2,520 matches
-
montana). Privită de la est spre vest, sau de la nord spre sud, comuna Brânzeni pare desprinsa dintr-un peisaj montan. Încercuită din toate părțile de recifi cu înălțimea de peste 210 m, localitatea Brânzeni are o moșie cu un patrimoniu natural și antropic deosebit. Ecologiștii si calatorii sunt frapați de măreția monumentelor naturii, savanții și arheologii considera Brânzenii un adevărat paradis arheologic, paleontologii vin încoace ca în cea mai bogată bibliotecă a unor evuri dispărute milioane de ani în urmă. Râul Racovăț șerpuiește
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
este un lac antropic amenajat pe râul Colentina. Este situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București. este situat la altitudinea de 106 m, are o lungime de 7 km, o suprafață de 307 ha
Lacul Buftea () [Corola-website/Science/317155_a_318484]
-
care le prind în aer. Întrunesc anumite trăsături comune cu alte două specii de lăstuni — estic și nepalez — care populează Asia de sud și de sud-est. Atât denumirea populară, cât și cea științifică sunt legate de faptul că utilizează structurile antropice. Lăstunul de casă construiește un cuib în formă de cupă din granule de noroi sub streșini sau în preajma altor structuri similare, de obicei în colonii. Pasărea este vânată de șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo") și este afectată, ca și alte păsări
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
2005, grupând cercetători din domeniile geografie fizică și geografie umană din Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava și Agenția de Protecție a Mediului Suceava. Cercetarea promovată în acest centru se concentrează asupra problemelor teoretice și aplicațiilor practice privind: hazardele naturale și antropice, geomorfologia environmentală, dinamica peisajului geografic, topoclimatologie, resurse naturale, peisaje montane, impactul uman asupra mediului geografic, aplicații GIS, teledetecție, geovizualizare, geografie regională, organizarea spațiului și planificarea teritoriului, geomorfologia dinamică și aplicată, evaluarea turistică a potențialului natural și economic, geografie umană și
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Cernica este un lac antropic amenajat pe râul Colentina. Este localizat la o distanță de 14 km E București, în arealul comunei Cernica. Pe malul lacului se află localitățile: Cernica și Căldăraru, iar pe mai multe ostroave, legate atât între ele, cât și de uscat
Lacul Cernica () [Corola-website/Science/316643_a_317972]
-
sunt frecvente mai ales în sectorul din dreapta Secașului Mic și mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare a versanșilor, predominanța rocilor slab consolidate, regimul precipitațiilor etc.), cât și de cei antropici. Dintre activitățile umane care au stimulat instalarea și dezvoltarea torenților din bazinul Secașului Mic, menționăm: lucrările agricole executate pe linia de cea mai mare pantă (desfundări, arături etc.), defrișările, desțelenirile, pășunatul excesiv (mai ales pe versanții dealurilor din dreapta Secașului Mic
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
XX-lea populația condorilor s-a micșorat semnificativ, motiv pentru care specia a fost inclusă în Cartea Roșie drept specie cu risc scăzut de dispariție (categorie NT). Principalii factori care au dus la scăderea numărului de condori sunt de natură antropică. Omul a schimbat ecosisteme întregi populate de condori și a practicat excesiv vânătoarea animalelor ierbivore, otrăvindu-le carnea, astfel prejudiciind și condorii. În plus, mult timp condorii andini erau uciși în mod deliberat din cauza clasificării lor ca animale dăunătoare industriei
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
spre amonte, pînă la peșteră. Portalul mare (aprox. 20 m înălțime) și galeria spațioasă cu care se continuă constituie o atracție turistică, iar pentru oamenii preistorici însemna un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic. Pe poteca ce străbate sala de la intrare s-au amenajat vitrine cu exponate relevante. Galeria de la intrare continuă, aprox. 150 m, pe tot parcursul ei cu secțiuni între 33...15 m lățime și 25...15 m înălțime
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
în special miniere; întocmirea și editarea de hărți geologice, hidrogeologice, geofizice și geochimce pentru întreg teritoriul țării; cercetări fundamentale și de bază în domeniile mineralogiei, paleontologiei, stratigrafiei, geochimiei, geologiei regionale, hidrogeologiei, geotehnicii, magnetometriei, gravimetriei, geoelectricității, seismicii; studii privind impactul activităților antropice asupra poluării apelor subterane; elaborarea de studii privind tendințele de dezvoltare a științelor pământului în funcție de conjunctură economică internaționala; expertize în domeniul florilor de mină și al pietrelor prețioase (în special prin colectivul de la Muzeul Geologic Național); editarea și tipărirea publicațiilor
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
din anul 1990 la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă. Principala cauză a multiplelor alunecări de teren este de origine antropică, pe fondul defrișărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 - 1960, construcția vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
nivel de terase de 30-45m se continuă spre nord -vest pe valea amintită, cu extindere de peste 1km, fiind plană cu unele zone depresionare în bună parte ocupată de intravilan. Lunca situată la 1-2m față de albie, este puternic influențată de modificările antropice survenite aproape pe toată lungimea văii Argeșului prin crearea lacurilor și canalelor de dirijare și regularizare a cursului. Valea Argeșelului. Sectorul subcarpatic pe care îl traversează această vale se desfășoară între Nămăiești și Boteni adică din prelungirea nord-estică a Depresiunii
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
datorită nivelului de bază mai ridicat (670m). Subcarpații Argeșului se numără printre unitățile de relief cu cea mai mare intensitate a proceselor de modelare a reliefului, cauzată în general de coroborarea factorilor geologici, geomorfologici, climatici și nu în ultimul rând antropici. Diversitatea litologică și alternanța acesteia în cadrul aceluiași versant duce la apariția unei mari varietăți de procese cu distribuție spațială specifică fiecărei unități. Efectele apar pe versanții constituiți predominant din marne, șisturi marno-argiloase și grezoase manifestate de cele mai multe ori prin alunecări
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din zonă este de 700-800mm/an dar cantitățile mai mari de peste 1000mm/an cum s-au înregistrat în anul 2005, căzute în prima jumătate a anului au dus la activarea alunecărilor de teren stabilizate dar și la apariția altora. Activitatea antropică prin modul de utilizare a terenului pe arealele defrișate și prin exploatările miniere modifică substanțial echilibrul și așa destul de fragil al acestor regiuni. Se pot observa versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au fost înlocuite în totalitate cu pășuni, fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică crește prin risipirea gospodăriilor și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Custodele actual (2012]) al rezervației este ONG Clubul Montan Român Piatra Neamț. Intervențiile antropice asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment din Tașca Ele s-au reluat în 1999 prin lucrări miniere la un
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea. (de exemplu rețeaua de canalizare pe care
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea.
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
este un lac antropic amenajat pe râul Colentina, situat la 15 km în amonte de București, în localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov. Are o suprafață de 66 ha- 100 ha, un volum de 2.000.000 m³, un debit vehiculat de 2,5 m/s
Lacul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/324305_a_325634]
-
limita sud-vestică a Sibiului, în Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m. în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii, fiind traversata de Răul Trinkbach, care, în parcursul sau prin aria protejată formează trei lacuri de natură antropica. Parcul natural fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 993 hectare. Acesta a fost
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
înălțimi de 40-55 m și diametru de 30-70 cm. Specificul versantului gazdă îl constituie ondularea să precum și inclinarea între 25-45 grade Situl se află într-o stare bună de conservare și nu se află în pericol de eroziune sau activități antropice.
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare a azotului atmosferic pentru a produce îngrășăminte chimice constituie, de asemenea, o altă cauză de perturbare a circuitului biogeochimic al azotului.
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc glaciațiunile). Se întâlnesc o serie de movile (gorgane) cu înălțimi de 4-6 m deasupra nivelului câmpiei. Acestea sunt creații antropice, morminte ale unor conducători, vechi de peste 2000 de ani. Ulterior au fost folosite pentru a transmite semnale de avertizare în caz de primejdie, prin focurile făcute pe ele; mai târziu ajung semne de hotar. Teritoriul comunei nu este străbătut de
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul de țesut). Presiunea antropica asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza afluenței mari de turiști, cât și a unor lucrări de exploatare a resurselor minerale în balastiere. Vulnerabilitatea ariei protejate se datoreaza mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]