16,557 matches
-
prezentă semnificativ și în cazul societăților secrete unde se dă fiecăruia după necesități și se solicită de la fiecare după abilități. "Înțeleasă ca un mijloc de a lega spațiul dintre individul alienat și o societate impersonală, oferind un status, egalitate, sentimentul apartenenței și alte variate valori ale comunității, societatea secretă, în virtutea presiunii forțelor care conduc la crearea sa, poate deveni, nu un mijloc de socializare, ci de desocializare, nu o parte a ordinii sociale, ci, sub uitătura ostilă a maselor și a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sau chiar sat avea un dialect sau o limbă diferită de tribul sau satul vecin. Autoarea dă exemplul Indiei (2000), Camerunului (aproximativ 200 la o populație de 5,5 milioane), Mexic (90). Cum amenințările asupra integrității lor erau mari, sentimentul apartenenței la o comunitate le dădea securitate psihică. Capitolul VIII "Autopsia" comunității 1. Trepte și mecanisme ale disoluției comunității Pentru Otto von Gierke, comunitatea veche a început să se dezintegreze odată cu dezintegrarea proprietății colective. Declinul acesteia a atras un lanț de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a reflecta și alege, nici să posede o arie a opțiunilor dintre care să aleagă, decât dacă trăiesc într-o cultură care sprijină această capacitate. Comunitariștii argumentează că liberalii subestimează valoarea comunității și că nu reușesc să aprecieze sentimentul apartenenței și virtuțile cetățeniei. De cealaltă parte, principalele critici (mpotriva comunitarismului ar fi că termenul comunitate este unul vag, respectiv că reconstruc(ia comunit((ilor afectează libert((ile individuale. Sunt însă și autori care resping rolul central deținut de problema individ
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obligațiilor reciproce. La rândul lui, cuvântul comunitate a fost parte a limbii engleze cel puțin începând cu secolul al XIV-lea, referindu-se de atunci la un sens al identității comune și împărtășite a oamenilor, și sentimentele de reciprocitate și apartenență. Spre deosebire de individualism, comunitatea pare a nu fi folosită cu conotații nefavorabile, în pofida faptului că oamenii părăsesc comunități particulare incluzând mici orașe, mânăstiri și secte religioase deoarece sunt prea restrictive și parohiale. Peter Kivisto (1988) arată că este în general acceptat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un tip de organizare socială comunitatea, în timp ce acelea în care domină cele societale constituie tipul opus societatea. Comunitatea este formată din persoane unite prin legături naturale sau spontane, obiectivele comune fiind deasupra intereselor particulare ale fiecărui individ. Este prezent sentimentul apartenenței la aceeași colectivitate, dominând gândirea membrilor, asigurând cooperarea și unitatea grupului. Comunitatea este un tot organic. Acest tip de organizare socială are trei forme concrete principale: comunitatea de sânge familia, rudenia, clanul etc. este comunitatea cea mai naturală, de origine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
onest cu știință ș( calități a avut cariera Boieriei deschisă" (Heliade Rădulescu, 1859-1869: 55, apud. Ungureanu, 1988: 58). Printre neajunsurile ce le observă la naționalismul secolului al XIX-lea, Rădulescu Motru include și orientarea sa de natură "mecanică", statistică. Pentru apartenența la națiune nu era suficientă limba și localizarea geografică. Se ignora ceea ce el consideră cel puțin la fel de important ca și limba și anume "simțirile sufletești comune", pe care el nu consideră că vin de la sine o dată cu limba. 2. Perioada antebelică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al palidei lor prezențe sociale. În ce privește țăranii, dincolo de erori cum ar fi aceea privind absența locuitorilor în Moldova la descălecarea lui Dragoș, există pasaje ce depășesc simpla înfățișare a situației, mergând spre zona analizei. În ce măsură această analiză este viciată de apartenența sa la marea boierime prea puțin înclinată să își aroge vreo vină în privința situației grele a țăranilor este dificil de spus, dar cu siguranță există o anumită contaminare a analizei. Credem însă că acest fapt nu o anulează, tocmai datorită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că, bizuit pe ideea progresului lent ș( natural, Eminescu putea lăuda o formă trecută fără să mai creadă (n viabilitatea ei" (Călinescu, 1976: 57). (n teoria sa cu privire la clasele sociale, Eminescu vedea o (ntocmire triadică (n care intrau clasa boierilor (apartenența la aceasta reclama deținerea unui titlu dar nu era (nsă dec(t o condiție necesară ce trebuia dublată de deținerea unor mari proprietăți funciare), cea a burgheziei ș( cea a țărănimii. (ntre interesele membrilor acestora există conflicte inerente care trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Adăugăm că măsura venea în contextul altora similare adoptate de parlament sau guvern 342, fiind totuși "cireașa de pe tortul electoral", cum au numit-o ziariștii de la Ziua. Oricum, deși, cum spuneam, votată de toți parlamentarii prezenți la ședință, indiferent de apartenența partizană, decizia Parlamentului a fost urmată de reacții politice divergente, pe măsura raporturilor de adversitate dintre PNL și PD. Dacă Tăriceanu și, după el, liberalii, s-au pronunțat împotriva aplicării legii, invocând efortul bugetar uriaș pe care l-ar fi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și Dezvoltării durabile: Attila Korodi (UDMR); 15. Ministrul Culturii și Cultelor: Adrian Iorgulescu (PNL); 16. Ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor: Karoly Borbely (UDMR); 17. Ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul: Mihai Voicu (PNL). Anexa nr. 16 Europarlamentarii din România, conform apartenenței politice PD 1. Sorin Frunzăverde, 2. Roberta Alma Anastase, 3. Petru Filip, 4. Monica Iacob-Ridzi, 5. Marian Jean Marinescu, 6. Maria Petre, 7. Rareș Lucian Niculescu, 8. Marian Zlotea, 9. Dragoș Florin David, 10. Mihaela Popa, 11. Constantin Dumitriu, 12
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele actuale de construire a identității în condițiile insecurității sociale si economice create de problemele tranziției. M-a interesat de asemenea care din modalitățile tradiționale de autodefinire a individului (apartenența la o comunitate socială, de limbă, de cultură, religia, proprietatea asupra pământului) mai sunt astăzi valabile. Problematica identitară a fost analizată având în minte aceeași comparație, între satul bogat și cel sărac. În sfera temei modernității, studiul și-a propus
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se desfășoară tranziția și rezultatele ei, depind în mod esențial de trecutul societății respective. O altă abordare alternativă a tranziției derivă din analiza de rețea, curent relativ tânăr în sociologie. Analiza de rețea încearcă să explice comportamentele actorilor sociali prin apartenența acestora la diversele rețele sociale. Aplicând la procesul tranziției această teorie, s-au constatat trei modalități de evoluție a rețelelor economice, sociale și politice existente în timpul comunismului. Astfel, o parte din acestea au dispărut, ca urmare a sistemului politic centralizat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
evidențiat pe deplin de cercetări extensive, realizate pe toate țările Europei. Acest lucru se datorează în principal unui cumul de trei factori: neîncrederea în organizațiile comuniste, care continuă să submineze încrederea în orice fel de organizații și în ideea de apartenență și de voluntariat în sine în perioada postcomunistă; persistența rețelelor informale (de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență a oamenilor este parțial satisfăcută; dezamăgirii și deziluzionării produse de transformările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
submineze încrederea în orice fel de organizații și în ideea de apartenență și de voluntariat în sine în perioada postcomunistă; persistența rețelelor informale (de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență a oamenilor este parțial satisfăcută; dezamăgirii și deziluzionării produse de transformările tranziției; și nu în ultimul rând, precarității resurselor, deoarece voluntariatul și apartenența în organizații și asociații este intim legată de resursele personale ale individului educație, religie, rețele sociale, venit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență a oamenilor este parțial satisfăcută; dezamăgirii și deziluzionării produse de transformările tranziției; și nu în ultimul rând, precarității resurselor, deoarece voluntariatul și apartenența în organizații și asociații este intim legată de resursele personale ale individului educație, religie, rețele sociale, venit și vârstă (Voicu, 2003, Howard, 2002). Totuși, comunismul nu a înăbușit total societatea civilă, expresii ale acesteia fiind cele câteva acte de împotrivire
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și percepții cultural divergente, care creează un spațiu moral ce se desfășoară dincolo de frontiere; * Circulația bunurilor culturale, transnaționalizarea acestora, schimbarea proporției între bunurile culturale locale și străine; * Intensificarea schimburilor comunicaționale, acoperirea globală cu știri de ultimă oră și informații utile; * Apartenența la organizații și asociații transnaționale; * Terorismul global; * Crizele ecologice. Se poate vorbi și de o modernizare politică, care presupune trei eleente (Angelescu, 2006): egalitatea (un număr mare de participanți activi la viața politică, a căror activitate presupune nu doar exercitarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ilegale sau la demonstrații legale (pe care de asemenea am surprins-o printr-o variabilă latentă prin analiză factorială 19) este mai intensă la populația rurală masculină și de vârstă tânără și de asemenea în regiuni precum București, Muntenia, Crișana-Maramureș. Apartenența la asociații este în general scăzută în România, ruralul având, așa cum ne așteptam valori mai scăzute decât în urban. Astfel, media participării în asociații este de 0,17 pentru întreg ruralul (în urban ea este de 0,42), iar Transilvania
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul (în urban ea este de 0,42), iar Transilvania și Crișana-Maramureș au mediile cele mai ridicate. Față de celelalte țări ale Europei, România are o poziție mai dezavantajoasă atât în ceea ce privește viața socială, cât și în privința participării la mișcări sociale și apartenența în asociații (Voicu, 2005: 190). În ce privește fatalismul (credința în predestinare ca opusă liberului arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ortodox", presupunând înrădăcinarea indivizilor într-un spațiu fizic și social. Astfel, fiecare om produce cele necesare supraviețuirii, se integrează în instituțiile sociale, experimentează expresia religioasă specifică, își socializează urmașii și trăiește anumite tipuri de expresie artistică pornind de la o anumită apartenență la un grup și de la o anumită localizare spațială și temporală. Comunitatea locală reprezintă locul de întâlnire dintre individ și societate. Ea este așadar "acel aspect al structurii sistemului social care se referă la localizarea teritorială a oamenilor și a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analize este așadar aceea de a explora inițial interacțiunea socială comunitară, ca o primă dimensiune a forței unei comunități, printr-o sumară analiză a capitalului social relațional în ruralul românesc (vor fi analizați aici itemi legați de încredere interpersonală și apartenență în diverse tipuri de rețele sociale), de a analiza ulterior acțiunea colectivă pe probleme de interes public comunitar, ca o a doua dimensiune a forței comunității rurale (aspectele vizate aici vor fi realizarea unor proiecte comunitare comune și implicarea locuitorilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între capitalul social relațional și nivelul de dezvoltare comunitară (Sandu, 2003) sau între capitalul social și acțiunea colectivă (Pop, Rughiniș, 2000). Legat de cea de a doua dimensiune, există studii recente care arată că participarea socială (acțiunea locală) și sentimentul apartenenței la comunitate sunt corelate, cele două influențându-se reciproc: pe de o parte simțul comunitar este un catalizator pentru acțiunea locală din comunitate (Chavis și Wandersman, 1990), pe de altă parte participarea socială întărește sentimentul comunitar (Cicognani, Pirini, Keyes, Joshanloo
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Barometrul Rural 2007 are doar doi itemi legați de încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele capitalului social relațional. Tind să aibă încredere puțină, foarte puțină sau deloc în asociațiile agricole din sat cei ce locuiesc în centre de comună, în sate care au fost cooperativizate, și locuitori ai județelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și superioare, au multă sau foarte multă încredere în asociațiile agricole din sat. O conceptualizare relevantă pentru tema articolului de față este cea între capital social de tip bridging și bonding, respectiv capitalul social de menținere a coeziunii grupului de apartenență și capitalul social de conectare între grupuri. Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de asociații/rețele sociale și deci de participare comunitară, este efectul capitalului social de tip bridging. Țările ex-comuniste înregistrează niveluri scăzute ale capitalului social relațional formalizat (Voicu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricole din sat. O conceptualizare relevantă pentru tema articolului de față este cea între capital social de tip bridging și bonding, respectiv capitalul social de menținere a coeziunii grupului de apartenență și capitalul social de conectare între grupuri. Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de asociații/rețele sociale și deci de participare comunitară, este efectul capitalului social de tip bridging. Țările ex-comuniste înregistrează niveluri scăzute ale capitalului social relațional formalizat (Voicu, 2005a) și mă aștept ca în rural apartenența în rețele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de asociații/rețele sociale și deci de participare comunitară, este efectul capitalului social de tip bridging. Țările ex-comuniste înregistrează niveluri scăzute ale capitalului social relațional formalizat (Voicu, 2005a) și mă aștept ca în rural apartenența în rețele sociale să fie și mai scăzută. Analiza de mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]