13,186 matches
-
Mi-ai spus că ai plecat de-un ceas se pare Ce pot să fac eu oare ca să te găsesc? Sau, ce-aș putea să fac, ca să ramai cu mine, Așa cum îmi doresc mereu, știi bine?... Tot așteptându-te pe alei Am întâlnit doi ochi atât de speriați Încât, făcându-mi milă pentru ei Am constatat că și ei au fost înșelați. Nu te pripi, e doar un câine necăjit Flămând și trist că nu este nici el iubit. Desigur, nu
TRANSFORMARE! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357593_a_358922]
-
un punct. îi mestecă mesajele atent. lumina, umbrită de transformări repetate, ajunge trup de cuvânt - un glas al clopotului lipsit de apărare. un dangăt anunță reîntâlnirea curajului, - simplul atribut prin care, palma arzândă a sufletului lovește timpului blocajele. plimbare pe aleile de flăcări, tăcere, o prăbușire în lacul adânc al trecerii clipelor prin existență - cu credința... fundalul acceptă frica... se va închide singură, în clopotul așteptărilor... cuptor al cuvântului, mintea surâde grațios scenei pline de fals umor a uciderii profunzimilor vieții
LA LOTERIA CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357605_a_358934]
-
CAPCANELE VIETII autor: florentina craciun fabyola [i]Pe străzile pustii și întunecate, udate din plin de ploaia care nu mai contenește,Mioara mergea în neștire. La ce să se mai gândească acum, când cerul, parca ar fi căzut peste ea? Aleea plină de frunze înecate în apă, i se pare acum străină. Pe aici își plimba fericită baiețelul acum nouă luni. Vedea mămici care vegheau ca și ea la siguranța copiilor lor. Se mai întâlnește și acum cu ele doar că
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
-o lacrimă de ploaie,/Prelinsă pe-o petală -ntârziat,/Te-aș regăsi în stropii din șuvoaie,/ Ce se preling din ceru-nvolburat.” Eminesciană în poezia “Pe noi ningea cu flori de tei”, Camelia își amintește: “Și ce frumos curgeau pe-alei,/ Ca-n basm cu îngeri și cu zei,/ Magnific, florile de tei,/ Pe părul tău și-n ochii tăi.” În întreaga poezie a Cameliei străbate dragostea sau nevoia de dragoste: “Cândva cănd ne ploua cu frunze,/ Și-atât de verde
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
lui de paznic de noapte, alarmat de scrâșnetul porții de fier și de hărmălaia molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...”câinii și ei...” Traversează aleea și curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar umbra bărbatului dispare absorbită de bezna incintei. Se îndreaptă spre ușa micului coridor... De aici începe de fiecare dată... Ca și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
posibilități mentale și energetice. Putea accelera, încetini sau opri. Putea să compună, să descompună... Doar când a voit și s-a hotărât, s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el însuși, omul concret, labil și reversibil. Traversa aleea și curtea în semiîntunericul serii. Câinii adulmecându-l... Ploaia încetase, vântul amuțise... -Am lăsat deschis holul de la intrare, poftim cheile!... -Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
Ema! - Frumos nume, draga mea, și unde locuiești tu? Așteptăm înfrigurata un răspuns, oricare ar fi fost el. Dar nu mi-a raspuns, a început să plângă ușor, obrăjorii parcă îi luau foc, s-au înroșit dintr-odată. La capătul aleii care ducea înspre stația de taxiuri se vedea un bărbat care aștepta, în același timp însă am observat că și Ema privea înspre el. Nu m-am putut abține și am întrebat-o dacă îl cunoaște și cine este el
EMA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358497_a_359826]
-
atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica și întunecata încăpere. Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori; un zâmbet trist se așeză timid pe genele umede ale femeii. Ce-or face florile ei? Le-o fi udat cineva? Dar cine le mai mangâia, cine le mai vorbea? O să le găsească uscate, ca sufletul ei...ploi
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
Tânărul Al.Odobescu se întristează de situația jalnică în care a ajuns conacul și starea de mizerie a țăranilor, jefuiți ca la drumul mare: „Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
grădinilor, cea de la Peterhof le depășește net pe toate și, după părerea mea, depășește chiar originalul, grădinile din Versailles. Pentru a înțelege mai bine, fac o mică paranteză. În amenajarea unei grădini, există două concepte fundamental opuse. Grădinile franțuzești presupun alei pietruite, ronduri de flori bine delimitate, cu forme geometrice complicate, copaci și tufișuri tunse în formă de cilindru sau con. Cele englezești, dimpotrivă, presupun intervenții cât mai mici în natură, doar atât cât să nu pară lăsată în paragină. O
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
de rou-aducând dimineață. Dimineață să-ți fie mereu în priviri Și-n suflet să porți cu mândrie Curcubee de gânduri, mereu fericiri, Să-ți dea Domnul pace și bucurie! Să crești în credință și să-ți împlinești Destinul frumos, pe alei cu castani, În Iubire Divină mereu să trăiești Janice, îți urez și în vers „La mulți ani!” Georgeta Resteman Limassol, Cipru, mai 2012 Referință Bibliografică: “Copila cu suflet de floare de mai” - Janice Curpaș / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
“COPILA CU SUFLET DE FLOARE DE MAI” – JANICE CURPAŞ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358838_a_360167]
-
enunța câteva din aceste ecouri concrete și rodnice: 2004 - 26 octombrie: În semn de aleasă prețuire, a primit, postmortem, titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova. 2004 - 14 decembrie: Primăria municipiului Craiova și Fundația „Scrisul Românesc” au hotărât crearea Aleii marilor personalități din Craiova, în care figurează, între cei 24, și bustul mitropolitului-cărturar Nestor Vornicescu, în Parcul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. 2005 - 1 septembrie: Liceul din comuna sa natală, Lozova-Vorniceni, poartă numele mitropolitului Nestor Vornicescu. 2007 - februarie: Î
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
armonioasa horă. Totu-n juru-mi strălucește ca o minunată rouă, Parcă este sărbătoare și ni se deschide nouă O ușiță în natura ce vibrează, fermecată, Luminându-ne în suflet și în mintea delicată. Frunze galbene și roșii lasă toamna pe alee, Iar în mintea mea tot crește, colorată, o idee Care-n inimă-nflorește, înălțându-se spre soare Și dorind ca să apară-n poezii nemuritoare. Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura, Dar în mintea mea și-n suflet început
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
în manipulările monopoliste în care a excelat „I.G. Farbenindustrie”. Pentru că, vă rog, vă rog pe toți, teoreticieni și practicieni dinăuntrul și din afara țării, nu-mi vorbiți, vă rog, de PDL! Nici condus, nici necondus de Băsescu!... În afară de faptul că din Aleea Modrogan se expediază o cotizație substanțială către Partidul Popular European, poate chiar calculată greșit dacă e raportată la proporțiile țării și nu ale formațiunii respective, ca și nevoia unei internaționale de partide credibile să aibă în evidențele sale măcar o
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
se ajungea pe niște trepte din piatră masivă, destul de largi. Intrarea în grădină se făcea pe o poartă din lemn masiv, puternică, ce străjuia impunător o curte largă. De la poartă până la casă era o distanță de circa 50m. cu o alee pardosită cu pietricele albe și negre, amestecate curios parcă în carouri, ca o tablă de șah. Mesele erau plasate și în curte dar și pe terasă. Fiind înaintea de plata chenzinei întâi (avansul) nu prea era aglomerat. Nu știam ce
BIOGRAFIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359074_a_360403]
-
sau mai exact atât cât să-i asigure ei și Hayfei o viață fără griji. Casa era frumoasă, mare, albă, cu trepte, și uși masive, avea o grădină de flori în față, cu pomi fructiferi de mai multe soiuri și alei drăguțe printre ei. După ce i-au murit părinții adoptivi, Samira s-a îngrijit permanent de ea. Această casă a fost mândria lor întotdeauna. Cele două capre fuseseră ieduțele aduse cândva de o femeie din satul care se afla la câțiva
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
nimic nu este cum se aștepta el ... timpul. Te plimbi fără țintă, cu mâinile in buzunarele hainei. Ridici gulerul, frigul umed iți pătrunde trupul, scuturat de frisoane. Nu știi de unde vii, te îndrepți către nicăieri. Cauți să deslușești tâlcul vieții. Aleile șerpuiesc in labirinturi, nu mai recunoști drumul spre casă. Hațișurile destinului îți intind capcane. Îți freamătă în minte frânturi de șoapte și imagini rupte din întâmplări trăite ... cândva. Hoinar in firul sorții, te pierzi in inima orologiului ... tic-tac. Se apropie
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VISURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului VISURI Micuțule care te joci în pace Pe aleile înverzite ale parcului, Bomboana ce ți-o dă mămica, Îți place precum plantelor Ploaia și soarele. Dar visurile tale imprecise Aleargă libere, în voie Spre tărâmuri încă ne concise Doar sunt și ele numai vise. 1963 *** ARMONIE În suflet e
VISURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359499_a_360828]
-
ochii „și să cobori cu mintea” într-o zi toridă de iulie, la seceriș, ca să-ți apară imaginea unui câmp dogorât de soare și oamenii din lanuri. „Parcă erai într-un oraș! - povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție solidă, temeinică, dinamică, reală, întrețesută cu firul de aur tors din fuiorul fermecat al înaintașilor, pe care-l deșiră mai departe pentru urmași. O poveste alcătuită din
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
dealurilor. Acolo mă simt ca un prinț romantic, privind generos peste sate și oameni. Sunetele cântecului meu le recunosc din adierile optimiste ale vântului de primăvară; ori din feeriile toamnei care-și revarsă cu foșnet potopul bogat de frunze pe aleile tăcute. Aud cântecul meu favorit în suspinul întinderilor mari de iarbă aurie, în miez de vară, sub cerul senin, albastru, ca un antic vas. Cântecul meu e duios ca marea limpede, în care înoată pești argintii venind dinspre adâncuri. Când
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
cunosc încă un Om. Un Maestru care, în simplitatea să, se numește singur “doar un pălmaș”. Genial, de o modestie rar întâlnită, pătruns de lumină și credința, un însuflețitor al lemnului, al “strâmbăturilor” întâlnite înaintea pașilor săi. Am urcat pe aleea de sub Tâmpa cu emoție și parcă drumul către Turnul Lemnarului, unde își avea Domnia sa atelierul, devenea tot mai anevoios. Am zăbovit o clipă, înainte de a coborî treptele spre ușa grea, larg deschisă, ca o gură spre o altă dimensiune. Am
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
deține numeroase “prime ediții” care reflectă momentele cheie din istoria literaturii române. pe care oaspeții noștri le-au putut vedea. Am vizitat Biblioteca Centrală Universitară ”Eugen Todoran”, Universitatea de Vest Timișoara, iar după ce am trecut prin „Parcul Rozelor”, trecând pe „Aleea Muzicenilor” am văzut „Filarmonica Banatul”, apoi „Casa Artelor”. 2. Turul cultural: am vizitat “Casa de Cultură a municipiului Timișoara” unde “Ansamblul Timișul” a susținut un bogat și minunat program de cântece și dansuri populare românești. Acest spectacol a plăcut extrem de
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Este ceva înălțător, o liniște sufletească, un calm interior care-ți dăruiește...aripi și care te face să te simți ușor, liber și gânditor; toate acestea le-am simțit în timp ce mă plimbam pe ”aleea inimii”... Poate, faptul că acel parfum minunat ce dansa printre teii înfloriți, invitându-mă să îmi umplu ființa cu el, sau, poate, imensitatea stelelor ce luceau deasupra mea, m-au vrăjit și m-au făcut să-mi iau...zborul alături de
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
în mijlocul celor dragi și ce frumoasă era acea melodie cântată de cineva la chitară! Liniștea și lumina minunată a lunii, m-a transportat în secunde, într-o lume a poeziei... Cerul plin de stele, susurul liniștit al pîrâului de la marginea aleii, toate acestea m-au copleșit, dăruindu-mi o bucurie sufletească imensă...; Ferestrele sufletului, le-am deschis și am lăsat bucuria momentului împletit cu amintirile duioase, să se prelingă pe obraz...picătură cu picătură; eram copleșită de vraja momentului, însă, eram
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
agățându-se de fiecare fibră a inimii speriate de el. Va veni vremea, când, îmi voi petrece părinții pe ultimul lor...drum. Parfumul florilor de tei, m-a trezit din aceste gânduri, alungându-mi tristețea înfricoșătoare... Am revenit pe acea alee plină de parfumul vieții, a frumosului și a poeziei. Am simțit că trăiesc și am înțeles, oricât m-aș împotrivi, viața își va urma cursul ei... In aceste momente am mulțumit cerului, pentru faptul că mă pot mișca; pentru faptul
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]