2,914 matches
-
frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată arde din toată ființa sa pentru “amantul din eter”. După cum bine aprecia Al. Protopopescu: “Tipul de “fecioară tare” viitoarele “fecioare despletite”este osândit alături de masculinitatea agresivă.”¹ În felul lor, Bianca, Myriam, Alisia, Adriana, Manuela sunt niște apostoli ai iubirii ideale, și nu niște femei în înțelesul veridic
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Maria Remarque (foarte în vogă), pe Dante cu "femeile celebre". După "Menuetul", am citit toate romanele lui G. M. Vlădescu. După "Medeleni", nu mi-a scăpat nimic din pelteaua romanțioasă a lui Ionel Teodoreanu. Am luat din Boccaccio sau din "Amantul doamnei Chaterley" doar partea deocheată, din "Anna Karenina" doar adulterul, din "Oedip" doar incestul, însă fervoarea mea era pură. M-am "inițiat", totodată, în filosofie, în artă, dând buzna fără nici o pregătire în domenii aproape virgine, devoram tot ce-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
își masă coapsele, domolindu-și durerea. Lângă ea, cu capul lăsat greu pe umărul ei, Mortimer a adormit deja. Îi luase aproape patruzeci de minute să atingă momentul culminant. Îi lua din ce în ce mai mult timp; și deși era în general un amant blând și atent, pentru Rebecca aceste partide-maraton începeau să devină un calvar. O durea spatele și avea gura uscată, dar nu întindea mâna după paharul cu apă de pe noptieră ca să nu-l deranjeze pe soțul ei. El începu să mormăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ultimele clipe. Soțul îl roagă pe Bendrix să aibă grijă de muribundă. Avusese loc o explicație între cei doi bărbați. Soțul acceptase ideea că femeia aflase la celălalt ceea ce el nu-i putuse oferi: iubirea. Diplomatul chiar se bucură (!) că amantul era chiar prietenul său, și nu altcineva... O regăsește pe enoriașa aflată pe patul de agonie și preotul, făcându-l gelos (încă o dată) pe scriitorul îndrăgostit. Sarah avea un farmec aparte, izvorând dintr-o extraordinară putere de a iubi. Detectivul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
obraz de copil, fie în sufletul celuilalt îndrăgostit, fie în pagina de roman. Concluzia mea: o iubire care se termină înainte de moartea celui îndrăgostit n-a fost iubire! Dragostea profundă, totală, ce transcende senzualitatea, se circumscrie ideii de eternitate. Orice amant care jură „iubire pentru totdeauna” o face și dintr-o revoltă nemărturisită împotriva efemerității bucuriei organice, a satisfacției sexuale devenite, atât de repede, neant! O altă concluzie, să-i zicem „minoră”: adeseori, căsătoria nu presupune și existența iubirii. Chiar și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu intensitate maximă, cu toată puterea și cu toată „nebunia” pe care ți-ai reprimat-o ani la rând, de teama încălcării unor „reguli”. „Cine și în numele căror competențe stabilește limitele diferenței de ani dintre doi soți, sau dintre doi amanți?” - se întreabă scriitorul P.H.Lippa. Indubitabil, vrea să-i ia apărarea „eroului” său. Deși cred că este vorba mai curând de un demers firesc: acela de a se înscrie în logica expunerii, fie și printr-o interogație retorică. „Nebun” nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să tragă de sfoară și să ia găina. Când se întorcea ea acasă îl întreba pe copil: Petruț, ai mai ciocardit ceva? Adică, dacă a mai prins vreo găină. O altă misiune pentru Petruț era aceea de hăitaș, că Vornicu, amantul ei, era vânător și avea pușcă și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai mulți bani decât avusese precedenta? Dar abia când nu mai iubea, când mințea doar, cum o mințea pe femeia asta care avea cei mai mulți bani dintre toate, care avea toți banii din lume, care avusese un soț și copii și amanți de care fusese dezamăgită, care-l iubea mult pe scriitorul din el, pe bărbatul și pe camaradul care se mândrea ca și cu un bun de preț, era ciudat cum abia când n-o mai iubea și o mințea reușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
plăcea să citească Înainte de cină, În timp ce bea whisky cu apă minerală. Până la cină era destul de luată și după ce bea o sticlă cu vin la masă era de ajuns de beată ca să se ducă să se culce. Asta fusese Înainte de perioada amanților. După ce a Început să-și facă amanți nu mai bea atât de mult, pentru că nu mai avea nevoie să fie beată ca să poată adormi. Dar amanții o plictiseau. Fusese măritată cu un bărbat care n-o plictisise niciodată, și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
whisky cu apă minerală. Până la cină era destul de luată și după ce bea o sticlă cu vin la masă era de ajuns de beată ca să se ducă să se culce. Asta fusese Înainte de perioada amanților. După ce a Început să-și facă amanți nu mai bea atât de mult, pentru că nu mai avea nevoie să fie beată ca să poată adormi. Dar amanții o plictiseau. Fusese măritată cu un bărbat care n-o plictisise niciodată, și ei o plictiseau foarte tare. Apoi unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de ajuns de beată ca să se ducă să se culce. Asta fusese Înainte de perioada amanților. După ce a Început să-și facă amanți nu mai bea atât de mult, pentru că nu mai avea nevoie să fie beată ca să poată adormi. Dar amanții o plictiseau. Fusese măritată cu un bărbat care n-o plictisise niciodată, și ei o plictiseau foarte tare. Apoi unul din copii Îi muri Într-un accident de avion și atunci renunță la amanți; și, cum băutura nu era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fie beată ca să poată adormi. Dar amanții o plictiseau. Fusese măritată cu un bărbat care n-o plictisise niciodată, și ei o plictiseau foarte tare. Apoi unul din copii Îi muri Într-un accident de avion și atunci renunță la amanți; și, cum băutura nu era chiar un anestezic, trebui să-și refacă viața. Dintr-o dată, Începu să simtă spaima acută că va rămâne singură. Dar voia să fie cu cineva pe care să-l poată respecta. Totul a-nceput foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tuturor de înțeles că, dacă despre cei puternici se vorbea pe la spate, trupa lui - cum îi numea pe cei care ajutau la bucătărie - trebuia să aibă grijă să nu vorbească și despre el, care se străduise din greu să ajungă amantul comandantului gărzii lui Vitellius. Iar acum, treceți la muncă și tăceți din gură! — Eu am terminat - Listarius răsturnă cu grijă conținutul cratiței pe o tavă mare, cu marginile ridicate, pe care o ornă cu fire de rozmarin. Guvernatorul mă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mine, a început o nouă eră aici, în Germania Inferior! Continuă să se îndoape, fără să se sinchisească de privirea cu care îl fixa Valens - privirea celui care știa că bărbatul acela enorm și obsedat de mâncare fusese în tinerețe amantul lui Tiberius și prieten intim al lui Caligula și al lui Nero și că ascensiunea sa incredibilă se datora favorurilor a doi împărați și, mai ales, ale tatălui său, care fusese ales de două ori consul și o dată cenzor. Aulus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bani, mai crud decât Tiberius, fără să fie însă inteligent ca acesta. — El, imperator? Vitellius a fost întotdeauna o nulitate. Cariera și-o datorează meritelor tatălui său, favorurilor împăraților... Cuprins de indignare, legatul izbi cu pumnul în masă. — A fost amantul lui Tiberius în tinerețe... La Roma i se spunea „sfincterul“, știai asta? Și apoi, cu Caligula și Claudius... Și cu Nero... Antonius ridică mâinile, încercând parcă să pună stavilă șuvoiului de cuvinte. Noi i-am jurat credință lui Galba, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
alunge definitiv febra. Se așeză lângă Antonius la o măsuță, sub copaci. Peste două zile vei putea pleca. Îl privea pe legat cu ochii ei limpezi, care nu trădau prin nimic viața tumultuoasă pe care o dusese. Calvia avusese mulți amanți și făcuse multe comploturi; pe cei dintâi îi părăsea după ce se plictisea de ei, iar cele din urmă îi aduseseră multe câștiguri. Antonius sorbi infuzia și, după câteva clipe, o senzație plăcută i se răspândi în trup. Își sprijini spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-mi loc să trec. — Iar eu sunt Valerius... secutor. Trec eu mai întâi. — Ai grijă, Valerius, se auzi un glas batjocoritor. Cu Flamma nu-i de glumit. Înainte să ajungă gladiator a fost un centurion curajos. — L-a ucis pe amantul soției lui, când i-a găsit împreună, adăugă altul, printre strigătele entuziaste ale celorlalți. I-a tăiat gâtul... Păcat că era un înalt ofițer din legiunea lui! — S-a salvat numai pentru că se bucura de favorurile legatului său - alte râsete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Bedriacum, părea să creadă că nu mai are nevoie de armată pentru a-și păstra puterea. De fapt, costurile pentru întreținerea soldaților i se păreau excesive. Spre seară porni călare spre Cremona, înconjurat de o suită somptuoasă. Asiaticus, libertul și amantul său favorit, călărea alături de el, iar soția și fiul său îl urmau în lectică. Se opri în locul unde se dăduseră luptele, cu patruzeci de zile în urmă. În păduri, pe câmpuri și pe drum încă se mai zăreau mâini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
erau speriați de parcă ar fi intrat în cușca unui tigru înfometat. Listarius se uita pe rând la ei, în timp ce prăjea un amestec de bobi și măruntaie de oaie, mâncarea preferată a împăratului, pe care venise să o comande însuși Asiaticus, amantul lui Vitellius. Adăugă niște condimente din săculețul pe care îl purta la brâu și începu să amestece. — Ce deosebire e între discuțiile pe care le auzeam în bucătărie la Colonia Agrippinensium și astea de acum! Pe atunci râdeam, vă înțepați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și care stătea alături de el, cu o expresie îngrijorată. — Zâmbește... Noi, cei din pulvinar, trebuie să zâmbim. Pe chipurile noastre, poporul Romei își citește destinul. Făcu semn ca fiul său, Germanicus, să-i fie așezat în poală și ca Asiaticus, amantul său, să stea mai în spate, pentru a-i face loc soției sale. — Iar destinul poporului meu va fi... — Încetează, îl întrerupse Flavius în șoaptă. Acum nu-i vreme de jocuri. Ai uitat de trădarea lui Caecina? Ai uitat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
redus și bătrânețea care e și ea o boală. Acum se moare mult mai devreme. Bine, s-o lăsăm moartă cu sănătatea. Dar altele? Vă rog, fără insinuări. Noi avem o viață de familie sănătoasă. Poate să confirme și dânsul, amantul nevestei. ăsta face box. Vreți să vă confirme? Nu. Să trecem la altceva. Nu plătiți mai mult pe pantofi, pe cămăși, pe kilowat? Plătim c-avem conștiință civică. Contribuim la dezvoltare. Contribuiți pe dracu. V-a crescut talpa picioarelor ca
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ea o dubioasă blană sintetică, probabil albaneză, și o femeie Între două vîrste care m-a Întrebat unde e gara. Nici una dintre ele nu părea bogată. Le-am explicat amîndurora unde e gara și mi-am reamintit diferite secvențe din Amanții muzicii pentru că sînt scriitor, adică artist, Într-un fel. PÎnă la un punct cunosc și eu drama artistului damnat, și-acum apare punctul, contrastul dintre o muzică sublimă și o condiție umană mizeră, ce te Împiedică permanent să te bucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
artist, Într-un fel. PÎnă la un punct cunosc și eu drama artistului damnat, și-acum apare punctul, contrastul dintre o muzică sublimă și o condiție umană mizeră, ce te Împiedică permanent să te bucuri de viață, irupe din peliculă. Amanții muzicii sînt Piotr și von Mekk, pentru că Miliukova n-avea nici o legătură cu șaisprezecimile, și Înnebunește numai și numai pentru că Ceaikovski nu se culcă cu ea. Excelent echilibrată tragedia unui uriaș compozitor cu aceea, minusculă, a unei ființe anonime. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
avertizat asupra pericolului. Aici trebuie spus că istoria muzicii menționează și posibilitatea unei crime, prin otrăvire cu arsenic. Cine i l-ar fi putut Însă administra rămîne un mister. Von Mekk, nu. Miliukova, atunci, crezînd că-i afrodiziac. Remarcabil la Amanții muzicii este faptul că lipsa completă a umorului nu-i scade Întru nimic valoarea. Abia În Germania am realizat că umorul nu are nici o legătură cu filozofia ori cu muzica. Simplitatea gravă a lucrurilor esențiale se află În afara rîsului. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
masă, cu o mină blînd stranie, o prostituată ce pare În evidentă criză financiară (Arielle Dombasle). Cere o sticlă de șampanie și o cameră. În ciuda Împotrivirii proprietăresei, Pascal aduce șampania, schimbă cîteva vorbe cu Arielle și pleacă să-și Întîlnească amantul. Scena erotică dintre cei doi bărbați nu este descrisă cum nu va fi nici În Philadelphia, Tom Hanks Împotrivindu-se pe platou, cu Înverșunare, cu țipete, să-l sărute pe gură pe Banderas, atitudine criticată de critici, iar tînărul prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]