2,761 matches
-
două dintre itinerarele ce ni se propuneau. Pe de altă parte, am ales citatele și referințele dintr-un cerc restrîns de lucrări și de autori. Oricît de limitat pare, acest corpus permite, totuși, să acordăm, să distingem, fie numai să aprofundam anumite probleme ce impun mai mult decît simpla tratare a unei teme, principiile inventarierii analatice. E de la sine înțeles că afirmarea, într-un anumit moment al istoriei, a ideilor și mentalităților, a unei construcții mitologice atît de coerente și de
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
noi în ceea ce privește exactitatea citatelor desprinse din aceste cărți. În schimb, am avut deosebita grijă să nu omitem nici un autor și nici o lucrare care uneori în mod decisiv au stimulat reflecția noastră și care permit cititorului să o urmărească, să o aprofundeze sau să o contrazică. I. ÎN LOC DE INTRODUCERE ÎN IMAGINARUL POLITIC l. Consacrat studiului imaginarului politic, acest eseu ar fi fost de neconceput dacă, în ultimii patruzeci de ani, n-ar fi apărut trei mari opere care au modificat orizonturile culturii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predări care pune accent pe relevarea relațiilor cauzale, Steiner propune o "istorie simptomatologică" una care consideră evenimentele istoriei ca un simptom al unor evenimente ulterioare. Printr-o predare simptomatologică "ne înălțăm din istorie, treptat, treptat, în religios și istoria se aprofundează cu adevărat de la sine, cufundîndu-se în religie" (11, p. 158). În ceea ce privește educatorul, "știința spirituală" pune accentul pe cultivarea sentimentului de responsabilitate pentru misiunea sa. De aici decurge relația de autoritate (pentru ca spusele sale să fie receptate), cît șt relația întemeiată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aplicabilitate. O grupare structurală a cunoștințelor favorizează "transferul nespecific" în actul de învățare (transferul principiilor), însușirea ideilor generale deschide calea spre îndeplinirea unor sarcini noi, care nu sînt altceva decît cazuri particulare ale noțiunilor fundamentale. Cunoștințele se lărgesc și se aprofundează astfel continuu, cu ajutorul principiilor și noțiunilor din care ele pot fi deduse. O astfel de programă în spirală permite o permanentă reexaminare de fiecare dată la un nivel mai înalt a cunoștințelor dobîndite anterior. "Programa în spirală" corespunde și posibilităților
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
avea să-i aducă Premiul Nobel în 1945. Urma cea mai vie a acestei experiențe este convingerea sa că problema cea mai importantă a vremii noastre este problema psiho-fizică relația între spirit și materie problemă pe care avea s-o aprofundeze pînă la sfîrșitul prematur al vieții sale. Pentru Pauli, natura holistică a lui unus mundus implică faptul că stările care descriu domeniile material și psihic sunt imbricate. El consideră că știința viitorului va concepe realitatea ca fiind în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție, aprofundează mereu o problematică inițială, sfîrșind prin a deveni conștient de pierderea tuturor Fundamentelor pe care s-ar putea sprijini gîndirea umană. Totul se petrece ca și cum, pornind de la Plenitudinea Credinței și Rațiunii, desfășurarea procesului pînă la capăt trebuia să conducă în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ale culturilor europene și americane. În sfîrșit, și poate mai ales: de cealaltă parte a cortinei, oamenii de cultură nu numai că au devenit lucizi prin experiența trăită a unui sistem care îi orbea pe colegii lor occidentali; ei au aprofundat de asemenea cultura proprie. În vreme ce literatura și gîndirea din Vestul postbelic dădeau seama doar de nenorocirile individuale și de cele ale prosperității, experiența suferinței, a încercărilor, a minciunii a dat literaturii și gîndirii (deseori clandestine) din aceste țări, și mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială de degradările și de sincretismele ce afectează culturile care se amestecă. Dar trebuie de asemenea să ne amintim că nu există
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fie numai studioși, în amfiteatre și săli de lectură, întocmai cum armata și ea alcătuită îndeosebi din tineri se dorește numai apărătoarea țării, dincolo de orice agitații și veleitarism politic. Aceasta nu înseamnă abandon, ci un fel serios, matur, de a aprofunda mesajul Revoluției într-o etapă când dictatura e abolită, însă uneltele ei oarbe continuă să o servească, în spirit, întreținând teama, suspiciunea, nesiguranța în societate. Cui îi este frică, în fond, de pașnica voință a tinerimii studioase de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai bine taci", spune un proverb românesc. N-a fost aceasta o normă de conduită la nivel popular? "Tăcerea-i balsamul durerilor noastre", adaugă în același spirit un vers uitat de la începutul veacului nostru. Asemenea idei ne pot îndemna să aprofundăm interogația, adesea dramatică, privitoare la tăcerile mai vechi sau mai noi, din urzeala istoriei noastre. Un popor poate, în aparență, tăcea îndelung, dar el are cu toate acestea un limbaj secret, a cărui necunoaștere i-a putut deruta pe mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cea școlară și deci învățătorul trebuie să aibă în vedere schimbarea funcțiilor școlii care trebuie să-și extindă zona de influiență în corelația cu conținutul instruirii. Mijloacele de informare extrașcolare completează cunoștințele dobândite la clasă și lărgește orizontul de cunoaștere aprofundând cunoașterea fenomenelor; alteori cunoștințele dobândite de elevi din alte surse pot constitui suporturi temeinice pentru însușirea unor elemente de conținut al instruirii școalare . De exemplu - cunoștințele însușite de elevi la cunoașterea mediului geografie în legătură cu formele de relief vor fi mult
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
alteori cunoștințele dobândite de elevi din alte surse pot constitui suporturi temeinice pentru însușirea unor elemente de conținut al instruirii școalare . De exemplu - cunoștințele însușite de elevi la cunoașterea mediului geografie în legătură cu formele de relief vor fi mult mai bine aprofundate de elevi dacă vom organiza o excursie în munți. Raporturile dintre cunoștințele dobândite în activitatea școlară și cele însușite din alte surse de documentare sunt multiple, schimbătoare și cer intervenția învățătorului, în direcția selectării, structurării și înțelegerii de către elevi a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ilustrate; expoziție de carte cu prezentarea fiecăruia; reportaje, note de călătorie; itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; rebusuri create de copii; concurs „ Cine știe câștigă” - întrebări posibile Obiectivul general este acela de a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda, a cerceta și a evalua momentele semnificative din viața și activitatea lui Ștefan cel Mare, prin prisma lecturilor studiate și întocmirea unui portofoliu „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Un alt exemplu de portofoliu cu tema „ Ion Creangă - ilustrarea copilăriei, a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de monografie sumară (Golopenția, 2002[1939], pp. 173-182)). Și tentația metodelor antropologice se confruntă cu o constrângere analogă: cât poate aștepta o organizație până a fi formulată o diagnoză despre contextul local? De regulă, organizațiile mari realizează astfel de evaluări aprofundate în faza de design a unui program, în timp ce organizațiile mici au preferat (și preferă) înlocuirea echipei de experți cu un singur consultant (uneori facilitator), care utilizează metode mai mult sau mai puțin rapide de evaluare (de exemplu, analize SWOT, rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
tensiune în lumea postmodernă 252. În analiza pe care Enrique Dussel o face acestui conflict, filosoful interpretează diferitele epoci istorice și relațiile economice existente atunci, dezvoltând teoria fluctuației între centru și margine de-a lungul timpului, de la începuturile civilizației, și aprofundează conceptul de modernitate, originea, progresul și criza modernității de-a lungul secolelor și în perioada postmodernă. Teoria lui Dussel conține două puncte majore: unul ar fi acela că, înainte ca Europa să devină centru politic și economic, în lume existau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
asupra acelui stimul care este cel mai greu de specificat, aspectul uman, și că această experiență a dus la conștientizarea rolului crucial jucat de context și pattern În acumularea cunoștințelor. Această formație profesională de valoare nu l-a Împiedicat să aprofundeze studiile de caz clasice și să devină Între timp un lider al metodologiei științelor sociale ce operează În afara laboratorului. Nu-mi este cunoscută nici o carte comparabilă cu aceasta, care satisface o nevoie de mult existentă. Am certitudinea că va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nume ale organizațiilor care ar putea fi menționate Într-un interviu. În al doilea rând, documentația poate oferi alte detalii specifice pentru sprijinirea informațiilor din alte surse. Dacă dovezile documentare sunt mai degrabă contradictorii decât ajutătoare, veți fi nevoiți să aprofundați investigația pe tema respectivă. În al treilea rând, puteți face deducții pe baza datelor Întâlnite aici - de exemplu, observând registrul de distribuire a unui document anume, veți putea adresa noi Întrebări despre comunicarea și rețelele unei organizații. Este bine totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
angajamentul ce și l-a luat verbal. I s-a făcut un instructaj general și i s-a luat angajament scris de colaborator și păstrare a secretului acestuia. S-a stabilit o nouă întâlnire în 07.10 a.c. pentru a aprofunda sarcinile generale și a-l angrena pe cel în cauză mai profund cu sarcini.” „Angajament Subsemnatul..., fiul lui... și... născut la... în..., mă angajez să nu divulg față de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de securitate privind
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și întreține numeroase legături suspecte cu alte elemente din țară. [...] Având în vedere cele de mai sus, propun a se aproba luarea în lucru prin dosar de urmărire informativă a numitului E.R., în scopul îndeplinirii următoarelor obiective: obținerea unor date aprofundate cu privire la poziția politică prezentă, dacă instigă credincioșii adventiști de ziua 7 la acțiuni ostile statului nostru, ori colportează știrile posturilor reacționare din străinătate, față de cine, dacă desfășoară acțiuni de prozelitism ori instigă alte persoane la nesupunere față de legile statului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de a "fabrica" ordinea normativă căreia i se supun sau pe care o fac să evolueze după circumstanțe, mizele aflate în joc și transformarea resurselor lor. Sursele etnometodologiei sunt diverse. Ele constituie tot atâtea referințe pentru sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care s-a specializat în identificarea valorilor mobilizate de indivizii care reacționează la opere. Rațiuni sau valori? Există un vast program de reflecție (sociologică sau filozofică?) pentru a determina ce le permite indivizilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unei delegări (a pune pe alții să facă un lucru pe care-l poți face tu însuți) dezvăluie specificitatea relației care ne leagă de anumite obiecte (sau specificitatea anumitor obiecte în sine, pentru economiști nu contează). Această abordare a fost aprofundată de Linder, când a decis să ordoneze activitățile de loisir, de la lectură până la jocul de poker, după costul în unități de timp petrecut: Banii pot, mai mult sau mai puțin, să se substituie timpului după activitățile de loisir. Exemplu: banii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea despre practicile amatoare (Donnat, 1996, anexa 3, pp. 203-229), el aprofundează investigația în ceea ce privește dimensiunile angajării. Aceasta poate fi: temporală: de când? Care este durata pe care indivizii sunt dispuși să o consacre pe zi? spațială: oamenii rămân acasă, sau se deplasează într-un cadru asociativ, școlar (conservator, atelier...)? socială: este privilegiată o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai vârstnici. Dar se remarcă deja că această variabilă este mult mai puțin discriminantă decât precedentele; sexul influențează prea puțin această activitate: 31 % dintre femei și 29 % dintre bărbați au mers la muzeu. După Olivier Donnat, 1998. Am ales să aprofundăm, dintre acești factori sociali, pe cel care-l implică în cea mai mare măsură pe sociolog în identitatea sa profesională, și anume clasa socială, din mai multe motive: pentru a arăta că există două mari modalități de a aborda problema
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]