți ! Cerul se prăbușește
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]