1,733,188 matches
-
Eugenia Vodă După un traseu triumfal pe ecranele lumii, filmul , al lui Francois Ozon a încheiat anul în aceeași notă; în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film, premiul " Actrița europeană a anului" s-a transformat în "Actrițele europene ale anului" și a fost acordat "pentru ansamblul distribuției din 8 femei". 8 actrițe de mare personalitate, jucînd 8 femei
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Eugenia Vodă După un traseu triumfal pe ecranele lumii, filmul , al lui Francois Ozon a încheiat anul în aceeași notă; în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film, premiul " Actrița europeană a anului" s-a transformat în "Actrițele europene ale anului" și a fost acordat "pentru ansamblul distribuției din 8 femei". 8 actrițe de mare personalitate, jucînd 8 femei devoratoare, și cultivînd, fiecare în parte și toate împreună, ceea ce s-ar putea numi
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Eugenia Vodă După un traseu triumfal pe ecranele lumii, filmul , al lui Francois Ozon a încheiat anul în aceeași notă; în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film, premiul " Actrița europeană a anului" s-a transformat în "Actrițele europene ale anului" și a fost acordat "pentru ansamblul distribuției din 8 femei". 8 actrițe de mare personalitate, jucînd 8 femei devoratoare, și cultivînd, fiecare în parte și toate împreună, ceea ce s-ar putea numi "rafinamentul interpretativ european", indiferent de generație (de la o
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
îmi dădea tîrcoale de mult. Revăzînd, la un moment dat, cu încîntare, Femeile lui George Cukor, m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît piesa lui Clare Boothe era foarte americană, iar eu voiam să fac un film în franceză, cu actrițe franceze. Apoi am descoperit
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît piesa lui Clare Boothe era foarte americană, iar eu voiam să fac un film în franceză, cu actrițe franceze. Apoi am descoperit o piesă polițistă din anii '60, 8 femei, scrisă de Robert Thomas, scriitor căzut în uitare, dar care a avut momentul lui de glorie, în anii '70, la Théâtre de Boulevard, și a cărui specialitate erau comediile polițiste. Marea lui lovitură a fost vînzarea drepturilor
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
iar eu voiam să fac un film în franceză, cu actrițe franceze. Apoi am descoperit o piesă polițistă din anii '60, 8 femei, scrisă de Robert Thomas, scriitor căzut în uitare, dar care a avut momentul lui de glorie, în anii '70, la Théâtre de Boulevard, și a cărui specialitate erau comediile polițiste. Marea lui lovitură a fost vînzarea drepturilor uneia dintre piese (Capcană pentru un bărbat singur) lui Hitchcock, care ar fi vrut să facă un film după ea, dar
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
bărbații, marii absenți ai filmului, despre care se vorbește mereu. M-am amuzat să aleg și texte ale unor cîntărețe populare (Sylvie Vartan, Sheila, Dalida, Nicoletta, Françoise Hardy...), care pot să susțină și anumite echivalențe cu actrițele. Situarea acțiunii în anii '50 a dat un aer de credibilitate situației extravagante a celor opt femei în capcană și a răsturnărilor rocambolești care se produc acolo. Pregătind filmul, mi-am dat repede seama că motivele mele de inspirație - în materie de decor, de
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
a celor opt femei în capcană și a răsturnărilor rocambolești care se produc acolo. Pregătind filmul, mi-am dat repede seama că motivele mele de inspirație - în materie de decor, de costume, de imagine - proveneau din cinema-ul hollywoodian al anilor '45... Anii '50 în Franța - adeseori în alb-negru, în filmele unor Duvivier, Delannoy sau Autant-Lara, nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
opt femei în capcană și a răsturnărilor rocambolești care se produc acolo. Pregătind filmul, mi-am dat repede seama că motivele mele de inspirație - în materie de decor, de costume, de imagine - proveneau din cinema-ul hollywoodian al anilor '45... Anii '50 în Franța - adeseori în alb-negru, în filmele unor Duvivier, Delannoy sau Autant-Lara, nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli, de melodramele flamboaiante ale lui Douglas Sirk. Am vrut, prin filmul meu, să
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
copie a traducerii făcută de Dora Scarlat, care a decedat în octombrie 2001 în urma cruntei maladii. Copie dactilografiată de aprox. 500 de pagini, plus o introducere semnată de mine și prezentată Editurii Tinerama în 1992, simultan cu traducerea efectuată. În anul 1999, peste cinci ani deci, a apărut la Editura Univers traducerea cărții lui Curzio Malaparte, Kaputt, semnată de confratele Eugen Uricaru ca și postfața, plus o addenda de Mihai Dim. Sturdza, o bună laborioasă ediție... Ca moștenitor al contractului semnat
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
de Dora Scarlat, care a decedat în octombrie 2001 în urma cruntei maladii. Copie dactilografiată de aprox. 500 de pagini, plus o introducere semnată de mine și prezentată Editurii Tinerama în 1992, simultan cu traducerea efectuată. În anul 1999, peste cinci ani deci, a apărut la Editura Univers traducerea cărții lui Curzio Malaparte, Kaputt, semnată de confratele Eugen Uricaru ca și postfața, plus o addenda de Mihai Dim. Sturdza, o bună laborioasă ediție... Ca moștenitor al contractului semnat în 1994 cu Tinerama
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
de autor gata încasate. E o întâmplare, e o neșansă tragică, o nedreptate a sorții, pe care trebuie să o semnalez. Fiind și o datorie a mea... Recent, am predat spre publicare revistei România literară prefața mea scrisă în 1993 - an verificabil - scriere abia azi descoperită printre manuscrisele răposatei mele soții. Dedic această veche prefață în amintirea Dorei Scarlat, interpretă excepțională, nenorocoasă, a lui Malaparte... Despre soldații români întâlniți pe frontul din răsărit, Malaparte scrie că sunt niște țărani ignoranți care
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
elogiu! Să n-ai cum să le spui nemților că sunt distruși decât tot cu o vorbă de-a lor, Kaputt. E ca și cum, în metafizica universală, "lucrul în sine" n-ar suna perfect decât în cadența sa originală: Das Ding an sich... Despre Curzio Malaparte s-ar putea spune că reprezintă în publicistică, eseu, reportaj ce a reprezentat Malraux în romanul politic al secolului XX. În numele amândurora, hazardul sau soarta a introdus o particulă ironic-nobiliară, substantivul care, și în italiană și
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Cristian Teodorescu Să mă ierte cititorul că la sfîrșit de an, în loc să scriu despre lucruri înveselitoare, mă opresc asupra avorturilor și a dreptului la carte al copiilor noștri. N-o fac din motive creștinești. Nici din speranța că anul viitor ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
Cristian Teodorescu Să mă ierte cititorul că la sfîrșit de an, în loc să scriu despre lucruri înveselitoare, mă opresc asupra avorturilor și a dreptului la carte al copiilor noștri. N-o fac din motive creștinești. Nici din speranța că anul viitor ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe care ni-l pregătim. Cînd dintr-un milion de femei însărcinate în România, șapte sute de mii preferă să avorteze - vai de preferința lor! - asta nu mai e o
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
nu sînt mașini de făcut copii. Și nu trebuie puse să plătească ele, prin nașterea unor copii pe care nu-i vor, pentru primitivitatea bărbaților care își bat joc de ele. Mi se pare anapoda ca o fată de paisprezece ani să intre în pușcărie pentru pruncucidere, iar tatăl copilului omorît de nefericita disperată să nu pățească nimic. Femeile trebuie să capete dreptul, prin lege, nu numai de a cere pensie alimentară pentru copiii născuți în urma unei relații sexuale întîmplătoare, ci
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
geniali care au pornit din medii așa-zis dubioase și de proști născuți din familii onorabile! Cred însă că și în privința onorabilității e bine să fim mai reticenți. După toate experiențele prin care au trecut românii de vreo 50 de ani încoace, onorabilitatea mi se pare mai degrabă o chestiune personală decît una de familie. Și de parcă n-ar ajunge că ne omorîm copiii înainte de a se naște, îi lăsăm la voia șanselor mici și pe cei pe care îi avem
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire a subiectului, pierdut prin anii 60-70, pentru bogăția adusă de autor lumii, adică cel ce exprimă, dincolo de textualitatea pură, predicată de structuraliști. Declarațiile aproape scandaloase pentru snobii de azi punctează șarmant causeriile lui Ricoeur. De pildă: "e vorba despre un univers de gândire care mi-
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Cronicar De la Cernăuți Din Bucovina ne sosește numărul 3-4, octombrie-noiembrie, al revistei SEPTENTRION LITERAR, consacrat în bună parte poetului Arcadie Suceveanu, care a împlinit 50 de ani. Născut în 1952 la Șirokaia Poliana (Poiana Mare, cum s-ar zice), astăzi Suceveni, din regiunea Cernăuți, poetul a debutat, foarte tînăr, în 1968, în Zorile Bucovinei și a publicat, începînd din 1979, un număr considerabil de volume. Primul, Mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
tînăr, în 1968, în Zorile Bucovinei și a publicat, începînd din 1979, un număr considerabil de volume. Primul, Mă cheamă cuvintele, cel mai recent Cavalerul Înzadar. Parabole oculte, o antologie cuprinzătoare. Îi urăm și noi lui Arcadie Suceveanu la mulți ani. În același număr, un autograf al lui Radu Petrescu și o prezentare a Universității din Cernăuți din perioada interbelică. Theodor Herodot calcă pe terenul minat al "cuvintelor neaoșe", socotind că metoda lingvisticii comparate ne-a "răpit" cîteva mii de cuvinte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
că nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
dă dl Michael Shafir în OBSERVATOR CULTURAL (nr. 146) cronicii semnate în revista 22 de dl Mircea Iorgulescu la cartea Întîlniri la Ierusalim. Dl Shafir insinuează că există martori care cunosc felul în care dl I. se exprima acum cîțiva ani la adresa dnei Monica Lovinescu. Îl ameniță apoi pe dl I. că va divulga împrejurările în care s-a desfăcut colegialitatea lor la "Europa liberă". Încheierea micului denunț (sau, mai bine zis, sugestii de denunț) este, moral, lamentabilă: "...Cred că Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
-l privește pe directorul Bibliotecii Naționale, aici abuzul de cătușe este de-a dreptul fioros. Lasă că poliția n-a avut nici o probă, în afară de o turnătorie de la Ministerul Culturii. Lasă că omul și-a luat în primire postul la patru ani după semnarea contractului de facsimilare a Codexului Aureus. Lasă că el însuși solicitase urmărirea penală a directorului filialei Alba a Bibliotecii pentru că nu avusese aprobare să-l copieze. Dar, chiar și dacă era vinovat de prejudicierea unui obiect de patrimoniu
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
Marina Constantinescu Nu știu dacă neapărat această pagină dintr-un număr al revistei în care ne luăm rămas bun de la un an și-l așteptăm, cu emoție și cu speranță, pe cel nou este doar suportul unor observații despre un spectacol. Văzîndu-l și revăzîndu-l, a stîrnit în mine o lume ciudată a copilăriei și adolescenței mele, a trezit din adormire fraze întregi
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
cui se află dreptatea, o luptă care poate ucide, la propriu, ritualuri împletite cu superstiții, flecăreala și pierderea de timp, văicărelile pentru treburi imaginate, spiritul de clan sînt pur și simplu, ca multe altele, augmentate în spectacolul de la Odeon. În anul întîi și doi de facultate am făcut multe cercetări și studii de folclor pe teren, cum se spune. În Oltenia, pentru care Gaițele devine un eșantion, este halucinantă, este vie, aproape incredibil conservată. În unele locuri, prin unele case, ai
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]