11,066 matches
-
despărțirea și chiar moartea. Rugăciunea lui Florin rămâne cât se poate de sugestiva, putând fi foarte bine un lait motiv al românului: “Doamne, Te rog nu mă lasă să cedez. Mai bine orice suferințe, mai bine moartea decât să mă aplec asupra acelei hârtii din fața ochilor mei și să semnez în favoarea fericirii mele personale și în detrimentul fraților mei, pe care aș putea să-i trădez.” La fel de dedicată și de devotată se dovedește a fi și Lia, dispusă să accepte planul Sau
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
să o salveze. Ce se va întâmpla cu Hayim Jakob? Ce soartă va avea acest suflet nevinovat, atât de iubit de amândoi, atât de multașteptat? Intră în odaia băiatului. Dormea neștiutor, întors pe burtă și-și sugea degetul policar. Se aplecă și-i mirosi căldura trupului moleșit de somn. Din inimă îi ieși un muget înfundat de fiară rănită. Nu, nu se putea despărți de copil... Cine putea despărți o mamă de pruncul ei? E nedemn, e contra naturii, e mârșav
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
lăsa să treci nepăsător prin tainicele lui cărări, unde numai ursul și alte jivine ale pădurii făceau legea. Se opri să-și tragă răsuflarea lângă apa limpede a unui pârâiaș ce se scurgea din inima muntelui. Bătrânul doctor Istrate se aplecă să-și înmoaie batista și începu să se tamponeze pentru a-și răcori ceafa, de pe care se scurgeau broboanele de transpirație tocmai până la betelia pantalonului. Soarele își trimitea cu dușmănie sulițele sale fierbinți deasupra capului lipsit de orice protecție. Pălăria
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
de ea, ce s-o fi mândrind cu tine! O furie oarbă o cuprinse, întunecându-i rațiunea. Zări, peste umărul bărbatului, pe noptieră, o veioză înaltă. - Hai să ne așezăm, zise, prefăcându-se că-și descheie nasturii la taior. Se aplecă și își încleștă mâna pe zveltul picior de veioză. O singură clipă a simțit că o stăpânesc puteri titanice. Lovi puternic, fără milă. Bărbatul se clătină și se prăbuși pe pat. În scurt timp, Adela își recăpătă curajul și sună
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
În viața noastră, efemeră, ne-am întâlnit femeie și bărbat dar am plecat pe drumuri separate, fără să ne luăm „adio”... Poate, cândva, ne vom reîntâlni într-o pădure: eu luminiș, tu copac aproape de hotar. Dacă crengile tale se vor apleca, le voi primi să-mi mângâie lumina. Din umbra lor mi-oi face adăpost de soare iar primăvara voi renaște la trunchiul tău ca o mireasă. Îți voi primi în fiecare zi, îmbrățișarea, până-ntr-o zi când vei fi
ELEGIE PENTRU AMÂNDOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363920_a_365249]
-
numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie), maramureșean, în cele
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări ale necesității valorificării economice a cunoașterii diferitelor meșteșugurilor de origine casnica, aici incluzând olăritul (și nu numai), confecționarea figurinelor, jucăriilor, instrumentelor muzicale, etc. Asupra acestor aspecte trebuie să ne aplecăm în continuare căci merită efortul nostru al tuturor. NOTE 1. Enciclopedia României, Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI., București, 1938, vol. 2, harta Nouă organizare administrativă a României, p.16-17 2. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de Artă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Pentru ca literatura destinată copiilor să aibă succes, aceasta trebuie să fie corect aleasă, iar învățătorii și profesorii să fie ei însuși pasionați de lectură, pentru a putea să deschidă calea spre universul cunoașterii. Omul zilelor noastre este tot mai puțin aplecat asupra lecturii, ceea ce nu face decât să-l sărăcească sufletește. Desigur, această sărăcie sufletească poate fi contracarată cu lecturi potrivite vârstei, recomandate de școală. Preluare din revista PREPARANDIA Andreca (Roșa ) Alina BIBLIOGRAFIE: Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Miorița”... Descoperirea lui Constantin Noica, precum că basmul „Tinerețe fără de bătrânețe ... ” conține în structura sa informațională Ideea relativității, idee fundamentală care se regăsește și în poemul „La steaua”, al lui Eminescu, ne-a întărit convingerea aceasta ... Am stat ani întregi aplecați asupra acestor două mari capodopere ale creației umane, uimiți, fascinați, intrigați, încercând să ajungem la mesajul important, fundamental pe care îl conțin. Teoria noastră este că balada Miorița conține în ea „corpusul filozofic și al Mitului Mioriței, al Mitului jertfei
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. • Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline cu grâu. Timpul trage la război firul gros
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
Ce vreți, ce? Ce s-a întâmplat?, am bâiguit nesigur, încercând să ies din situația jalnică în care mă aflam. Degeaba! Hohote de râs, vorbe pline de ocară mă înconjurară din toate părțile. Ea râdea cu ochii sticlind nefiresc. Se aplecă deasupra mea, mă sărută prelung, plimbându-și mâinile de-a lungul trupului meu imobilizat. Îmi apucă sexul cu furie. M-a durut, dar n-am urlat de durere. - E vrednic amicul!, zise ea săltându-mi în podul palmelor testiculele chircite
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
într-un decor feeric, format dintr-o alee de trandafiri de diferite culori, la capătul căreia începe un tunel de inimioare, unde miresele își fac fotografii, ce le vor rămâne amintire peste ani. ,,Doamna Primar Lia Olguța Vasilescu și-a aplecat ochii către această grădină, care purta o haină uzată și putea fi dată oricând desființării, prin fonduri de la bugetul local, a schimbat întreaga imagine a ei, amenajând o pistă acoperită cu tartan pentru alergări în aer liber- în jurul Insulei Japoneze
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
opri lângă un tomberon din parc și, vrând să se așeze pe una din bănci, ca să răsufle ușurat, zări sub două farfurii de plastic de unică folosință, bine încleiat în muștarul uscat, cotorul unui exemplar al romanului său. Repede se aplecă și trase de coperta din față, îndoită și puțin sfâșiată, recuperând exemplarul șifonat, pe al cărui dos tocmai se uscase un start subțire de ketchup. Îl luă într-o mână și cu cealaltă ridică un șervețel mai curat rătăcit pe
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
des și puțin a fală de om greu. Omul cu pieptul de taur, rasa Ziemental, scoase pe nările ca două hăuri fără fund, un scurt și cutremurător fornăit de cal - ca mare consummator de ovăz - și răspunse tot în surdină, aplecat la cincisprezece grade peste tarabă, cu mâna pâlnie în dreptul uneia dintre urechi dete drumul jetului verbal: - Poftim? - Eu le-am scris, omule... - ridică Solomon tonul holbându-se la matahală, cu o nemaipomenită poftă de-a trăi acum ori niciodată, clipa
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. Trandafirul... crește plin de țepi ca un clopot mândru. Se desface arătându-și frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. Citește mai mult • Noiembrie Frunzele galben-arămiimi se înfig în toculpantofilor de culoarea buzelor.Foșnetul toamnei miroase a smirnăalbă
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
smirnăalbă, purificând aerul.Mă bate pe umăr o ploaiede culori desprinse din pomi.Terra începe să cânteîn re-majorsfârșitul toamnei.• Trandafirul...crește plin de țepica un clopot mândru.Se desface arătându-și frumusețea.Aroma nările usucăînlăcrimând pe Zâna Toamnă.Cerul își apleacă privireacătre sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă.Trei anotimpuri stă în picioarepână dă bruma,protejat de zăpada moale.... VI. CETATEA ALBĂ, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. • Cetatea Albă Bogată ai
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
sexuale a ființei umane simțită în fața Creatorului. Până și degetele de la picioare trebuiau, cu câteva secole în urmă, ascunse, mai ales în familiile aristocratice. Și astăzi apare uneori un sentiment de stânjenire atunci când bluza ne iese din pantaloni când ne aplecăm sau când coapsele arată mai mult decât trebuie să se vadă sub fustă. Dezvelirea brusă, accidentală, provocă râsete, chicoteli, o stare de agitație în public. Este jenant să ți se vadă chiloții, deși nu este jenant să apari cu sânii
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
aer și repede o prindea lăsând-o să alunece pe spate și încet, pe ritmul valsului, o scotea printre picioare, în față. Punea din când în când, cum îi dicta linia melodică, jumătatea de miel jos pe gheață și se apleca peste ea, mimând un sărut, apoi actul sexual. În sfârșit, lăsă carcasa acolo, jos și, după ce făcu un tur de sală în aplauze virtuale, smulse încă o jumătate de carcasă de pe cuier și o aduse lângă cealaltă. Apoi aduse o
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
iar, Corabia să-mi spumege pe ape! Sirenele mă cheamă, în zadar Cântecul lor se mistuie sub pleoape. Dar cine ești? frumoasa fără nume Îți tulburi chipul în fântâna mea, Acum e-atâta secetă pe lume, Dacă ți-e Dor, apleacă-te și bea. Vezi, apa mi-a rămas mereu curată, De liniștea-i adâncă nu te teme, Sunt stele-aici și nouri câteodată, Izvorul, încă, murmură poeme. E tot mai singur, obosit de drum Trupul acesta ce îmi poartă vina
DACĂ ȚI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362979_a_364308]
-
Dracul roșu Vorbește dracul roșu o limbă ancestrală, Din mers el te invită la altă bachanală, Franceza din colegiu uitată este-n pod, Va dovedi, săracul, ce nu poate un mort. Ne vin pisici din Flandra, garoafe din Capri, m-aplec, îi spun lui Bobi , poetule, merci, cu ocheanul caută un vers, vei fi avar, vei fi vandal ori gotul săltat pe-un armăsar. El țopăie, el râde de toate și de tot, Primarul îl întreabă cât cere pe un tort
DRACUL ROŞU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363053_a_364382]
-
ridicat piciorul ei lung și frumos ca să-l treacă peste copastia bărcii. Mișcarea valurilor a făcut ca barca să se clatine și în graba ei de-a se sprijini cu mâinile de banchetă, de teamă să nu cadă, s-a aplecat involuntar, cu spatele cabrat spre spectatorii de ocazie de pe mal, ceea ce a stârnit murmure și șuierături de admirație și invidie din partea curioșilor de ambele sexe, când și-a oferit vederii lor partea din... pupa, cum zic marinarii. Am ajutat-o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
atât de măiestrit și agil, încât mă înfiora. Cu mâinile sprijinite de copastia bărcii, dansa un dans numai de ea știut, deasupra neastâmpăratului de nebunatec. Îi auzeam gemetele de plăcere, vorbele spuse cu drag și multă satisfacție. Și iar se apleca asupra mea, și iar se ridica... ca un ritual mistic al vrăjitoarelor deasupra focului sacru. Apoi, mișcările deveneau unduitoare și plăcute, tresăreau de plăcere, iar eu încercam să-mi controlez pornirea de a da drumul fluidului. Se ridică și își
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pasărea universului trece bătând din aripile ei necuprinse, fluierând, venirea toamnei atenționând. Copacii dorind odihna, cămările, cuinile închid. Natura toată își ridează fața. Smerite, crengile în rugăciune se-apleacă, ușor psalmodiind. Frunza-și schimbă culoarea, se - aruncă din copaci parașutând, cade pe pământ strigând: „Nimic nu mai sunt!” Vântul o-aleargă, eu o strig: „Frunză nebună unde vrei s-ajungi?” Și frunza se rotește, grațios se rostogolește într-un
SUFLETUL TOAMNEI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363088_a_364417]
-
odată, să nu intre frigul în casă! - A adormit sărăcuța, șopti tânăra dând cu ochii de mogâldeața din pat. - Bunico, a venit Mihăiță al tău! Ia scoală să vezi pe cine ți-am adus! Liniștea îi învălui nefirească. Tânărul se aplecă ușor asupra patului și depuse o sărutare șmecherească pe obrazul palid, destins într-un zâmbet straniu. Afară începură să răsune clopoței și strigătele colindătorilor, care acopereau schelălăitul amar al câinelui. Luminița roșcată a candelei mai pâlpâi scurt, de câteva ori
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
am asigurat pe președintele Rajoy de faptul că toate proiectele importante, proiecte de infrastructură, în mod special, dar și proiecte în alte domenii, în care companiile spaniole activează în România, sunt proiecte asupra cărora guvernul pe care îl conduc se apleacă cu toată atenția, firmele, marile companii spaniole cu o experiență extraordinară și cu o pregătire antreprenorială deosebită sunt binevenite în România. Avem în perioada următoare, până la sfârșitul anului, numai în domeniul infrastructurii feroviare, proiecte europene de peste 1 miliard de euro
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]