19,320 matches
-
de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să dea elevului posibilitatea să-și perfecționeze propria activitate, dezvoltându-și autonomia în învățare. Accentul nu este pus pe control, sancțiune, ci pe ameliorarea învățării și pe responsabilizarea elevului care trebuie să-și contureze propriile obiective de învățare, să participe la stabilirea criteriilor de evaluare, metodelor și tehnicilor evaluative. Prin centrarea activității didactice pe elev, școală demonstrează preocupările pe care le are de a
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
deschisă calea de comunicare cu familia, să o informeze cu privire la progresul înregistrat de elev, la frecvența la ore, la modul de manifestare în plan intelectual, dar și comportamental al copilului. Are rolul de a identifica unele căi, procedee acționale pentru ameliorarea ori dezvoltarea personalității elevului. Cei doi factori implicați în educație au la îndemână mai multe metode de colaborare: ședințele cu părinții, vizitele reciproce familie-școală și școală-familie, consultațiile individuale, lectoratele cu părinții, ședințele comune cu părinții și elevii, implicarea părinților în
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
computerului; analiza tipurilor de programe și jocuri preferate de copii; conștientizarea impactului negativ al unelor programe asupra comportamentului copiilor (aceștia fiind deseori foarte agresivi, ripostând violent, atât verbal cât și fizic) și a dezvoltării lor ulterioare; căutarea unor soluții de ameliorare a situațiilor conflictuale și de control a programelor; prezentarea unor softuri educaționale pentru copiii de vârstă școlară mică; Participanți: părinții, învățătoarea, psihologul sau consilierul școlar. 5. Formarea conduitei morale Obiective propuse: identificarea rolului familiei, școlii, bisericii, mijloacelor mass-media în formarea
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
În ultimul secol majoritatea școlilor pedagogice europene au militat pentru ameliorarea statutului copilului în cadrul procesului instructiv educativ, pentru adaptarea conținuturilor și a metodelor educației la trebuințele acestuia. S-a constatat că o gravă carență a educației a fost, secole de-a rândul, ignorarea copilului, a aspirațiilor, intereselor și posibilităților sale. Acum
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
educației. O școală ce se dorește modernă trebuie să realizeze, la toate nivelurile și în toate împrejurările, o sinteză armonioasă între cererile societății și așteptările copilului, între exigențele obiective și cele subiective. Cu toate progresele obținute până în prezent, cu toate ameliorările aduse continuu conținuturilor educației și metodologiei didactice, a sistemului de formare și perfecționare a educatorilor, calitatea vieții școlare și a statutului copilului în cadrul procesului educativ rămân o problemă deschisă, încă nerezolvată deplin. O întrebare, în aparență banală, dar încărcată de
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
La nivelul clasei am realizat un plan educațional individualizat, integrat în programul comun elaborat pentru ceilalți elevi. Acest plan are ca scop integrarea elevului și evitarea marginalizării lui: a. Acomodarea în clasă (are o mare influență în managementul comportamentului și ameliorarea rezultatelor școlare) .B.S. e așezat în prima bancă, sigur aproape de mine, iar BM stă în penultima bancă cu o fetiță care-l acceptă cu greu. În același timp am realizat cât mai multe activități pe grupe - acest lucru ducând la
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
întreruperile frecvente. Controlul stimulilor implică construirea unui mediu de învățare care să conțină cât mai puțini perturbatori fizici, cum ar fi muzica, alte persoane, obiecte preferate. Menținerea unei legături strânse părinte învățător/profesor și instituirea unor măsuri educaționale individualizate pentru ameliorarea comportamentelor problematice din grupă sau de la clasă sunt esențiale. Vom prezenta în continuare, sumar, principalele intervenții comportamentale la copii în grădiniță sau în școală: 1. Identificarea problemelor specifice ale copilului (copilul răspunde înainte ca profesorul să termine de formulat întrebarea
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
și în școală. Relația cu părinții trebuie să fie una de colaborare /cooperare. Inițierea unor consultații cu părinții în probleme legate de cunoașterea copiilor lor, înțelegerea nevoilor și a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc în integrarea familială, școlară, socială, ameliorarea relațiilor cu proprii copii, sprijinirea școlii în educația copilului nu vor face din acest parteneriat școală-familie un deziderat imposibil de realizat. Îmbunătățirea relației școală - familie comunitate este un obiectiv prioritar la nivelul învățământului românesc. În condițiile în care școala reprezintă
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
între 10 ani 70 ani, cazuri sociale. Sub aspectul rezultatelor obținute, acestea au fost considerate satisfăcătoare pentru condițiile date, diagnosticul și timpul de intervenție. Programul a fost reluat și este în derulare și în prezent ceea ce confirmă contribuția activității la ameliorarea stării de sănătate a pacienților. Atragerea și motivarea voluntarilor spre activități din cadrul unor organizații au la bază convingeri personale și valori morale, dorința de dezvoltare profesională, înțelegerea, deschiderea socială, dorința de a proteja, stima de sine. Pe parcursul derulării activităților propuse
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
Pentru a găsi răspunsuri adecvate acestor întrebări, e bine să facem întâi distincția între pedeapsă ca tehnică de modificare a comportamentului și pedeapsa ca reacție la comportamentul nedorit al copilului, ca „răzbunare”. Dacă prima este o metodă psihoterapeutică ce garantează ameliorarea comportamentului în cazul în care este folosită corect, cealaltă reprezintă un răspuns negativ la un stimul neplăcut, ceea ce nu oferă garanția că în viitor stimulul va dispărea. De aceea, citind cele ce urmează, vom putea afla când și cum este
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
școli populare pentru educația adulților. ISR a construit un nou tip de actori sociali care îmbină cunoașterea cu experiența. Studenții, specialiștii din diferite discipline, au conlucrat autoritățile locale, zonale și centrale la proiecte concrete: organizarea unor „cooperative sănătoase”, executarea unor ameliorări silvice, zootehnice, agricole, edilitare și sanitare, proiectarea și construirea unor sate-model etc. Lecția pe care a dat-o Gusti și principalii săi colaboratori privește concepția unei reforme sociale complete, unde proiectarea transformărilor sectoriale, fie ele economice, sanitare sau culturale, este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oricare altă societate întârziată „este tradiționalistă și înapoiată, ultima trebuie s-o adopte pe cea dintâi ca model și linie directoare” (So, 1990, p. 36). Teoriile modernizării susțin, în al treilea rând, ideea și „politica ajutorului străin”, ca factor de ameliorare, promovată ca atare de SUA (So, 1990, p. 36). „În cazul în care ceea ce se cere este o mai mare expunere la valorile moderne și mai multe investiții productive, atunci SUA pot ajuta trimițând consilieri și încurajând spațiul american al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale locale sărace și vulnerabile, oferind sprijin bazat pe cererea acestor grupuri locale și pe îndeplinirea unor condiții de eligibilitate. Rawlings și colaboratorii săi (2004) arată că fondurile sociale au devenit rapid un instrument extrem de popular de intervenție socială pentru ameliorarea condițiilor de viață ale populațiilor locale, ca urmare a flexibilității lor și a faptului că furnizau rapid resurse pentru comunitățile aflate în nevoie, dar și a unei abordări ce țintea abilitarea (empowering) actorilor locali (simpli membri ai comunității sau persoane
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor obiective pe termen scurt, acestea fiind FSU și țintind ameliorarea urgentă a celor mai severe consecințe generate de crizele economice și de programele de ajustare structurală asupra celor mai săraci dintre săraci - în acest caz, dezvoltarea locală prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acoperire ale serviciilor sociale, precum și modificarea priorităților în ceea ce privește cheltuielile publice locale (în primul rând, spre asigurarea asistenței medicale de bază și educație primară). Alton (1999) arată că aceste obiective pot fi împărțite în trei mari categorii de activități: activități de ameliorare a situației pe termen scurt, ca urmare a efectelor negative generate de șocul inițial al situației de criză; reorientarea activităților și priorităților administrației locale și a destinației resurselor locale pentru a ținti cât mai eficient indivizii și grupurile cele mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nevoile comunității (stimulând participarea comunitară și construirea/consolidarea capitalului social). Rolul fondurilor sociale Având în vedere faptul că fondurile sociale se adresează, în primul rând (sau chiar exclusiv), comunităților sărace, combaterea sărăciei este o țintă prioritară, pe termen lung, iar ameliorarea condițiilor de viață prin furnizarea unor servicii și beneficii de bază e o țintă pe termen scurt. Dată fiind complexitatea și multidimensionalitatea sărăciei, aceasta trebuie prevenită prin mecanisme complexe care să promoveze creșterea economică și dezvoltarea socială concomitent. În acest
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp necesar pentru îndeplinirea unor obiective. De asemenea, am văzut care sunt grupurile sociale țintite și categoriile de proiecte pentru care se acordă finanțare. Putem identifica două mari tipuri de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001): rezolvarea/ameliorarea problemelor curente, metaforic exprimată prin „prăpastia nevoi/resurse”, cum ar fi furnizarea unor servicii sociale și beneficii de bază clienților aflați în nevoie acută/situație de risc. „Acoperirea prăpastiei” (bridging the gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implicare a femeilor în derularea proiectelor, dificultatea noilor proiecte de a crea locuri de muncă și, consecutiv, rezidualizarea unui astfel de obiectiv în cadrul noilor proiecte, agențiile/grupurile de coordonare a proiectelor pierd din vedere tocmai dimensiunea dezvoltării comunitare și a ameliorării sărăciei și, nu în ultimul rând faptul că o serie de obiective - crearea unor locuri de muncă și combaterea sărăciei - sunt extrem de complexe, fiind legate de o politică economică și socială mai amplă, globală, drept pentru care, în fapt, necesită
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stimularea dezvoltării sociale prin finanțarea și promovarea dezvoltării (comunitare) prin proiecte. Așa cum am văzut, există fondurile sociale create în scopul de a interveni în situații critice, de urgență, focalizându-se pe susținerea dezvoltării unor proiecte comunitare care să ducă la ameliorarea rapidă a sărăciei pentru grupurile sociale și comunitățile cronic defavorizate. Există, de asemenea, fondurile sociale ale căror obiective vizează dezvoltarea socială în ansamblul ei, prin promovarea și susținerea la nivel comunitar a unor proiecte ce nu mai vizează combaterea sărăciei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea socială în ansamblul ei, prin promovarea și susținerea la nivel comunitar a unor proiecte ce nu mai vizează combaterea sărăciei, ci dezvoltarea capitalului social și abilitarea actorilor locali (empowerment). Eficacitatea intervenției acestor fondurile sociale, mai ales în cadrul programelor de ameliorare a sărăciei comunitare, a fost dovedită în foarte multe situații, însă în unele cazuri, mai ales atunci când fondurile sociale sunt la începutul activității lor, eficiența, focalizarea și sustenabilitatea lor sunt periclitate. Fondurile sociale, prin proiectele comunitare pe care le susțin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe termen scurt. Aceste tipuri de probleme au generat strategii comune de cooperare regională, între țări, cu sprijinul unor organizații globale, precum Organizația Mondială a Sănătății sau regionale, precum foruri ale Uniunii Europene, cu obiectivul de a găsi soluții pentru ameliorarea problemelor globale sau comunitare de sănătate și standard de viață. Națiunile Unite au stabilit pentru perioada 1990-2015 un plan de acțiune la nivel mondial, pentru a îmbunătăți unii indicatori globali implicați în dezvoltarea socială. Mă voi referi în continuare doar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vizat cu precădere mediul urban. Centrul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (UNCHS-HABITAT) a inițiat în 1995 un program de formare a capacităților naționale și locale de colectare și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pregătire a copilului are un rol esențial, întrucât constituie o modalitate obiectivă de punere în evidență a randamentului obținut și reprezintă un mijloc important de învățare , furnizând totodată informația necesară pentru adaptarea pe baze științifice a unor măsuri de ameliorare a acestei activități. Aprecierea rezultatelor , în comparație cu obiectivele propuse constituie aspectul cel mai important al evaluării, oferind posibilitatea de a culege datele necesare cu privire la dezvoltarea psihofizică a copilului , precum și date despre nivelul de cunoștințe și deprinderi ale acestuia. Se urmărește prin
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
le oferă curriculum-ul oficial. Evaluarea va sluji mai bine obiectivele procesului de învățământ , dacă va fi integrată în acest proces și nu se va constitui printr-o activitate anterioară lui. Trebuie integrată în actele de predare învățare conducând la ameliorarea lor continuă, la îmbunătățirea lor, deci la îmbunătățirea performanțelor cu condiția însă să se respecte anumite cerințe psihopedagogice: “*” Compararea pregătirii preșcolarilor cu obiectivele specifice fiecărei discipline de studiu și cu cele operaționale ale fiecărei activități. Nu este permis să predai
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
și despre activitate. De aceea, această evaluare nu oferă informații complete despre gradul de însușire a cunoștințelor, de formare a deprinderilor la toți copiii, deoarece acest tip de evaluare nu însoțește demersul didactic secvență cu secvență, deci nu permite acea ameliorare pe parcurs, ori de câte ori ar fi necesar. În funcție de specificul vârstei preșcolare metodele de culegere a datelor în vederea evaluării activităților din grădiniță vor fi : observația, conversația, studiul produselor activității, analiza procesului de integrare socială, testul, ancheta. Metoda observației - constă în surprinderea și
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]