3,145 matches
-
narative, a biografiei acestuia: un personaj ambiguu a cărui reușită socială, întemeiată pe calități reale sau închipuite, îl determină să se conformeze imaginii despre el însuși oferite de cei din jur. Problema relativității adevărului și a cunoașterii este aprofundată în Anchetatorul apatic (1971), roman care valorifică vocația analitică a prozatorului în înfățișarea unei anchete judiciare desfășurate în plan preponderent psihologic și moral de un personaj dilematic, interesat mai degrabă de speculație decât de decizie, până la a deveni victima propriilor șovăieli, cu
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla vocație a autorului pentru real și pentru introspecție. Luată în totalitate, opera lui D. se impune mai ales printr-o pătrunzătoare, chiar dacă uneori fastidioasă, capacitate analitică. SCRIERI: Povestiri din provincie, București, 1967; Catedrala, București, 1969; Anchetatorul apatic, București, 1971; Deruta, București, 1973; Al doilea pasaj, București, 1975; Cora, București, 1977; Măștile, București, 1979; Războiul amintirilor, București, 1981; Hărțuiala, București, 1984; Oglinda salvată, București, 1986; România, sfârșit de decembrie, București, 1991; Alvis și destinul, București, 1993; A
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Soljenițân român”: lumea întunecată a închisorii comuniste. Personajul central al romanului, studentul la filologie Ilarie Langa, condamnat la șapte ani de închisoare pentru vina de a-și fi ucis mama bolnavă de cancer - procedeu primitiv de eutanasiere -, devine, prin zelul anchetatorilor Securității, din deținut de drept comun - deținut politic. Nu e însă vorba de o confuzie absurdă, care să confere cărții dimensiuni kafkiene, pentru că scopul lui G., așa cum se va vădi odată cu Gherla (apărut la Paris în 1976), este tocmai abordarea
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
flacără înaltă pe altarul închisorii Gherla.” Exemplară în acest sens este bătaia din finalul romanului, povestită pe câteva zeci de pagini, cu o aplicație și o știință a detaliului demne de cel mai pasionat autor naturalist: descrierea călușului folosit de anchetatori, îmbibat cu saliva tuturor deținuților care trecuseră prin același supliciu, este un detaliu care poate impresiona chiar și pe cel mai insensibil lector al Gherlei. Este de la sine înțeles că poetica cruzimii exclude, de la bun început, tehnica literară savantă și
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Întemeietorului. Având drept pretext anchetarea unui accident rutier în care o tânără femeie, probabil adulteră, își pierde viața, iar bărbatul de la volan, supraviețuitor, devine de negăsit, romanul se țese mai ales din procesele de conștiință și retrospecțiile analitice ale procurorului anchetator, gravitând în jurul destinului, iubirii și morții. Bărbatul dispărut fusese implicat în trecutul sentimental al soției anchetatorului, ceea ce duce la izotopia rolurilor într-un glisando abia disociabil, captând și alți martori sau apropiați ai celor două cupluri, cu destine frapant aemănătoare
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
pierde viața, iar bărbatul de la volan, supraviețuitor, devine de negăsit, romanul se țese mai ales din procesele de conștiință și retrospecțiile analitice ale procurorului anchetator, gravitând în jurul destinului, iubirii și morții. Bărbatul dispărut fusese implicat în trecutul sentimental al soției anchetatorului, ceea ce duce la izotopia rolurilor într-un glisando abia disociabil, captând și alți martori sau apropiați ai celor două cupluri, cu destine frapant aemănătoare. O analiză de cea mai pură esență camilpetresciană și holbaniană e prelucrată textualist; discursul se autoscrutează
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
discuțiilor, pentru că nu este deloc simplu și nici ușor pentru cineva să-și reamintească și să povestească în detaliu momentele traumatizante și umilitoare la care a fost supus fără nicio vină. Am vrut să aflu: durata anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile de presiuni psihice la care au fost supuși, dacă au fost amenințați că vor avea de suferit familia, copiii, dacă au fost ispitiți să denunțe alte persoane
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-și reamintească și să povestească în detaliu momentele traumatizante și umilitoare la care a fost supus fără nicio vină. Am vrut să aflu: durata anchetei, frecvența anchetelor, numele anchetatorilor, dacă aceștia erau totodată și torționarii, ce anume voiau să afle anchetatorii, tipurile de presiuni psihice la care au fost supuși, dacă au fost amenințați că vor avea de suferit familia, copiii, dacă au fost ispitiți să denunțe alte persoane în schimbul reducerii pedepsei, dacă au fost păcăliți de informatorii introduși de către securiști
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acumulare de informații suplimentare, tipurile de presiuni fizice la care au fost supuși, dacă au fost răniți grav ori și-au pierdut cunoștința de pe urma bătăilor administrate. Ascultând relatările celor pe care i-am intervievat m-a revoltat faptul că pe anchetatori nu-i interesa deloc adevărul, ci voiau să obțină de la cel arestat, pe de o parte, recunoașterea faptelor, însă doar în versiunea dorită de securiști, iar pe de altă parte, voiau ca arestații să-i denunțe pe alții, astfel încât prin
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de altă parte, voiau ca arestații să-i denunțe pe alții, astfel încât prin încadrarea juridică să atragă nu numai pedepse mari, ci și un număr mai mare de condamnați 11. Merită menționat și un alt aspect general al anchetelor: grija anchetatorilor și implicit a regimului comunist cu privire la ceea ce vorbesc și gândesc cetățenii, adică grija cu privire la opinii și idei mai curând decât la faptele care ar fi putut rezulta sau nu din aceste opinii și idei. Cu alte cuvinte, puteai fi arestat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politice ale celor de la radio Europa Liberă sau altele. Asta condamna de fapt art. 209 C.P., pct. II, litera a, pe temeiul căruia au fost arestați și condamnați cea mai mare parte a deținuților politici. După ce verdictul era pus de către anchetatorul securist urma simulacrul de proces, cel mai adesea o simplă formalitate care trebuia îndeplinită: acuzatul nu avea voie să vorbescă și uneori nici măcar avocatul apărării. I-am întrebat pe foștii deținuți dacă au avut martori aduși din oficiu, dacă la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcut trimitere în notele volumului de față. A fost, de altfel, una dintre manierele, deși indirecte, de confirmare și validare documentară a istorisirilor celor intervievați. Marea noastră surpriză a fost însă aceea că, punctual, despre unele persoane, îndeobște gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și în istorisirea domnului Simionescu, dar în calitate de anchetator, în anul 1952. Sau despre un anume Ghiban, poreclit de către deținuți "Hahău", caraliu torționar în lagărul de la Salcia, mi-au vorbit independent unul de altul și domnul Spiru Țuțu și domnul Dumitru Vacariu. Legat de aceștia din urmă, cred că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
minore. Istoriile de viață expuse aici sunt totodată eroice, exemplare și din altă perspectivă, îmbucurătoare: cei cu care am vorbit au rezistat torturilor în anchete și nu i-au denunțat și pe alții, adică n-au cedat jocului făcut de anchetatori. Și nu este deloc puțin lucru. S-au opus după puteri cruzimilor săvârșite de gardieni în timpul detenției și au rezistat presiunilor. După eliberare au refuzat propunerile de colaborare cu Securitatea și n-au fost informatori, delatori ori colaboratori ai poliției
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai târziu că el era ținut acolo arestat, dar cu promisiunea că o să-i dea drumul, dar sunt sigur că nu i-au dat drumul, era informator: te întreba, te trăgea de limbă și el se ducea apoi să informeze anchetatorii cu informațiile obținute de la deținuți. C. I.: Cum ați aflat că era informator? S. Ț.: Păi, mi-am dat seama din ceea ce am discutat eu, printre rânduri, la anchetă cu anchetatorul. C. I.: Printre bătăi, că de fapt acestea erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de limbă și el se ducea apoi să informeze anchetatorii cu informațiile obținute de la deținuți. C. I.: Cum ați aflat că era informator? S. Ț.: Păi, mi-am dat seama din ceea ce am discutat eu, printre rânduri, la anchetă cu anchetatorul. C. I.: Printre bătăi, că de fapt acestea erau "rândurile". Îmi cer iertare pentru întrerupere! S. Ț.: Da. Domnule, chiar așa de rău nu era că te băteau, că putea să te bată și altul pe stradă. Și mă duceau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu denunțul colegului meu. Cum să nu recunoști scrisul cuiva când ești coleg de grupă? Nu te duci la un curs și împrumuți cursul ca să-l ai și tu? Am zis recunoscând scrisul: "ăsta este Roșca Adrian, colegul meu", iar anchetatorul n-a mai zis nimic. Anchetatorul pusese mâna, acoperind numele celui care semnase denunțul. M-a întrebat de reacția celorlalți colegi: "Care ceilalți? - am întrebat eu -, pentru că am discutat despre "Planul Valev" numai cu Roșca, doar noi doi, i-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu recunoști scrisul cuiva când ești coleg de grupă? Nu te duci la un curs și împrumuți cursul ca să-l ai și tu? Am zis recunoscând scrisul: "ăsta este Roșca Adrian, colegul meu", iar anchetatorul n-a mai zis nimic. Anchetatorul pusese mâna, acoperind numele celui care semnase denunțul. M-a întrebat de reacția celorlalți colegi: "Care ceilalți? - am întrebat eu -, pentru că am discutat despre "Planul Valev" numai cu Roșca, doar noi doi, i-am spus așa personal ce se va
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am spus așa personal ce se va întâmpla și cum se va întâmpla, nu le-am spus tuturor". C. I.: Și chiar așa se întâmplase? S. Ț.: De fapt, toți erau atenți la mine atunci când am vorbit cu ei. Dar anchetatorului i-am zis că ceilalți erau cu colegele noastre: "doar știți la petreceri de genul acesta, când se întâlnesc fetele cu băieții, cam care este rezultatul. Băieții au treabă cu fetele nu cu politica". Și au vrut să-mi pună
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi fost obiceiul lor, dar mai curând cred că acestea erau instrucțiunile pe care le aveau. Să te distrugă ca om, să devii un dement, un om care nu mai gândește. Totdeauna am fost bătut numai la cap, chiar și anchetatorul care conducea ancheta era o brută, fără nici un scrupul, nu avea nimic uman. Anchetatorul a făcut școală de securitate la Moscova, la NKVD, pentru că majoritatea anchetatorilor au făcut școală în Uniunea Sovietică la NKVD. Și nu numai cei de la Securitatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le aveau. Să te distrugă ca om, să devii un dement, un om care nu mai gândește. Totdeauna am fost bătut numai la cap, chiar și anchetatorul care conducea ancheta era o brută, fără nici un scrupul, nu avea nimic uman. Anchetatorul a făcut școală de securitate la Moscova, la NKVD, pentru că majoritatea anchetatorilor au făcut școală în Uniunea Sovietică la NKVD. Și nu numai cei de la Securitatea din Iași, ci de peste tot din țară, erau școliți și specializați în Uniunea Sovietică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
om care nu mai gândește. Totdeauna am fost bătut numai la cap, chiar și anchetatorul care conducea ancheta era o brută, fără nici un scrupul, nu avea nimic uman. Anchetatorul a făcut școală de securitate la Moscova, la NKVD, pentru că majoritatea anchetatorilor au făcut școală în Uniunea Sovietică la NKVD. Și nu numai cei de la Securitatea din Iași, ci de peste tot din țară, erau școliți și specializați în Uniunea Sovietică. Nu era aproape niciun anchetator care să nu fi fost școlarizat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
securitate la Moscova, la NKVD, pentru că majoritatea anchetatorilor au făcut școală în Uniunea Sovietică la NKVD. Și nu numai cei de la Securitatea din Iași, ci de peste tot din țară, erau școliți și specializați în Uniunea Sovietică. Nu era aproape niciun anchetator care să nu fi fost școlarizat la Academia Militară Frunze sau în alte locuri din Uniunea Sovietică. Făceau pe viu practică la sovietici și apoi erau trimiși în țară. Pentru că este o vorbă: cel care a supt la țâța lupoaicei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost extrem de generos formulat, pentru că puteai intra la închisoare - exagerez un pic! - chiar și pe baza unei simple priviri care putea fi interpretată politic ca fiind dușmănoasă. Nemaivorbind de delictul de omisiune a denunțării, art. 228, pentru că bănuiesc că scopul anchetatorilor, atunci când au făcut presiuni asupra colegilor dumneavoastră, era să-i încadreze în acest articol, adică să afirme că ei au știut de uneltire dar n-au denunțat. S. Ț.: Pedeapsa pentru omisiune de denunț era la fel de gravă precum cea a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mai mulți au fost duși cu pătura. Te aruncau, domnule, nu se gândeau că-ți fracturează o mână, că-ți rupi capul, nu-i interesau detalii de acest gen. C. I.: Bănuiesc că acest lucru se petrecea din cauză că gardienii și anchetatorii erau îndoctrinați în așa fel încât pentru ei deținuții nu mai erau persoane, indivizi, ci pur și simplu "pachete", după cum mi-ați mai spus. S. Ț.: Li se spunea că noi, ăștia care eram arestați și deținuți, avem mii de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]