8,708 matches
-
a creat într-o cultură prin eforturi succesive și unilaterale, toate momentele ei unice devin în coexistența unei sinteze artificiale un fel de rezumat istoric al unei culturi. Epoca elenisto-romană și-a revăzut, în amalgamul ei de curente, tot ce Antichitatea a produs între orfism și scepticism. Secătuirea substanței creatoare a unei culturi o face incapabilă să mai nască din sine epoci închise, lumi aparte în devenirea organismului său. Avântul generator de cultură se manifestă în prevalența unor valori, în mărturisirea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nesigure. "Guvernele atît de greșit numite ponderate nu vor fi niciodată altceva decît calea cea mai scurtă către anarhie", îi spunea Napoleon lui Molé. Și pentru a evita dezordinea, în practica curentă s-a recurs la despot. Și încă din antichitate, după cum bine știm. Psihologia mulțimilor admite acest lucru fără discuție. Și deduce că într-o epocă cu mulțimi mai vaste și mai fluctuante decît în antichitate apelul la despot va fi mult mai frecvent. II Dată fiind o societate de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a evita dezordinea, în practica curentă s-a recurs la despot. Și încă din antichitate, după cum bine știm. Psihologia mulțimilor admite acest lucru fără discuție. Și deduce că într-o epocă cu mulțimi mai vaste și mai fluctuante decît în antichitate apelul la despot va fi mult mai frecvent. II Dată fiind o societate de mase, ea va tinde în mod natural către stabilitate, printr-un mijloc sau altul. Și nu-și va putea atinge scopul, decît modificînd unul din cei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
purtat de ispita speculațiilor numerice ale psihologiei colective, Tarde conchide în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți se conturează un soi de lege generală: distanța tot mai mare dintre numărul celor care conduc și al celor care sînt conduși. În Antichitate, de pildă, cu 20 de oratori sau șefi de gintă se guverna fără probleme un oraș de 2000 de cetățeni: un raport de 1 la 100. Astăzi, cu 20 de ziariști, fie devotați, fie cumpărați, se guvernează în unele situații
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Dreptul internațional al drepturilor omului configurare și subiecte Dreptul internațional a apărut și s-a dezvoltat din nevoia formulării unui cadru ordonat pentru relațiile interstatale. Evoluția sa, pornind de la elementele normative disparate și de natură strict bilaterală, încă din perioada antichității, s-a caracterizat printr-o dinamică exponențială o reflectare evidentă a creșterii interdependențelor internaționale pe care este chemat să le guverneze. În ce măsură poate dreptul internațional contemporan să "țină pasul" cu evoluția extrem de rapidă a relațiilor internaționale, cum va evolua ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
susținută, în primul rând, de produse și servicii de calitate, dar, de multe ori, un rol important în asigurarea succesul pe piață îl au și factorii de imagine sau de relație, precum publicitatea sau lobby-ul. Publicitatea „Datând încă din Antichitate, reclama a devenit în societa tea modernă o instituție omniprezentă. În contextul economiei de piață, ea este și un simbol al prosperității [...]. În condițiile concurenței crescânde, produsele nu se mai impun doar prin calitățile lor, ci au nevoie de credibilitate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
identificat șapte categorii de clase sociale<footnote Costinel Dobre, op. cit., pp. 83-84. footnote>, prezentate în tabelul următor. Pătura superioară a clasei de vârf Reprezintă elita societății, formată din moștenitorii bogați ai unor familii celebre. Reprezintă o piață bună pentru bijuterii, antichități, locuințe și excursii. Cheltuiesc fără restricții, dar evită comportamentul ostentativ. Se îmbracă elegant, clasic, au mai multe locuințe, fiind un etalon pentru consumatorii din celelalte clase sociale. Pătura inferioară a clasei de vârf Este constituită din profesioniști sau din oameni
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
puterii de cumpărare. Influența clasei sociale asupra comportamentului de cumpărare și consum este, așadar, evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este esențială, deoarece, membrii aceleiași clase au, în general, un comportament asemănător<footnote Rodica Boier, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Diana Tănase, op. cit., 2012b, p. 111. footnote>. În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva”, fără a se explica însă - timp de câteva milenii - ce anume măsoară. De pildă, încă din antichitate, Aristotel susținea că „prețul exprimă echivalența a două bunuri diferite calitativ, adică valoarea lor de schimb”.<footnote Niță Dobrotă (coordonator) ș.a., op. cit., p. 180. footnote> În această accepțiune, prețul reprezintă raportul dintre două cantități de bunuri economice propuse la schimb
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
identificat șapte categorii de clase sociale<footnote Costinel Dobre, op. cit., pp. 83-84. footnote>, prezentate în tabelul următor. Pătura superioară a clasei de vârf Reprezintă elita societății, formată din moștenitorii bogați ai unor familii celebre. Reprezintă o piață bună pentru bijuterii, antichități, locuințe și excursii. Cheltuiesc fără restricții, dar evită comportamentul ostentativ. Se îmbracă elegant, clasic, au mai multe locuințe, fiind un etalon pentru consumatorii din celelalte clase sociale. Pătura inferioară a clasei de vârf Este constituită din profesioniști sau din oameni
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
puterii de cumpărare. Influența clasei sociale asupra comportamentului de cumpărare și consum este, așadar, evidentă. De exemplu, consumatorii din clasele sociale superioare își pun în evidență rangul social prin intermediul mobilierului pe care îl cumpără, prin stilul decorațiunilor, prin cumpărarea de antichități, prin stilul, calitatea și croiala hainelor, prin alegerea magazinelor în care își fac cumpărăturile. În concluzie, identificarea clasei sociale din care face parte consumatorul este esențială, deoarece, membrii aceleiași clase au, în general, un comportament asemănător<footnote Rodica Boier, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
footnote Diana Tănase, op. cit., 2012b, p. 111. footnote>. În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva”, fără a se explica însă - timp de câteva milenii - ce anume măsoară. De pildă, încă din antichitate, Aristotel susținea că „prețul exprimă echivalența a două bunuri diferite calitativ, adică valoarea lor de schimb”.<footnote Niță Dobrotă (coordonator) ș.a., op. cit., p. 180. footnote> În această accepțiune, prețul reprezintă raportul dintre două cantități de bunuri economice propuse la schimb
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
o forță a naturii. Unele comunități, precum cele din nordul american, aproape că nu ar exista dacă piața nu ar fi pivotul existenței lor, cu toate că economia de piață este o instituție relativ recentă în istoria umană. Piețele datează încă din Antichitate, dar ele au fost întotdeauna o parte relativ minoră a vieții sociale. Majoritatea activității economice era bazată tradițional pe gospodărie; însuși grecescul oikos, de la care provine termenul de economie, înseamnă casă. Membrii unei familii lărgite produceau tot ce aveau nevoie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
judecăți) împotriva ereticilor slujitori ai duhurilor răutății. Totuși, n-ar fi decât o imensă naivitate - și, în cele din urmă, o opțiune ieftină intelectual și prea confortabilă din punct de vedere spiritual - să perpetuăm acest șablon tezist. Cercetătorii atenți ai Antichității târzii, confruntați cu iureșul de simplificări rezultat din complexul postbizantin al cetății asediate, nu pot credita integral retorica triumfalistă. Înverșunarea malignă față de ereziarhi ne poate face să ignorăm fondul problemei aflate în discuție la toate marile sinoade ecumenice. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ci și asupra viziunii pedagogice care a guvernat timp de secole academiile și universitățile europene. Educația tinerilor a tins să neglijeze importanța mai mult decât strict medicală a disciplinei corporale, atât de intens dezbătută și practicată în școlile filozofice ale Antichității târzii 1. Rezultatul acestei perspective raționaliste, bazată pe un cras dualism epistemologic, îl constatăm astăzi. Nimeni nu mai poate susține la modul serios, în public, existența unei relații de incidență între un anumit stil de viață privată (ilustrat de modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
succes popular 1 și instituționalizarea politică pentru Biserică au impus treptat comportamentul tipizat și minuțios legiferat în sfera privată a individului 2. Vom vedea totuși care sunt limitele acestei scheme de interpretare 3. Bazându-se pe bogata documentație medicală a Antichității târzii, M. Foucault arată multiplele accepții ale abstinenței și modul articulării practicilor corporale în mult mai complexele „tehnologii ale sinelui” (techniques du soi). Textele lui Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
virtute civică la care pot aspira chiar și sclavii 3. Cu toate acestea, nici unul dintre medicii epocii clasice nu a putut scrie o laudatio dedicată martiriului sau virginității 1. Aceasta va fi contribuția unică și decisivă a scriitorilor creștini. Tabloul Antichității târzii zugrăvit de Michel Foucault ne prezintă sexualitatea în structurala sa ambiguitate. Iraționalitatea care caracterizează unirea corporală în legătura heterosau homosexuală contribuie indirect la evanescența grijii față de sine. Cel puțin în mediile aristocrate (dominate de figura bărbatului adult și liber
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
corporale (dietă, gimnastică, calendar conjugal etc.) responsabile pentru ceea ce am putea numi constituirea corporală a subiectivității. În orice program al cunoașterii de sine, relația ascetică sau hedonistă cu trupul nu este deloc neutră sau indiferentă. Relativei anxietăți cu care omul Antichității târzii începe să privească sexualitatea i se adaugă o nouă etică (de sorginte stoică) a familiei, în care fidelitatea față de partener este valorizată public. Tendințele primesc (mai ales în epoca Cezarului Augustus) un semnificativ sprijin politic. La aceasta se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
morală de sclavi”3. Trebuie spus totuși că prin sublinierea contrastului cultural adus de nașterea creștinismului, Nietzsche fixa indirect specificul acestei metanarațiuni (fecundată de o ontologie irenică). La fel, printr-un studiu atent al conținutului teologic al literaturii creștine din Antichitatea târzie, tezele lui Michel Foucault despre articularea sistemului social punitiv modern în matricea eclezială (specializată în controlul simbolic al dorințelor). J. Milbank remarcă diferența dintre tiparul creștin al confesiunii în epoca primară a Bisericii (sec. IV-V) și formele târzii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
evenimente, interpretându-le pe toate celelalte”.3 Istoria nu este decât pretextul unei infinite hermeneutici teologice. Milbank introduce aici opera lui Augustin, unul dintre primii gânditori care au meditat asupra sensului istoriei la sfârșitul unei epoci, mai precis la apusul Antichității clasice 1. Lucrarea Civitas Dei este un rechizitoriu drastic la adresa culturii politice romane, văzută ca un aliaj stricat de nihilism triumfal și vanitate cinică, fondat pe mitul violenței originare (uciderea lui Remus de către fratele său, Romulus). Practicii dominației i se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Revizionismul istoriografic se adapă astăzi din miturile vii ale utopiei egalitare. Dezavuarea elitelor invită acum la delirul suprematist al plebei. Ocupându-și sfios locul în vitrina rudimentară a nostalgicilor, religiile abia mai exemplifică niște sfruntate aspirații „totalitare”. Ipostazele senine de Antichitate clasică - toate acele lucruri cărora doctor Erasmus le-a făcut rezumatul într-un veac de încrâncenări - au ajuns niște umbre reacționare. Vector de structurare a modernității, christianitas catholica e acuzată pentru întârzierea demarajului științei, blocarea reformei educației și prigonirea conștiințelor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
federalismul (clasic și cooperativ), funcționalismul (tradițional și neofuncționalismul sau funcționalismul structural) etc. Rolul epistemologiei constructiviste în definirea problemelor de securitate și de apărare comună sporește dacă se face apel la știința politică și diferențele dintre politică și politic. "De pildă, antichitatea greacă în special prin Platon și Aristotel a reflectat asupra naturii politicului pentru ca, pornind de la aceasta, să poată determina forma ideală de guvernământ. Medievalii au construit discursul asupra dreptului divin prin care era investit suveranul, pentru a justifica supunerea oamenilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
așteptărilor. însă acest lucru nu se întâmplă, întrucât cele două funcții se intersectează și, acolo unde interferează, pot apărea obstacole. Am numit interferența lor reflexivitate, ceea ce nu înseamnă că am descoperit ceva nou; fenomenul acesta a fost studiat încă din Antichitate sub diverse denumiri. Caracteristică situațiilor reflexive este absența corespondenței dintre perspectiva participanților și starea concretă de fapt. Să luăm, de exemplu, bursa de valori. Oamenii vând și cumpără acțiuni, anticipându-le prețul ulterior, însă aceste valori depind de așteptările investitorilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
anumitor metode, practici ori reguli, același tip de activități. Această cerință are caracter obiectiv, se impune cu necesitate în viața oricărui stat, pentru ca procesul de conducere la nivel general să fie eficient. Chiar și în cele mai vechi state ale antichității s-au stabilit în timp modele de distribuire a autorității de guvernare anumitor organisme specializate, învestite cu prerogative de putere, mai mult sau mai puțin însemnate. Aceasta, pentru că oricât de simple ar fi, relațiile de putere se cer ordonate, reglementate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fapte rușinoase. Tot banul e acela Ce-a arătat la oameni puterea vicleniei, Și pentru orice faptă - nimica sfânt să n-aibă.” (Sofocle - Antigona, În traducere de Fotino, G., 2002, Editura Garamond, Bucureștiă În baza acestei celebre scrieri din literatura antichității, plină de Învățăminte privind conduita umană, se poate trage concluzia că e mult mai bine să eșuezi În condiții onorabile, decât să reușești prin fraudă (Sofocleă. Prin falimentele răsunătoare pe care le-au determinat În rândul unor mari firme sau
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]