2,714 matches
-
viață, printr-un proces complementar, de remodelare a unității eului și a personalității scindate. Or, cum poetica romanului proustian postulează conjuncția memorie voluntară memorie involuntară, intelect sensibilitate, "subiect" "obiect", "eu" "lume", era firesc ca problema identității și a raportului cu alteritatea să-și afle o asemenea, fericită, rezolvare. Nu la fel de inspirat a fost Lovinescu atunci când a ales soluția simplistă a deghizamentului auctorial (s-a vorbit de tehnica desuetă a manuscrisului găsit 29), cu toate că și-a dat seama de importanța însușirii unui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înseși). Așa explică inginerul "amnezia" interlocutorului său, ce-și amintește de Bizu, dar nu și de Anton Klentze. Din acest unghi privind lucrurile, întâlnirea scriitorului cu propria "umbră" (motiv literar de largă circulație, mai ales la romantici) ipostaziază "eul" ca alteritate absolută, dobândind semnificația unui moment cheie în cristalizarea personalității creatoare. Într-unul din studiile sale de tinerețe, Otto Rank observa că scriitorii și artiștii în genere sunt înclinați să-și eroizeze propria existență prin mijlocirea unei narațiuni mitico-simbolice pe tema
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând ipostazierea eului ca alteritate, tentativa obiectivării propriilor trăiri interioare), Mili interpretează altfel decât în seara cu pricina scena de la hotel: "[...] în oglindă se văzu subțirică, trasă la față de nesomn, și palidă. Bizu nu i se aruncase la picioare în poziție de adorare; nu-i
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai vechile preocupări de literatură franceză clasică și noile perspective oferite de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
în direcția opusă. Schimbarea de ecleraj speculativ trebuie considerată în întreaga sa amploare contextuală. Dincolo de orice variații spectrale, scena intelectuală a anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
prin „mutații libere”, bunăoară prin proiecția poetului în „tânărul voievod”, pe care autoarea o consideră ca regresiune până la principiul cosmogonic, cu implicare escatologică. Poemul - după P.-M. - este varianta românească eminesciană a Ființei: o autorevelare, poetul „fiind atras de o alteritate necunoscută și, deși fără acces, manifestată în el”, întrucâtva asemănător lui Heidegger, la care Ființa este orice lucru cu obligatorie implicație a neantului („Au nu sunt toate-nvelitori / Ființei ce nu moare?”); iar neantul eminescian este o „prezență - absență”, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Pentru socrii mei, Ileana și Ioan, cu multă dragoste și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală / 24 Magie, știință, vrăjitorie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ori original) fascinanta relație dintre mit, magie și manipularea politică/religioasă. Titlul cărții mi-a fost inspirat de anumite texte ale lui Ioan Petru Culianu, un autor de care m-am ocupat în mod special. Primul text din volum, Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală, a apărut inițial ca prefață la versiunea în limba română a cărții lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn, Antropologia (Editura Institutul European, Iași, 2013, pp.7-19). Magie, știință, vrăjitorie a fost publicat ca studiu introductiv la cercetarea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
câștigat și (sper) păstrat în ultimii 17 ani ca autor. Mulțumirile mele speciale sunt adresate doamnelor Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier de la Editura Institutul European din Iași. Iași, 17 aprilie 2015 (Vinerea Luminată, sărbătoarea Izvorului Tamăduirii) De inlocuit! Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau..." (Brecht) 1. Marc Auge și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Auge, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori, o construcție pur ideologică, ci o realitate vie și combativă. El recunoaște în același timp, din plin, alteritatea și diversitatea culturală a tuturor țărilor europene. Dar el urmărește, totodată, realizarea unității europene, în primul rând în jurul unor valori ideologice comune și nu doar specific culturale sau estetice. Creația literară și artistică specific națională rămâne originală, individuală, inconfundabilă, irepetabilă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă. Ea promovează o literatură permeabilă, receptivă, sensibilă, deschisă asimilărilor creatoare, diferențierii și alterității. Cultivarea raporturilor amicale (pași prietenești), corectarea și toleranța reciprocă devin necesități și imperative morale și literare de prim ordin. și aceste expresii sunt goetheene. De aceeași orientare sunt și alte formule excelente (uitate), tot de epocă: Weltliteratur... altfel spus, concilierea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de vedere internațional. precis și vag în același timp dacă punctul de vedere internațional nu este definit cu claritate. Se poate presupune totuși că preconceptul de bază al comparatismului tot ce depășește frontiera literară națională, deci referința la altul, la alteritatea literară extinde raza vizuală a comparatismului în timp și spațiu fără nici o restricție. 2. În mod practic, o astfel de concepție duce la includerea studiilor tuturor literaturilor neeuropene în domeniul literaturii comparate. Astfel, literaturile africane au intrat în preocupările congresului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b) A doua, mult mai ambițioasă, urmărește elementele comune detectabile, deci universale, ale tuturor literaturilor accesibile. Este vorba, în același timp, de diferențiere și unitate, de alteritate și generalitate literară. pentru a da doar câteva exemple curente: cultura africană se proclamă, cu îndreptățire, ca o parte a universalității, în timp ce literaturile indiene multilingue se definesc și ca o totalitate literară, printr-o serie, bineînțeles, de elemente comune. Un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de P.N.Ț., când acest partid nici... nu exista etc. etc. Ștergerea istoriei este însoțită de a ideii diferențierii (inevitabilă, necesară, legitimă) sociale, de merit, economice, pe toate planurile. Inegalitatea de orice tip șochează. Populația noii Românii respinge stratificarea evidentă, alteritatea, ca și orice idee venită din străinătate. Este latent sau declarat etnicistă, naționalistă, chiar xenofobă. Minoritățile de orice tip sunt detestate. Ele sunt respinse. Când sunt... sexuale, inspiră chiar repulsie. Sistemul partidului unic, represiunea poliției politice, ordinea integral totalitară, intrată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cum spune și titlul unui Festschrift german din 1992 8. Ea își dă seama tot mai mult de această realitate. Au spus-o P. Valăry și alți câțiva precursori. Urmează deci a ne asuma deschis și fără rezerve ideea de alteritate și reciprocitate literară, prin schimburi literare extensive și intensive. Aceste schimburi duc la un dialog fecund și la o complementaritate pozitivă. Bunul simț românesc ancestral are o vorbă, poate cam prea populară, dar perfect aplicabilă acestei situații: nimeni în literatură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numai acceptată, dar, adesea, și cultivată, cu drepturi literare egale. Apare deci o nouă identitate literară, care duce și la o altă concepție despre literatura națională și universală 9. Este vorba de ceea ce autorul numește reciprocitate umanistică și identitate în alteritate. Urmările sunt, nu mai puțin, deosebit de importante. Europa literară, în două cuvinte, nu numai că și deschide granițele (a făcut-o de altfel, literar vorbind, cu mult înainte de acordul de la Schengen). Nu numai că ea tinde spre o cultură și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate atributele ce pot fi recunoscute oricăror activități, structuri, creații culturale etc., manifestate într-o formă sau alta, alături sau împotriva ordinii oficiale-totalitare, în sfera culturală. Sensul său fundamental este cultivarea și apărarea, pe toate planurile, a ideii de diferențiere, alteritate și particulare, prin creații libere de orice constrângere exterioară. Ceea ce presupune, în mod esențial, ieșirea și depășirea organică și autentică a ideii de normă, teoretică și practică, sub toate aspectele, ignorarea și chiar sfidarea canoanelor, clișeelor, instrucțiunilor și indicațiilor prețioase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
26? Explicația a fost dată fugitiv și anterior. Totul trebuie pus sub emblema mai curând blazată decât indignată de tipul Menschliches, Allzumenschliches, o carte pentru spiritele libere. Nietzsche are, în esență, dreptate. Instituțiile culturii alternative Dacă principiul de bază al alterității culturale proclamă cum s-a repetat de multe ori că adevărata cultură este totdeauna liberă față de putere și i se opune în mod radical (recent și N. Manolescu) 27, modul de a-l traduce în practică este mult mai complicat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ianuarie 2007. Bucura, Dan, "Preotul exorcist protejat de localnicii din Tanacu", în Adevărul, 18 iunie 2005. Budin, Loreta, Dragotescu, Codruța, "Un preot i-a convins pe credincioși să crească împreună 80 de orfani", în Adevărul, 9 martie 1998; Chiorean, Bogdan, "Alteritatea între discursul teologic și practica medicală", în Revista Română de Bioetică, vol. 7, nr. 1, ianuarie-martie 2009. Chiș, Mihai, Cristian, " Mii de preoți și credincioși au mărșăluit ieri în tăcere pe străzile Clujului", în Adevărul, 21 martie 1998. Ciobotari, Calin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
stilurilor de învățare prin prisma coordonatelor acestora (intelectuale vezi modalitatea de abordare a anumitor conținuturi, fiziologice vezi procesul respirației în pronunțarea sunetelor , moral-spirituale vezi raportarea la valori morale); formarea spiritului participativ și a atitudinii democratice; promovarea toleranței, ca atitudine față de alteritate și a atitudinii interculturale, ca deschidere și dispoziție de a comunica, a cunoaște și a respecta valorile altora; promovarea participării, a prieteniei; cultivarea altruismului și a măsurii; formarea atitudinii ecologice și a priceperilor de protejare a ambientului; protejarea sănătății; pregătirea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
obiective artificiale" a cunoaște și a forma copilul. ( Jocul reflectă, în viziunea lui Huizinga 206, posibilitatea de ieșire (limitată în timp și spațiu) din realul propriu-zis (copilul știe că ,,nu este de-adevărat"), ieșire repetabilă, plasabilă în sfera esteticului, a alterității și a eventualei competiții. ( Funcțiile jocului (după Jean Piaget) sunt: funcția de adaptare realizată printr-o relație cu dublu sens între real și eu (,,prin asimilarea realului la eu și prin acomodarea, prin imitație, a eului la real"); funcția formativă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spațiului de joc domnește o ordine proprie și absolută", așadar ,,jocul creează ordine, este ordine" (Huizinga 2003: 48); (6) jocul se află în sfera esteticului; (7) elementul de ,,încordare", caracteristic jocului, ,,pune la încercare forța jucătorului" (Huizinga 2003: 49); (8) ,,alteritatea și secretul jocului" sunt exprimate în ,,deghizare" (Huizinga 2003: 52). 207 Huizinga 2003: 53. 208 Chateau 1967: 175. 209 Diferențiate de dansuri și de ceremonii, asociate preponderent perioadei 11-13 ani, primele coborând, însă, până spre 4 ani (după cum o arată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
trecut prin stadiul de educați. Este normal ca ceea ce apare din exterior să fie Întâmpinat cu opoziție. În ochii elevului, profesorul este simbolul autorității, al forței ce apasă, prin coerciție, dinafară. În fapt, cine nu-și scurge „veninul interior” Înspre alteritatea Înstăpânitoare a dascălului, prin reflexe „dușmănoase” sau demolatoare, nu are bucuria de a descoperi cum trebuie ceea ce i se propune. Cine nu trece prin momente de cumpănă și retractări - În legătură cu ce este Învățat - nu poate ajunge la gândurile lui. Cine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]