2,765 matches
-
esoterică intră treptat pe nivele tot mai subtile de înțelegere a textului. Ei văd cartea ca oferind atât o serie de avertismente date omenirii cât și o descriere amănunțită a proceselor interne, spirituale, ale sufletului individual. Cabaliștii gnostici cred că Apocalipsa (la fel ca Geneza) este o carte foarte profundă de simbolism cabalistic. Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
că Apocalipsa (la fel ca Geneza) este o carte foarte profundă de simbolism cabalistic. Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece le repugnă doctrina mântuirii prin Mielul sacrificat, care este parte centrală a Apocalipsei. Gnosticii creștini „credeau în iertarea păcatelor, dar nu printr-un sacrificiu pentru păcat... ei îl acceptau complet pe Hristos; viața iar nu moartea lui era nota
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece le repugnă doctrina mântuirii prin Mielul sacrificat, care este parte centrală a Apocalipsei. Gnosticii creștini „credeau în iertarea păcatelor, dar nu printr-un sacrificiu pentru păcat... ei îl acceptau complet pe Hristos; viața iar nu moartea lui era nota dominantă a învățăturii și practicii lor.” James Morgan Pryse era un gnostic esoterist care
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
creștini „credeau în iertarea păcatelor, dar nu printr-un sacrificiu pentru păcat... ei îl acceptau complet pe Hristos; viața iar nu moartea lui era nota dominantă a învățăturii și practicii lor.” James Morgan Pryse era un gnostic esoterist care vedea Apocalipsa drept versiune occidentală a teoriei hinduse a chakrelor. El și-a început lucrarea astfel: „Scopul acestei cărți este să arate că Apocalipsa este un manual de dezvoltare spirituală și nu o istorie criptică sau o profeție, așa cum se crede de
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
lui era nota dominantă a învățăturii și practicii lor.” James Morgan Pryse era un gnostic esoterist care vedea Apocalipsa drept versiune occidentală a teoriei hinduse a chakrelor. El și-a început lucrarea astfel: „Scopul acestei cărți este să arate că Apocalipsa este un manual de dezvoltare spirituală și nu o istorie criptică sau o profeție, așa cum se crede de obicei.” Diverse astfel de teorii nu au reușit să capete o largă recunoaștere. Dar Christopher Rowland afirmă: „vor fi mereu fire libere
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
afirmă: „vor fi mereu fire libere care vor refuza să fie țesute ca întreg. Prezența firelor care refuză cu încăpățânare integrare în țesătura frumoasă a imaginii noastre despre lume nu subminează de obicei acestă imagine.” Viziunea discipolilor radicali susține că Apocalipsa este cel mai bine înțeleasă ca un manual pentru a deveni un discipol radical; adică a rămâne fidel spiritului și învățăturilor lui Isus și a evita asimilarea de către societatea din jurul său. Din această perspectivă, agenda primară a cărții este de
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
mai periculos și insidios. Această perspectivă (legată strâns de teologia eliberării) provine din abordările unor cercetători biblici radicali cum ar fi Ched Myers, William Stringfellow, Richard Horsley, Daniel Berrigan, Wes Howard-Brook, și Joerg Reiger. Există o perspectivă conform căreia Cartea Apocalipsei descrie o bătălie spirituală care a avut loc atunci când Isus era pe cruce și apoi în mormânt. Unii baptiști primitivi cred că acesta este sensul dat ei de autor. Mulți scriitori și teoreticieni ai literelor au contribuit la o gamă
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
atunci când Isus era pe cruce și apoi în mormânt. Unii baptiști primitivi cred că acesta este sensul dat ei de autor. Mulți scriitori și teoreticieni ai literelor au contribuit la o gamă largă de viziuni despre originile și scopurile Cărții Apocalipsei. Unii din acești scriitori nu au legături cu cultele creștine, dar ei au găsit în Apocalipsa o sursă de inspirație. Apocalipsa a fost abordată prin filosofia hindusă și prin Midrash-ul evreiesc. Alții au subliniat aspecte literare care au fost ignorate
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
sensul dat ei de autor. Mulți scriitori și teoreticieni ai literelor au contribuit la o gamă largă de viziuni despre originile și scopurile Cărții Apocalipsei. Unii din acești scriitori nu au legături cu cultele creștine, dar ei au găsit în Apocalipsa o sursă de inspirație. Apocalipsa a fost abordată prin filosofia hindusă și prin Midrash-ul evreiesc. Alții au subliniat aspecte literare care au fost ignorate, cum ar fi similarități dintre inspirația profetică și inspirația poetică modernă sau paralele cu dramele eline
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Mulți scriitori și teoreticieni ai literelor au contribuit la o gamă largă de viziuni despre originile și scopurile Cărții Apocalipsei. Unii din acești scriitori nu au legături cu cultele creștine, dar ei au găsit în Apocalipsa o sursă de inspirație. Apocalipsa a fost abordată prin filosofia hindusă și prin Midrash-ul evreiesc. Alții au subliniat aspecte literare care au fost ignorate, cum ar fi similarități dintre inspirația profetică și inspirația poetică modernă sau paralele cu dramele eline. În ultimii ani au apărut
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
pentru a crea înțelesuri proprii și nu sunt interesate de ceea ce voia să spună la origini autorul. Charles Cutler Torrey a predat limbile semitice la Universitatea Yale. Contribuția sa majoră a fost să arate că profeții, cum ar fi scribul Apocalipsei, devin mult mai inteligibili când sunt considerați în mod primar drept poeți. El considera că acest punct de vedere a fost pierdut din vedere deoarece cele mai multe Biblii în limba engleză traduc totul drept proză. Poezia a fost de asemenea motivul
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
de asemenea motivul pentru care Ioan nu a citat niciodată în mod direct profeții dinaintea lui. Dacă ar fi făcut așa ceva, ar fi trebuit să folosească poezia lor ebraică, în timp ce el dorea să-și scrie propria poezie. Torrey sublinia că Apocalipsa a fost scrisă la origini în aramaică. Tocmai de aceea traducerile grecești care ni s-au transmis au fost scrise într-un idiom atât de ciudat. Era vorba de o traducere literală care trebuia să respecte avertismentul din și anume
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Palestina curând după jumătatea primului secol. Ea era scrisă în aramaică.” Mai târziu efesenii au susținut că acest refugiat era însuși discipolul cel iubit. Mai târziu Ioan a fost expulzat de Nero și a murit în Patmos după ce a scris Apocalipsa. Torrey susținea că până în anul 80 e.n., când creștinii au fost dați afară din sinagogi, mesajul creștin era proclamat mai întâi în sinagogă și, din motive culturale, trebuia ca evanghelistul să fi vorbit în aramaică, altfel „el nu ar fi
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
fost ascultat.” Torrey arăta cum cele trei cântece principale din Apocalipsă (cântarea cea nouă, cântarea lui Moise și a mielului și corul din ) toate sunt scrise în mod firesc în patru versuri metrice plus o coda. Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi , în care oamenii îngroziți strigă să fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
fie ascunși se supun aceleiași reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
reguli. Christina Rossetti era o poetă victoriană care credea că stimularea simțurilor de către lumea naturală își află sensul firesc în moarte și în Dumnezeu. Al ei "The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui Ioan aparține creștinilor din toate timpurile ca o meditație la prezentul continuu. Aceste treburi sunt eterne și se află înafara considerațiilor umane obișnuite. „Acea iarnă care va fi moartea Timpului pare că nu are să se sfârșească. O
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
creștinii trebuie să îl privească pe Ioan drept „reprezentat al tuturor fraților săi” astfel încât ei „să spere precum a sperat el, să iubească precum a iubit el.” Mai nou s-au dezvoltat moduri estetice și literare care se concentrează asupra Apocalipsei ca operă de artă, operă a imaginației, văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
literare care se concentrează asupra Apocalipsei ca operă de artă, operă a imaginației, văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din punctul de vedere al retoricii. Astfel, înțelesul Apocalipsei este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
văzând imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adevăruri eterne și ale victoriei binelui asupra răului. Elisabeth Schuessler Fiorenza a scris "Revelation: Vision of a just world" (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din punctul de vedere al retoricii. Astfel, înțelesul Apocalipsei este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă parte de apelul cărții la ceva dincolo de logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
este determinat în parte de felul în care Ioan exprimă anumite lucruri și în parte de contextul în care cititorii recepționează mesajul ei și pe de altă parte de apelul cărții la ceva dincolo de logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că Apocalipsa este foarte importantă azi, ca mesaj de eliberare a grupurilor dezavantajate. Cartea lui Ioan este o viziune a unei lumi juste, nu o sete răzbunătoare de distrugere a lumii. Opinia ei că mesajul Apocalipsei nu are note de gen a
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
logică. Viziunea Prof. Schuessler Fiorenza că Apocalipsa este foarte importantă azi, ca mesaj de eliberare a grupurilor dezavantajate. Cartea lui Ioan este o viziune a unei lumi juste, nu o sete răzbunătoare de distrugere a lumii. Opinia ei că mesajul Apocalipsei nu are note de gen a cauzat dezacord. Ea afirmă că trebuie să privim dincolo de simboluri, în loc de a ne face un fetiș din ele. Tina Pippin exprimă o părere opusă: și anume că Ioan scrie „literatură de groază” și că
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
Ioan carte seamănă mai mult cu science fiction; ea nu prezice viitorul ci folosește conceptele timpului său pentru a arăta cum realitatea de zi cu zi ar putea fi foarte diferită. D. H. Lawrence avea o viziune opusă, pesimistă, asupra Apocalipsei în finalul cărții sale "Apocalypse". El vedea limbajul folosit de Apocalipsa ca fiind sumbru și destructiv; un „produs al morții”. În locul acestui mesaj el voia să propage un individualism implicat public (pe care el îl identifica lui Isus cel istoric
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
viitorul ci folosește conceptele timpului său pentru a arăta cum realitatea de zi cu zi ar putea fi foarte diferită. D. H. Lawrence avea o viziune opusă, pesimistă, asupra Apocalipsei în finalul cărții sale "Apocalypse". El vedea limbajul folosit de Apocalipsa ca fiind sumbru și destructiv; un „produs al morții”. În locul acestui mesaj el voia să propage un individualism implicat public (pe care el îl identifica lui Isus cel istoric suplinit de o conștiință cosmică prost definită) împotriva celor doi dușmani
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
observase el în Apocalipsă: „Dacă ești sărac dar nu umil este foarte plăcut... să-ți duci dușmanii la pieire, în timp ce tu ești ridicat în slavă. Și nicăieri nu se întâmplă asta mai evident decât în Apocalipsă.” Obiecțiile sale estetice la adresa Apocalipsei erau că simbolistica ei era nefirească și că expresii ca „mânia Mielului” erau „ridicole”. El vedea Apocalipsa ca fiind compusă din două jumătăți opuse. În prima jumătate era prezent proiectul unei înnoiri cosmice de „mari spații cerești chaldeene”, jumătate care
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]