6,861 matches
-
numai că acoperă chirpiciul. Treaba aceasta, cu țepușa și varul am învățat de la tata, iar taică-meu de la tatăl lui, cât a avut timp să-l mai învețe și, tot așa din tată în fiu, de acolo de unde venea dintre ardeleni. Se prind pereții între ei foarte bine și rezistă. Trebuie să fii atent la o casă, altfel cade. Am observat, uitându-mă la colțurile casei bătrânești, care era destul de veche, dar bine întreținută că două dintre aceste muchii erau prinse
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
Doru Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Doru IONESCU: De unde ești de loc? Unde ai crescut/te-ai format? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: M-am născut în frumosul oraș montan Miercurea-Ciuc, Harghita -din tata ardelean (din Hodac, Mureș) și mama moldoveanca (din Zemeș, Bacău)-, unde mi-am trăit primii 18 ani formându-mă că tânăra artista mai întâi la mult-premiatul teatru româno-maghiar pentru copii (desființat după 1989), apoi în corul Heruvimi condus de extraordinară Nicoleta
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
1942 i s-a făcut o reparație generală cu modificarea intrării și cu o nouă tapițerie și oglinzi, lucrări ce au costat 1.918.000 lei. S-a dat atunci localului numele de George Dima, un valoros compozitor și muzician ardelean. Monument istoric și de arhitectură clădirea Teatrului de Revistă din Deva, a fost cumpărată cu suma de 17.000 de lei iar în 1911 a fost dată în folosință ca teatru orășenesc, numindu-se inițial, Ansamblu de Cântice și Dansuri
TEATRUL DEVEAN LA MOMENT ANIVERSAR (FRAGMENT) de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371023_a_372352]
-
-mă la lumina cunoașterii tale cu o creionare în câteva rânduri despre nașterea ta și locurile natale. Sunt născut la 12 februarie 1981, în localitatea Cârța, din județul Sibiu,o așezare pitorească de la poalele munților Făgăraș, locuită de oameni gospodari, ardeleni profund însuflețiți de spiritul păstrării tradițiilor strămoșești. Cârța numește o fărâmă de Ardeal unde natura și oamenii urcă în mit și istorie culturala românească. Ce întâmplări și ce oameni de seamă împietresc în monografia locului renumele Cârței? La Cârța își
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
pasărea măiastră” a cântecelor populare românești, Maria Tănase, prin Ana Munteanu, mama acesteia, care era, din țara Făgărșului. Acesta e cel mai semnificativ indiciu. Dar de ce te numești Câțișorean? Acesta-i nume, ori pseudonim? Loviștean după tata, din Boișoara și ardelean după mama, mi-am luat pseudonimul de Mircea Nicolae Cârțișorean, din iubire de așezarea natală și locuitorii ei, purtați de mine mereu și pretudindeni, în gând și cântec. Ești, așadar, vlăstar cu rădăcina sub temelia satului pe care nimic și
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Italia și un timp au rămas la Trieste, apoi în lagăr, la Torino; în anii ce-au urmat s-au reîntâlnit la Paris și-n cele din urmă la Montreal, în Canada! „Da, eu semăn cu mama!” Vasile Țâra era ardelean, se născuse pe plaiurile Transilvaniei de nord, într-un sat din Bistrița Năsăud; provenea dintr-o familie de oameni harnici și mai avea încă patru surori. Tatăl său, ca de altfel majoritatea bărbaților din această parte a Ardealului, se îndeletnicea
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
plac versurile mele și ți-am dedicate o poezie: „DAR”, în volumul cu același titlu, pe care ți-l dăruiesc. (lui Paul Surugiu - Fuego, cu prețuire) Azi cu pana și cuvântul Aștern gândurile mele, Ca să afle-ntreg pământul Doruri, vise ardelene. Rânduri scrise pe hârtie Oamenii să le citească, Dincolo de timp să știe Limba noastră românească. E dovada cea mai sfântă Prin care vreau să se afle Că în viața asta scurtă Tuturor le-am fost aproape. Este tot ce-a
LA MULTI ANI, FUEGO! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371195_a_372524]
-
românească. E dovada cea mai sfântă Prin care vreau să se afle Că în viața asta scurtă Tuturor le-am fost aproape. Este tot ce-a putut gândul Vouă să vă las în dar: Dragostea, versul și cântul, Numele de ardelean. Fuego: Nu există viață îndeajuns pentru câtă poezie este pe lumea aceasta. Dragostea și poezia nu mor niciodată. Ele se cer mereu reinventate. Cântecul și poezia sunt portdrapelul meu, care, ca și iubirea, trebuie să triumfe. Voi citi cu placere
LA MULTI ANI, FUEGO! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371195_a_372524]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DACĂ TU NU ERAI... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Dacă tu nu erai, poezie, Câtă rouă pe buze-aș fi strâns, Câte nopți de coșmar aș fi plâns, Chiar trăind, nu m-aș fi simțit vie! Dacă
DACĂ TU NU ERAI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371302_a_372631]
-
printre nori, căutând Galaxia de sori tremurând, Rămâneam doar o tristă paiață. Și atinsă de zbuciumul sorții, N-aș avea un refugiu stabil, Aș dansa un tango inutil, Așteptând vălul tainic al morții. Referință Bibliografică: DACĂ TU NU ERAI... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DACĂ TU NU ERAI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371302_a_372631]
-
avea un refugiu stabil, Aș dansa un tango inutil, Așteptând vălul tainic al morții. Referință Bibliografică: DACĂ TU NU ERAI... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DACĂ TU NU ERAI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371302_a_372631]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DACĂ TU NU ERAI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371302_a_372631]
-
se vor coace. Dar Stalin lichidează Unirea și îi integrează pe toți într-o satrapie eurasiatică, a căror urmări sunt și astăzi evidente. Mulți și-o doresc din nou! Moldovalahii au fapta unirii,1859, 1918, dar ideea e a Școlii Ardelene. De aceea încercarea Partidei ortodoxe, FRN, PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, PNL, USL, de a-și însuși și ideea națională e contraproductiva, iar folosirea în dialogul cu vestul a curentelor culturale, a masoneriei, a dinastiei etc. Este neconvingătoare, nu pot
GERMANIZAREA EUROPEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344761_a_346090]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DAR DE CRĂCIUN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Călina stătea, împreună cu părinții ei, în camera cu ferestrele spre răsărit, să-l aștepte, cuminte, pe Moș Gerilă. În fiecare an, parcă intenționat să-i facă în ciudă
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
un vis minunat, trăit cândva cu adevărat, într-o lume numai a ei, în cel mai frumos basm care se putea închipui vreodată... (din volumul "Destine", capitolul "Pățaniile Călinei", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: DAR DE CRĂCIUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
se putea închipui vreodată... (din volumul "Destine", capitolul "Pățaniile Călinei", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: DAR DE CRĂCIUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
povestea ce se mai întâmplă pe la el la stână, cum a fost cu ursul care i-a betegit mâna și multe altele. Doctorul îi adusese prietenului de jos de la oraș, o sticlă de palincă tocmai de la Cluj, luată de la un ardelean venit cu fructe în piață la Câmpina. Începuse să-i ajungă somnul, așa că s-au hotărât să meargă la culcare. - Dapă-i, Neculai, oi fi tu învățat să dormi pe cearceafuri albe, dar aici, fratele meu, dormi fără pijamale și nici
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
mașină...un bărbat pe care l-am luat din zbor în brațe. Abia atunci am realizat câtă forță am și cu câtă dorință l-am așteptat pe omul ăsta...atât de frumos sufletește...pentru mine! „Domniță!” Vocea lui blândă...de ardelean așezat și rupt de oboseala drumului...m-a readus la realitate. E un sentiment...ca niciun altul...acela de a-ți întâlni idolii. Nu-mi păsa că pot fi caraghioasă în pijama, la mijlocul străzii...nu-mi păsa de ce zice nenea
AZI L-AM CUNOSCUT PE DĂNCUŞ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344879_a_346208]
-
Bibliotecii Județene”Petre Dulfu “, cerul parcă obosise să tot plângă.Aici am fost întâmpinați de scriitoarea și criticul literar Virginia Paraschiv, vicepreședinta Filialei Maramureș a Ligii Scriitorilor, de dr. Mihai Ganea, președintele filialei și de directorul Bibliotecii prof. dr.Teodor Ardelean. La ora 11, în Sala Artelor, în fața unui numeros public, format din scriitori din Satu Mare, Baia Mare , Ulmeni, Negrești-Oași, Sighetul Marmației și a iubitorilor de cultură băimăreni, criticul literar Virginia Paraschiv a deschis ședința dând cuvântul domnului Victor Mihalcă , ce a
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
pentru volumul de versuri”Odele Maramureșului “, iar criticului Virginia Paraschiv i-a fost acordată Medalia “Virtutea Literară “, pentru întreaga sa activitate profesorală și de creație. Al.Florin Țene a mai acordat Medalia “Virtutea Literară “ directorului Bibliotecii Județene academicianul dr. Teodor Ardelean, pentru întreaga activitate în promovarea literaturii române în țară și pe mapamond. În continuare Voichița Pălăcean Vereș a citit două poezii din ultimul volum al poetei Titina Nica Țene, după care s-a proiectat videoclipul “Cheia Bătrânei “ de Titina Nica
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
care s-a proiectat videoclipul “Cheia Bătrânei “ de Titina Nica Țene, care a fost apreciat prin vii aplauze de cei prezenți. Ion Cărășel a prezentat albumul “ Pe urmele Iancului“ semnat în colaborare cu pictorul și scriitorul Lazăr Morcan. Academicianul Teodor Ardelean a vorbit despre activitate prodigioasă în domeniul cărții , a instituției pe care o conduce. În încheiere au avut cuvântul scriitorii maramureșeni, fiecare fiind prezentaț de Virginia Paraschiv, care au citit din creațiile lor: Meteș Mora Ioan- Chelnițanu, Vasile E. Lupșe
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
la roman, introducându-mă în taina „tiparului” acestui gen de proză), sublinia într-o altă postfață: „Venind în câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă, nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
care sunt consemnate momentele principale dintr-o viață închinată medicinii și culturii naționale. Pe coperta cărții este înscris numele IAGAN AMEIH, o anagramă a numelui autorului, ce mi-a adus de aminte de Mitru Perea (Petru Maior), adnotatorul capodoperei Școlii Ardelene, Țiganiada sau Tabăra țiganilor a lui Ion Budai-Deleanu. Asemenea cărturarului blăjean, Mihai Ganea a căutat ca, prin intermediul pseudonimului cu rezonanță orientală, să găsească măcar iluzoria protecție împotriva dușmanului nevăzut care, protejat de anonimat sau de obscure alianțe politice ori de
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
oile sau cu caii pe dealuri. Făcea orice ca să mulțumească părinții și să nu se mai pună problema să rămână acasă. Urmează apoi clasa a cincea, acum copilul se maturizează, iubește mai mult învățătura. Are norocul unui învățător, Ionel Georgescu, ardelean de origne, căruia Marin Preda i-a păstrat o vie simpatie, născută din primele ore de clasă, prin măiestria lui deosebită de a lăsa copiilor bogata lui experiență de viață și talentul de povestitor. „În clasă (Marin) era un visător
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]